“…o sticlă care să poată fi recunoscută de cineva care o ţine în mână chiar şi pe întuneric, profilată în aşa fel încât cineva s-o poată recunoaşte dintr-o privire chiar dacă ar fi spartă în bucăţi”. Astfel sună brief-ul de creaţie pentru ce a devenit cel mai recognoscibil obiect comercial al ultimilor 100 de ani: sticla “Contour” de Coca-Cola.

La 18 mai 1915 a fost înregistrată o cerere de patentare pentru o sticlă de Coca-Cola inspirată de forma și liniile bobului de cacao, după o ilustraţie pe care designerul o găsise în Encyclopædia Britannica:

This slideshow requires JavaScript.

În 1916, sticla “Contour” a intrat pe piaţă. În 4 ani, devenise standardul de îmbuteliere pentru Coca-Cola. Această sticlă atât de uşor de recunoscut, “chiar şi pe întuneric”, s-a impus rapid ca unul dintre simbolurile vizuale ale Statelor Unite. În 1949, 99% dintre americani puteau identifica sticla de Coca- Cola doar după forma sa. În 1950, a devenit primul produs comercial care a apărut pe coperta revistei Time, după ce directorul companiei a declinat invitaţia de a-i fi publicat propriul portret spunând că brandul e mult mai important decât el.

e-cat-warholÎn 1943, Salvador Dali a confirmat statutul de simbol cultural al sticlei “Contour” incluzând-o în taboul său “Poezie în America“.

Andy Warhol a folosit in extenso sticla de Coca-Cola în operele sale (“Tot ce fac este să pictez lucruri despre care am crezut dintotdeauna că sunt pur şi simplu frumoase, lucruri pe care le foloseşti zi de zi fără să te gândeşti prea mult la ele”), transformând-o în veritabilă imagine a culturii pop americane.

Sticla “Contour” împlineşte, aşadar, 100 de ani. Puţine mărci comerciale, în România, se pot lăuda cu o asemenea vârstă (CEC? Magiunul Topoloveni? Borsec? Farmec?) şi nici una din lume cu aceeaşi notorietate. Un secol de existenţă impune respect în sine, dincolo de gustul pentru sau împotriva băuturii. E ceva în această istorie care ne vorbeşte despre succes şi model cultural, despre imagini iconice şi democratizarea culturii.

Pont: până duminică mai poate fi văzută la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (la Palatul Parlamentului) o expoziţie remarcabilă dedicată centenarului sticlei “Contour” Coca-Cola. Iar celor care au avut răbdare să citească până aici, le ofer şi cadoul: pentru prima dată în România puteţi vedea aici o lucrare de Andy Warhol, o litografie adusă direct din muzeul Coca Cola din Atlanta.

Dacă e vreo lecţie de branding pe care s-o învăţăm, aceasta e: pentru zeci de milioane de est-europeni prizonieri în lagărul comunist, silueta sticlei de Coca-Cola a simbolizat, decenii la rând, libertatea şi Occidentul. E greu de înţeles astăzi ce forţă de atracţie a avut această marcă atunci când nu ne era accesibilă, dar eu am trăit-o. În România în care am copilărit eu, America era despre maşini mari, chewing gum, rock’n roll şi case cu peluză, dar mai ales despre Coca Cola, singura marcă pe care o ştia chiar toată lumea.

O dată, tatăl meu a adus acasă dintr-o deplasare la Oradea o sticlă de 1 litru de Coca-Cola ungurească, îmbuteliată în sticla pe care o văzusem în atâtea filme pe video. Am tras de ea o lună la rând, sorbind câte un gât din ce în ce mai scurt şi mai fad, încercând să prelungesc pe cât posibil senzaţia că ţin în cămară chiar gustul libertăţii – şi că libertatea aceasta se împuţina pe zi ce trece, înlocuită de aerul apăsător al ceauşismului târziu.

Interesant ce s-a întâmplat cu designerul sticlei “Contour”, Earl R. Dean, după ce propunerea sa a fost patentată şi acceptată de producător. Lui i s-a propus să aleagă între un bonus de 500 de dolari (cam 10.000 de dolari în banii de azi) sau un contract de muncă pe viaţă. A ales munca. Are şi decizia asta un tâlc al ei, nu?

{ 22 comments }

shutterstock_94698901

Incredibilă ţară, orice s-ar zice: guvernul României se luptă în instanţă cu opoziţia ca să NU organizeze alegeri parţiale, aşa cum îl obligă legea. Cum motivează juriştii guvernamentali acest refuz? Pur şi simplu, pentru că legea nu prevede şi pedepse pentru refuzul de organizare a alegerilor parţiale – ca atare, ar însemna că nici nu trebuie respectată, de fapt. Halucinant, nu?

De fapt, guvernul a pierdut săptămâna aceasta, la Curtea de Apel Bucureşti, un al doilea proces intentat de PNL împotriva sa din cauza blocării alegerilor parţiale. Prima sentinţă a fost dată la începutul lunii de Curtea de Apel din Cluj, unde opoziţia cere un tur de scrutin pentru ocuparea postului de preşedinte al Consiliului Judeţean, rămas liber după ce liberalul Horia Uioreanu a fost arestat, în urmă cu aproape un an, şi trimis în judecată sub acuzaţii de corupţie. Ce le-a propus Victor Ponta liberalilor ca să renunţe la acţiune? Aranjarea numirii unui liberal ca preşedinte interimar la preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj. O mânăreală politică în loc de alegeri, deci.

În procesul judecat la Curtea de Apel Bucureşti, guvernului i s-a cerut să explice de ce refuză să organizeze alegeri parţiale în nu mai puţin de 17 colegii de senator şi deputat rămase vacante din diverse motive.

Răspunsul? Fiţi atenţi: “Susţine pârâtul că nu poate fi vorba de o încălcare întrucât nu a fost stabilită prin lege o sancţiune.”

Motivul real este teama PSD că va pierde aceste alegeri, de-aia guvernul PSD nici nu vrea să le permită.

Guvernul are o problemă reală în a înţelege însăşi esenţa democraţiei, care presupune permiterea alternanţei la guvernare prin alegeri libere, mai ales când eşti la putere. Păi cum să refuzi organizarea de alegeri în cazurile în care cetăţenii nu mai sunt reprezentaţi? Cum arată România cu un asemena guvern cu metehne sub-sahariene?

Şi, din păcate, nu doar prim-ministrul Victor Ponta abuzează în acest fel de putere. Gândul redă o declaraţie vehementă făcută de Victor Ponta în ianuarie 2012, când încă era în opoziţie: “Vom acţiona împreună cu ONG-urile pentru a obţine pe calea instanţelor alegeri parţiale în cele trei colegii de deputat şi două de senat în care Guvernul Boc era obligat conform legii actuale în vigoare să organizeze alegeri parţiale (…) Guvernul Boc nu a aplicat legea, nu a emis hotărâri de Guvern, nu a organizat alegeri (…) vom acţiona atât în instanţa civilă, pentru ca instanţa să oblige guvernul să organizeze alegeri, să respecte legea de fapt, dar şi din punct de vedere penal, faptul că un prim-ministru, oricum s-ar numi acesta, refuză să respecte o lege a ţării este o încălcare şi a legii penale”. Îţi vine să urli – înainte de a le da foc tuturor.

Încă un lucru: deciziile Curţilor de Apel de la Cluj şi Bucureşti pot fi atacate cu recurs. Sunt foarte curios dacă Guvernul va comite această obrăznicie.

(Ilustraţie – Shutterstock)

{ 10 comments }

Alt accident pe DN1…

by Vlad Petreanu on 21/05/2015 · 14 comments

in Trafictube

Miercuri dimineaţă. O întoarcere neregulamentară, zice Poliţia, înainte de Otopeni, la Măgura. 2 morţi. Ore întregi de ambuteiaje.

Sfârşitul a două vieţi arată aşa (sursa foto):

accident_dn1_15088800

Din păcate, trista mea colecţie de accidente filmate cu camera de maşină pe DN1 creşte constant. E absolut scandaloasă indiferenţa Ministerului de Interne faţă de situaţia de pe această porţiune a DN1. Pe vreo 10 km, între Bucureşti şi ieşirea din Otopeni, are loc cel puţin câte un accident serios în fiecare lună. De ani de zile! Sunt aproape 17.000 de km de drumuri naţionale în ţara asta. Dacă ar fi peste tot aceeaşi medie de accidente ca pe bucata asta, între Bucureşti şi Otopeni, ce iute ne-am rări!

Trebuie montate radare fixe şi camere şi trebuie avertizaţi şoferii că traficul e monitorizat cu radare fixe şi camere. Trebuie stârpiţi zmeii din trafic. Degeaba merg 10 cu viteza regulamentară dacă al 11-lea face creţuri printre benzi, cu 50 kmh peste limită.

Zilele trecute am văzut în retrovizoare un Audi A7 alb tăind dintr-o mişcare, în mare viteză, toate cele 3 benzi. S-a-ntâmplat să n-aibă pe unde trece mai în faţă, a frânat şi a pornit nişte stroboscoape roşu-albastre mascate în grila din faţă. La volan era un gelat de vreo 30 de anişori, cu o domnişoară buzată în dreapta. I s-a făcut loc şi a ţâşnit înainte. Distracţie mare pe seama fraierilor, nu?

{ 14 comments }

Au venit audienţele radio pentru primăvara 2015. La Europa FM e sărbătoare, datele sunt foarte bune. Iată câteva informaţii pe care le-am selectat din analiza colegilor de la Research:

Programul “Deșteptarea”, realizat de onorabilul domn George Zafiu şi, cu modestie, de subsemnatul, este cel mai ascultat program matinal între radiourile private din România: Deşteptarea are cea mai mare cotă de piață dintre toate posturile private la nivel național (cota de piaţă este determinată de numărul de ascultători şi de durata de ascultare – ca atare, avem un număr mare de ascultători care şi rămân mult timp cu noi pe frecvenţă, iar asta ne dă cea mai mare cotă de piaţă între matinalele radiourilor private). Peste 850.000 de ascultători (unici) sunt în fiecare dimineață pe frecvențele Europa FM din toată România, dintre care 600.000 în urban.

“Deşteptarea” a înregistrat cea mai mare creştere de audienţă în comparaţie cu toate celelalte programe matinal: plus 50.000 de ascultători faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În Bucureşti, matinalul Europa FM are cea mai mare creştere de audienţă din toată piaţa: plus 50% audienţă zilnică.

Şi mai e şi foarte mişto :)

Cei care se trezesc în zori pentru voi vă salută!

Cei care se trezesc în zori pentru voi vă salută!

Rezultate foarte bune, de altfel, pentru tot radioul. Iată câteva date (toate se referă la segmentul orar propriu fiecărei emisiuni iar comparaţiile sunt an pe an):

Emisiunea “Primele Știri” (Florin Badea, Andrei Paleu) este programul de radio cu cea mai mare creștere de audiență din România din intervalul orar 05:00-07:00,, în creștere cu 77.000 de ascultători față de aceeași perioadă a anului trecut.

Programul “Europa Express”, prezentat de Ciprian Dinu, este programul de radio cu cea mai mare creștere de audiență din România în intervalul orar 10:00-13:00, fiind recepționat zilnic de 590.000 de ascultători din întreaga țară, în creștere cu peste 40.000 de ascultători față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, “Europa Express” este cel mai ascultat program privat de radio din orașele țării, pe tronsonul 10.00-13.00, fiind recepționat zilnic de aproape 400.000 de ascultători.

Programul “România în Direct” este lider național de audiență, având cea mai mare cotă de piață dintre toate posturile private, cu o audiență zilnică de peste 440.000 de ascultători unici, în creștere cu 90.000 de ascultători față de aceeași perioadă a anului trecut.

“Ore de primăvară”, cu Sorin Niculescu, este programul cu cea mai mare creștere a numărului de ascultători din România pe intervalul 14.00-17-00. Peste 620.000 de ascultători din România au ales să își petreacă după-amiezile de primăvară pe frecvențele Europa FM din toată țara, având o creștere de peste 75.000 de ascultători față de aceeași perioadă a anului trecut.

“Drum cu prioritate”, cu Radu Constantinescu, este cel mai ascultat program de radio din România (cotă de piaţă) din intervalul orar 17:00–20:00.

Emisiunea “Clubul de seară”, prezentată de Toader Păun, înregistrează cea mai mare creștere națională de audiență din intervalul orar 20:00–24:00, strângând pe frecvențele Europa FM din toată țara cu 100.000 de ascultători mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Emisiunea “La radio”, prezentată de Andreea Esca, difuzată în fiecare sâmbătă începând cu ora 12:00, adună pe frecvențele Europa FM din România peste 350.000 de ascultători unici, intervalul orar care găzduiește emisiunea Andreei Esca înregistrând cea mai mare creștere an pe an a numărului de ascultători (+97.000).

Jurnalul de dimineaţă, de la 7.00: Cea mai mare creștere națională a audienței, adunând pe frecvențele Europa FM peste 280 de mii de ascultatori unici.

Jurnalul de știri de la ora 13:00 este cel mai ascultat program privat de radio de la această oră din România, cu 400.000 de ascultători, înregistrând cea mai mare crestere de audienta din piață (+60.000 de ascultatori) comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Jurnalul de seară Europa FM este cel mai ascultat program de știri al unei stații private din România, la ora 18. Înregistrează cea mai mare creștere națională a audienței (+75.000 de ascultatori pe intervalul respectiv) adunând pe frecvențele Europa FM din întreaga țară peste 260.000 de ascultători unici.

Pentru prima dată de la înfiinţare, Europa FM a intrat în top 3 staţii bucureştene (ca şi cotă de piaţă).

Mulţumim!

{ 21 comments }

Excomunicaţi-i pe banii voştri!

19.05.2015

Citesc că “trei persoane au fost excomunicate din Biserica Ortodoxă printr-o decizie a Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, fiind considerate o reală ameninţare pentru unitatea Bisericii”. O asemenea decizie, mai aflu, nu a mai fost luată în BOR de câteva sute de ani, “fiind specifică primelor secole de creştinism” (sursa). Deh, ce să-i faci, obiceiurile vechi […]

Click pentru tot articolul →

Promoţie de (zece) milioane la eMAG

18.05.2015

Acum câteva zile am comandat o imprimantă de la eMAG. Plătită integral on-line, de livrat direct acasă. M-a sunat curierul, mi-a adus cutia, m-a întrebat dacă vreau s-o deschid. Am vrut, fireşte, de ce să nu vreau? Mi-a tăiat scociul, m-am uitat la ambalaj, am scos punga cu cabluri – sigilată. Am dus imprimanta în […]

Click pentru tot articolul →

Arc peste timp: azi, Liviu Dragnea “îşi depune mandatul” la PSD

18.05.2015

În această dimineaţă, în Biroul Permanent al PSD se va juca sceneta “depunerii mandatului” de către Liviu Dragnea. Preşedintele executiv al partidului a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012, iar acum va cere colegilor să decidă ei, sanchi, dacă e cazul să se retragă din funcţia de […]

Click pentru tot articolul →

Sesiune live “Ask Me Anything” pe Twitter, vineri dimineaţă

15.05.2015

Doar atât vreau să vă spun: Prima data in #Romania– #ama (Ask me anything)! Vineri, de la 10:30, pe #Twitter cu @georgezafiu & @Petreanu #de15ani pic.twitter.com/aDcZfprOWP — Europa FM Romania (@europafmromania) May 13, 2015 Cum, orice, orice? Căutaţi-ne cu hashtagul #AMA şi sub ID-urile @georgezafiu, @europafmromania şi, cu voia d-voastră, ultimul pe listă, @petreanu

Click pentru tot articolul →