un blog de Vlad Petreanu
Julius Constantinescu Cei doi studenţi la Medicină care au ucis şi tranşat un bărbat în camera de cămin vor să se căsătorească (sursa, aici). El a cerut-o înaintea unei audieri, iar ea a acceptat. Acum, ce să zic, se potrivesc: sunt tineri, frumuşei, studenţi la aceeaşi facultate, ba chiar şi în timpul liber au preocupări [...]
{ 29 comments }
Julius Constantinescu M-am uitat aseară la Realitatea, la ştirile cu ploaia din Bucureşti. Era un direct din Tineretului, reporterul transmitea direct din apă (un plus editorului aici, pentru inventivitate). Pe la şi 3 minute, mă loveşte o revelaţie: „Băi frate, ia să dau pe Antena 3, sunt sigur că nu s-a inundat nici o stradă [...]
{ 13 comments }
Julius Constantinescu M-a rugat Dragoş Bucurenci să menţionez şi pe Amar de zi campania lor pentru introducerea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor la poarta casei, dacă sunt drăguţ. Sunt, de ce să nu fiu, ce, e site-ul meu? (profit de ocazie pentru a anunţa toate firmele interesate să-şi facă reclamă pe Amar de zi [...]
{ 2 comments }
Julius Constantinescu Îmi pare rău că v-am cam neglijat în ultima vreme, dar sunt în negocieri cu Mogulul, să-l angajez la Daily Cotcodac (vezi aici şi aici) . Bineînţeles, fără salariu, înţeleg că vrea să fie un exemplu pentru angajaţii de la Intact (ah, ce mişto e să nu lucrezi la moguli, poţi să le [...]
{ 9 comments }
Julius Constantinescu M-am uitat puţin pe blogul mogulului (mogulul bun, mă, nu mai puneţi întrebări tâmpite) şi mi s-a părut foarte bun. Cel puţin, e foarte bine scris. Tipul e haios, scrie legat şi are un umor subtil – aproape că l-aş lua la Daily Cotcodac dacă aş avea cu ce să-l plătesc (măcar de [...]
{ 16 comments }
Julius Constantinescu Mai demult, mă despărţisem de o gagică. Imediat ce a plecat gagică-mea şi, odată cu ea, s-au dus şi ciorbiţele de văcuţă, tocăniţele aromate, fripturicile, budincile, clătitele cu dulceaţă şi alte asemenea minunăţii, am încercat să-mi potolesc foamea cu pizza. După vreo săptămână, stomacul meu a început să urle la mine: “No more [...]
{ 8 comments }
Julius Constantinescu Deci bulangiul ăla a plecat în concediu şi-a lăsat o babă senilă din vecini să ne dea de mâncare. Baba vine în fiecare zi, da’ până descuie uşa uită de ce-a venit. Verifică geamurile, gazul, se uită vreo două minute – încearcă să-şi amintească dacă mai era ceva – şi pleacă târâindu-şi galoşii. [...]
{ 16 comments }
