Campania “Idei pentru viitor” a intrat in faza finala, decisiva: votul publicului.

Pana la sfarsitul lunii august puteti vota cate unul dintre cele 3 proiecte sociale finaliste la fiecare dintre cele 3 categorii. Philips va implementa cea mai votata idee din fiecare categorie, iar rezultatul intregii campanii va fi schimbarea in bine a vietii copiilor din Romania – cat de multi va depinde de scalabilitatea si simplitatea fiecarui proiect in parte.

Bugetul pentru punerea in practica a ideilor castigatoare este formidabil, va reamintesc, pentru o campanie de CSR din tara noastra: 100.000 de euro.

Gasiti finalistele din toate cele trei categorii aici – sau, ca sa va fie mai simplu sa dati un like si sa participati astfel la acest efort frumos, proiectele din categoria “Perioada de sarcina” sunt aici, cele din categoria “Start sanatos in viata” sunt aici iar cele din categoria “Recreere prin lumina” pot fi gasite aici.

Eu n-o sa va fac nici o recomandare de vot, desi am preferintele mele. Toate ideile sunt interesante, unele pot fi aplicate mai usor, altele mai dificil, unele proiecte pot fi extinse la nivel national cu finantarea potrivita, altele pot face viata mai confortabila si mai sigura pentru copiii din comunitati intregi.

Dati un vot pentru copiii din Romania, ca merita.

{ 1 comment }

Hoața de rambutan

by Vlad Petreanu on 19/08/2014 · 3 comments

in Eu, călător

image

Rambutanul este fructul arborelui cu același nume, care derivă din cuvântul malay pentru păr: rambut. Coaja păroasă a fructului, puțin mai mic decât o castană de-a noastră, poate fi dată la o parte. Înăuntru se află un miez translucid, dulce acrișor, care amintește de consistența boabelor de strugure, și un sâmbure negru care poate fi ronțăit dar nu se mănâncă de obicei.

Hoața de rambutan era unul dintre copiii tribului thai dam. A apucat câte fructe a putut cu mânuțele și unul cu dinții, după care a rupt-o la fugă către prietenii ei din coliba alăturată. Fructele le-a luat de pe tava pregătită de gazde pentru musafiri. Nu s-a apropiat de ea decât după ce ne-am îndepărtat noi, musafirii, de ea, la sfârșitul vizitei.

Era o hoață frumușică foc, iute ca argintul viu și foarte, foarte timidă.

{ 3 comments }

Unde găsim cea mai ieftină bere?

by Vlad Petreanu on 18/08/2014 · 16 comments

in PUBLICITATE

Aceluia dintre cititori care ajunge prin China în vacanţa asta, felicitări: frăţioare, eşti în ţara în care se găseşte cea mai ieftină bere de pe planetă*. Mai precis, în Xi’an, unde berea locală costă în medie 36 de eurocenţi la cârciumă, sau în Guangzhou, unde e 48 de eurocenţi. La preţurile astea nu pot decât să-ţi urez noroc.

Am dat zilele trecute peste setul acesta de statistici referitoare la calitatea vieţii în diferite oraşe din lume şi mi s-a părut remarcabil că preţul berii – locale şi importate – este unul din criteriile luate în calcul pentru definirea stării de confort a citadinului global. Remarcabil şi… dilematic, într-o anume măsură.

Ce alegi când, de exemplu, în acelaşi Xi’an, unde se găseşte cea mai ieftină bere de pe planetă, 0,36 EUR, apa potabilă costă 48 de eurocenţi sticla de un litru jumătate?

Apoi, mai sunt şi alte situaţii surprinzătoare. În Arabia Saudită, de pildă, berea este numai 0,60 EUR. Poate saudiţii confundă berea cu citirica non-alcoolică de pere, ciocolată sau mango pe care am mai întâlnit-o prin lumea musulmană. Ar fi interesant dacă am putea verifica – dar, pentru asta, ar trebui să fim mai întâi de toate musulmani, pentru că altfel e aproape imposibil să-ţi dea saudiţii viză.

Unde se găseşte cea mai scumpă bere locală?

Primele 4 locuri sunt ocupate de 4 oraşe norvegiene: Stavanger, Trondheim, Oslo şi Bergen, unde preţurile variază între 8,55 EUR şi 8,31 EUR. Or fi făcut norvegienii ceva, or fi înjurat, că nu e altă explicaţie (şi mai e şi frig).

Dar noi, românii, unde suntem în acest clasament mondial al preţului berii? (citeşte continuarea aici)

{ 16 comments }

Dl. Ponta de la Radio Erevan

by Vlad Petreanu on 14/08/2014 · 32 comments

in Memo

Pauză scurtă de vacanţă (cum sună asta :-) ), doar ca să remarc cum ne ajunge din urmă înţelepciunea guvernului Ponta (şi ne muşcă de părţile moi):

Petrom – adică cel mai mare contribuabil la bugetul României – a raportat o scădere a vânzărilor de 7% în primul semestru al acestui an, comparativ cu primul semestru al anului trecut. De ce au scăzut vânzările? Directorul general Petrom explică: “Cererea redusă de produse petroliere şi gaze, combinată cu impozitarea suplimentară introdusă în 2013-2014, a neutralizat, în mare măsură beneficiile rezultate în urma liberalizării preţului gazelor.” (sursa)

“Impozitarea suplimentară”, adică taxa pe stâlp şi supra-acciza.

Cât înseamnă scăderea de 7% a vânzărilor Petrom? 10,7 miliarde de lei.

Deci 10,7 miliarde de lei mai puţin de impozitat de statul român.

Aş vrea să văd mutrele domnilor care au decis mărirea unor taxe şi introducerea altora noi, acum, când se întâmplă ce a avertizat toată lumea: mai multe biruri nu înseamnă mai mulţi bani, ba chiar dimpotrivă. Dăăăăă.

Pe de altă parte, Petrom încă plăteşte (şi va continua să plătească) o grămadă de bani ca taxe şi impozite către stat. Cam cât? “Reprezentanţii Petrom susţin că taxele şi dividendele plătite în prima jumătate a acestui an sunt de circa 5 miliarde de lei, echivalentul a 200 km de autostradă sau a 11,3% din veniturile bugetului de stat.” (sursa)

Dacă am avea 200 de kilometri de autostradă în plus în România, economia ar creşte încă un pic şi statul ar încasa mai mulţi bănuţi din impozite. Dar asta e greu de înţeles la guvern, se pare.

De fapt, realitatea paralelă a guvernului Ponta are cu totul alte înţelesuri, exact pe dos decât cele pe care le percepem noi, restul muritorilor.

Astfel, România a înregistrat cea mai mare scădere economică din UE în trimestrul II comparativ cu trimestrul I 2014: PIB s-a contractat cu 1%. În plus, acesta a fost al doilea trimestru de scădere consecutivă.

Deocamdată încă e suportabil, pentru că an pe an România rămâne pe creştere economică – doar că încetinirea e îngrijorătoare şi de natură să ridice semne serioase de întrebare asupra politicilor economice ale guvernului.

Neliniştea nu e, însă, împărtăşită şi de dl. Ponta, pentru care vestea proastă de azi este “vestea bună” (!) din care, în lumea sa cu aburi şi vânturi, se înţelege că “avem in continuare una din cele mai solide cresteri din UE.” (sursa)

De fapt, ne explică dl. Victor Ponta (ţineţi-vă bine), “este ca si cand mergeam cu masina cu 130 km la ora si acum mergem cu 100 km la ora – dar mergem tot inainte!”

Nu mai pot adăuga decât atât: aţi ascultat ştirile Radio Erevan, prezentate de prim-ministrul ţării noastre.

{ 32 comments }

La mare, la soare, fetiţele e guale

04.08.2014

Al’fel, voi?

Click pentru tot articolul →

Indestructibilul

02.08.2014

Incep sa cred ca Victor Ponta este indestructibil. In mai putin de o luna a trecut printr-o serie de scaderi si gafe care ar fi inchis cariera oricarui alt om politic. A fost episodul MTO. A fost lansarea candidaturii “intre sinistratii de la Bengesti”, flancat de dudele lui Gabi Oprea (aproximativ doua victime), fă Doina [...]

Click pentru tot articolul →

Cărăuşii de bogăţie

01.08.2014

Întâlnire neaşteptată cu Marcel Iureş, undeva în sala de festivităţi a unui liceu din Ploieşti. Câţiva tineri dezbat, învaţă argumentare logică, exersează trucuri retorice, afirmă şi contrazic coerent. Un spectacol public rar într-o ţară în care umoarea, şi nu logica, învinge în agora. Asistăm, de pe margine, invitaţi să oferim o părere la final. Iureş [...]

Click pentru tot articolul →

O zi cheltuită cu folos

31.07.2014

Marţea trecută am fost pe şantierul din SOS Satele Copiilor, aşa cum promisesem, ca să dau o mână de ajutor la reabilitarea caselor de acolo (împreună cu Zaff, Ghioca, Adi Ciubotaru şi cu două doamne inimoase, cititoare ale blogului, care au venit în afara listei pe care o comunicasem – le mulţumesc încă o dată [...]

Click pentru tot articolul →