Comments on: Valahia la 1857*; căutaţi deosebirile

By: srb

srb — Tue, 14 Dec 2010 04:34:04 +0000

da buna ideea cu un boicot cva….ar fi util sa l facem mai mare decat pe blog-uri , dar si unii care ies cu pancarte in strada sunt platiti si porma pleaca acasa si tot nimic nu s-a facut….asa ca sa nu ne asteptam sa fie mai bine ca 1857…pacat ca si aia care chiar apreciaza tara asta sunt constransi de circumstante sa plece ca sa nu moara de foame….asa ca daca o sa mearga mai bine in viitorul apropriat imi fac singur un site in care imi aduc singur injurii ca sunt cel mai prost si ca am mintit in tot ceea ce am scris in comment-ul asta…Doamne ajuta sa ajung sa fac site-ul ala ))

By: Giurgiu

Giurgiu — Mon, 30 Nov 2009 09:23:06 +0000

Foarte frumos pasajul, bine ca ai pus si un scan, ajuta!In calitate de observator al orasului giurgiu si girugiuvean in acelasi timp, pot spune ca este acelasi lucru si astazi. Strazile sunt ale cainilor, toti merg cu masinile, iar cei neferici ce merg cu bicicletele de regula au petarde sau bete pentru a se apara.
Singurul lucru imbunatatit, ce pot contrazice chiar si acest pasaj, este ca “Drumul Banului” astfel numit cel catre capitala, era unul foarte circulat, Giurgiu fiind singurul punct de intrare dinstre Constatinopol facat importante legaturi. la 1865 se inaugureaza prima linie ferata din Tara Romaneasca Giurgiu – Filaret. Cred ca nea gigi asta de a plecat cu caii postalionului, a marcat banu gros unde nu trebuie. si din ce vad nu era prea descurcaret. Pe la 1830 au tracut importanti istorici – observatori si desenatori ce nu descriau atat de crunt Giurgiu sau Bucurestiul. Sa ne amintim ca subiectivitatea si influenta din exterior era… si atunci. Ba chiar drumul Giurgiu Bucuresti trecea prin Comana, atunci unul dintre cele mai mari hanuri. Intrarea in Bucuresti era intesata de hanuri, dar din ce citesc baietii vroiau la hotel. sincer cap capiati !
Francezii astia, daca ar aduce vorba de mizerabilul Paris, la 1900 era o cocica iar Bucurestiul avea de ceva tp canalizare, si chair era verde. bine… codrii vlasiei erau de mult taiati, samdp. dar… romani suntem.
putini invata din trecut, fiecare generatie in Romania reinventeaza roata. poate suntem poporul lui Sisif si nu am aflat inca.

By: Despre plecare

Despre plecare — Thu, 30 Apr 2009 00:11:50 +0000

[...] (sic!), despre asumarea imposibilului românesc, ilustrat în câteva referinţe în cascadă: un micro-studiu liric-comparativ al realităţii autohtone 1837-acum, un text sfâşietor de lucid al lui I.L. Caragiale, stârnit [...]

By: hbunny

hbunny — Wed, 29 Apr 2009 11:42:44 +0000

in mare si eu am ajuns la aceleasi concluzii.
parca inca nu ma lasa inima sa plec de tot din tara, dar dupa inca 2, 3 iesiri in afara, in lumea civilizata, e posibil sa imi fac bagajele si sa plec

By: Dragoş Mănac » Blog Archive » Granite mentale

Dragoş Mănac » Blog Archive » Granite mentale — Tue, 28 Apr 2009 19:32:42 +0000

[...] nimic nu schimba semnificativ si rapid o tara in bine (exceptand, poate, revolutiile). Romania a fost un loc neplacut si va ramane la fel. Oamenii nu s-au schimbat cu nimic fundamental in ultimele doua mii de ani. [...]

By: Zvoner.ro » 100 de ani de nimic

Zvoner.ro » 100 de ani de nimic — Tue, 28 Apr 2009 09:21:22 +0000

[...] mai haioasa e ca in urma cu douaÂ zile am dat, prin intermediul lui Vlad Petreanu, de o alta lectura, de data asta un jurnal de calatorie scris de un print rus care a traversat [...]

By: star

star — Mon, 27 Apr 2009 07:20:16 +0000

Recomand cartea ” Între Orient şi Occident. Å¢ările române la începutul epocii moderne, Humanitas, 1995″ de Neagu Djuvara.
Este o descriere a Principatelor romane in timpul domniilor fanariote…asta daca vreti sa intelegeti contextul in care se petrec cele descrise de rusul respectiv. Daca vreti doar sa ne plangem de mila pe bloguri nu-i nevoie: cititul oboseste.
Cateva indicii:
- razboaie ruso-turce (armatele rusesti sau turcesti aflate in trecere se dedau la diverse activitati socio-culturale de mare impact prin satele din Principate)
- domniile fanariote (fanariotii isi cumparau “domnia” care dura cam pana cand aparea urmatorul cumparator sau pana cand sultanul sau vizirul aveau o zi proasta la birou => investitia trebuia recuperata rapid)
- expeditii periodice de jaf ale turcilor si nu numai: de ex Osman PazvantoÄŸlu a.k.a Pazvante Chiorul
In consecinta satele, in special in zona de campie din Tara Romaneasca se aflau departe de drumurile principale si erau foarte putin “ostentative” – in aceeasi perioada satele din Ungaria aratau cam la fel. In regiunile de deal si munte era diferita situatia mai ales ca erau multe sate de tarani liberi.
In schimb posta era extrem de eficienta – poate mai eficinenta ca in vestul Europei (dar inconfortabila) spre deosebire de ce spune rusul.
Strazile din Bucuresti erau podite cu barne de stejar iar casele boierilor destul de rarefiate deci trasura era o necesitate. Boierii, mai ales inainte de a imbratisa cultura apuseana erau totusi de o lene proverbiala:)

By: hanna

hanna — Sun, 26 Apr 2009 15:54:18 +0000

ne-am pastrat radacinile..intacte..