Înţeleptul învaţă din experienţa altora, deşteptul dintr-a lui. Prostul, niciodată, din nimic.
După ce, acum un an, era gata-gata să fac guler o casă de marcat unei casieriţe de la Mediagalaxy, după ce, pe la începutul primăverii, era să mă bat cu bodyguarzii de la Mediagalaxy, după ce, acum o lună, am căutat în zadar un angajat informat prin Mediagalaxy, ieri am recidivat.
N-am învăţat nimic. Sunt un dobitoc.
Cam acu’ o săptămână, a crăpat cuptorul cu microunde – o piesă esenţială într-o casă unde mâncarea vine prin curier iar ce rămâne este lăsat în grija frigiderului, să devină tot ce-a fost, ba chiar mai mult decât atât.
Eu am ferma convingere că principala calitate a unui cuptor cu microunde nu este că încălzeşte, ci că sterilizează. Gustul mâncării astfel igienizate este o chestiune secundară – important e să nu fie (prea) toxică. Să nu-mi vorbiţi aici de arta culinară – arta poate că-nconjoară, dar foamea dă de-a dreptul.
Un picaj glicemic trebuie că mi-a întunecat minţile de m-am dus iar la Mediagalaxy.
S-au viclent, să ştiţi. Au fost foarte amabili – am fost chiar plăcut surprins să văd atâta solicitudine, atâtea zâmbete. Am plătit, am târât cele 16 kile de cuptor până acasă, le-am pus în priză, am setat puterea maximă (de, grăbit) şi mi-am vârât cina înăuntru: o pungă de floricele.
După vreo 10 minute, am zis că poate în pungă erau floricele de piatră, că nu se auzea nimic.
După alte 10 minute şi o fugă în stres bemol pe claviatura obiectului, am hotărât să citesc prospectul. Pe care l-am mai citit de vreo două ori, după care am aplicat tehnicile de reparaţie infailibile învăţate de la tataie: scos şi pus în priză, hâţânături viguroase, o palmă, două peste circuitele de la ceafă, trei înjurături şi-un blestem înfricoşător.
N-a mers. Era un defect inexplicabl de încăpăţânat. Apollo 13 în bucătăria mea, fără ground-control.
Azi am luat cele 16 kile înapoi în cârcă, le-am târât la acelaşi Mediagalaxy şi am explicat povestea, cu unele omisiuni de stilistică, cerând alt cuptor în loc. Ieri fuseseră amabili, poate urma o nouă probă de solicitudine faţă de client?
A apărut un puşti cât un dulap, cu sprâncenele coborâte ameninţător peste o privire plată. S-a uitat la obiect, s-a întors jumătate spre mine şi a făcut aşa:
- Î.
Aparent, cercopitecul dorea să ştie mai multe. Ah, setea de cunoaştere a primatelor din marile magazine, nimic n-o egalează!
- Scânteieşte, benzineşte, dară nu porneşte, i-am replicat cu o şaradă transparentă.
- Ce? a făcut el.
- Cuptorul.
- Nu merge?
Ba da, e-n regulă, dar l-am adus în vizită la zoo, am vrut să-i răspund.
- Nu, nu merge.
- Păi văd că merge.
- Nu încălzeşte, asta voiam să spun. Se-nvârte platanul, se aprinde lumina, dar nu încălzeşte.
- Păi i-aţi făcut proba?
- Păi i-am făcut proba, dar n-am gătit nimic aici. Voiaţi să-mi fierb o mămăligă-n magazin? i-am răspuns, deja clocotind.
Asta l-a descumpănit. A ridicat din umeri şi, cu prilejul acesta, mâinile i-au urcat pentru o clipă deasupra genunchilor.
- Păi dacă i-aţi făcut proba n-am ce face, l-aţi luat ieri, azi nu se mai schimbă.
- Ba poate că se schimbă timp de 30 de zile, conform legii? am riscat.
- Păi n-am altu’, a mai ridicat o dată din umeri dulapul, arătându-mi rotulele a doua oară.
- Păi nasol, că atunci o să-mi iau banii înapoi.
- Să mă duc la director, a spus el, pe un ton uşor dubitativ.
- Şi o să fac şi scandal.
Cu asta, a luat-o din loc. Am rămas singur vreo 15 minute, timp în care am copiat ostentativ toate numerele de telefon de la Protecţia Consumatorului, afişate discret după o uşă de evacuare din magazin. Presupun c-am fost observat pentru că, atunci când am început să formez, la fel de ostentativ, numărul de la ora exactă, dulapul s-a târşâit înapoi lângă mine.
- Vi-l dau p-ăla de la raft, e ultimu’.
- Hai să-l vedem.
Am fost urmărit de priviri furişe prin magazin. Angajaţii-şi şopteau pe după frigidere, pe după televizoare. Simţeam tensiunea ca-ntr-un trailer de horror categoria B citit cu vocea aia cavernoasă de promo Antena 1: “Era doar un simplu client (cadre el vesel, viaţă obişnuită, sărutări, film cu granulaţie, amintiri pe 16 mm); nu voia decât un simplu cuptor; (cadre el în bucătărie, scurt-circuit, pocnete, sperieturi, el cu funingine pe faţă, prieteni râzând în hohote); dintr-un simplu magazin (trav înainte cu contra-trans intrarea în magazin, spre prim-plan angajat cu priviri stranii, neoane care flickăre, raffuri de tensiune, imagine virată cu accente verzi-negre); dar nu ştia unde a intrat (fade to black, flashuri cu detalii horror, techno-creepy, tobe surde în ritm crescendo, viori a la Psycho); dar nici ei nu bănuiau peste cine au dat (cadre el turbat, mânuind drujba, mortierul, aruncătorul de flăcări, cuţitele, mitraliera de tanc, polonicul, etc); CLIENTUL ÎN MAGAZINUL GROAZEI (zoom gros-plan urlet de atac, sânge pe faţă, răni, bandana transpirată, Rambo-style, tobe crescendo spre ritm insuportabil) – ţi se poate întâmpla şi ţie. CÂND EŞTI TÄ‚IAT DE PE LISTÄ‚ CHIAR TU (cu variantele CÂND TU EŞTI CEL BÄ‚GAT ÎN PUNGÄ‚/CÂND TU EŞTI CEL SCANAT etc, şi boom sonor peste efect grafic de trântire cuvânt MAGAZINUL, zoom uşor înapoi; fade to black, copertă promo).
Am apucat cuptorul din raft şi am şters-o înainte să se dezmeticească.
Deocamdată scânteieşte, benzineşte şi chiar încălzeşte. Tocmai mi-am făcut un ceai pentru masa de seară. Îi pun şi zahăr, că simt nevoia unui desert.
{ 85 comments… read them below or add one }
Next Comments →
Hai ma, cum sa faci ceai la cuptorul cu microunde ?! N-ai si tu o flacara la aragaz ? sau stai, ca pentru asta trebuie si ibric, pe cand la microunde pui direct cana…
Cat despre mers la oamenii astia in magazin – mai e ceva de zis ? probabil ca e mai aproape, dar asta chiar nu e o scuza.
Dragă Rita, ştii câte bâzdâgănii sunt în apa de la robinet? Musai o sterilizare înainte
)))))
Îh, dacă am avea 7 vieţi aş întelege să ne sacrificăm una alături de cuptorul cu microunde. Dă-l naiba de aparat.
Ia pune mătăluţa mîna şi ia-ţi mai bine un kettler în care să fierbi apa, trage alături un ceai organic de mentă, ăsta e bun seara, nu mai mult de 3 minute la infuzie, miere la final şi aia e. Adio microunde, pe bune, nu bagateliza treaba asta.
Pai si apa fiarta in ibric nu se sterilizeaza ? excuses-excuses !
Foarte frumos scris!
“A long time ago, in a mediagalaxy far, far away…” Razboiul Microundelor – cu Chewbacca vad ca te-ai inteles pana la urma, bine ca n-a venit ala negru de respira greu, ca nu stiu pe unde o mai scoteai la capat.
Cat de frumos scrii! De mult timp nu am mai ras atat de tare!
Btw: ceaiul la microunde e cel mai bun
Draga Vlad, complet dezinteresat ma ofer sa-ti donenz un cuptor cu microunde nou-noutz, care culmea! functioneaza din prima.
…
Nu de alta, dar eu la cununia civila am primit trei, si n-am deschis fast food inca. Nici nu intentionez.
Cat despre Mediagalaxy, nu te supara, dar cine incearca de doua ori, stii cum se spune or esti… ori iti place
In locul tau m-as duce si cu asta inapoi sa cer banii… daca e ultimul de pe raft, e imposbil sa nu aiba o hiba, ceva…
A treia oara ursul l-a intrebat pe vanator daca nu cumva ii place. Foarte amuzanta poveste si ai un stil savuros. Multumesc si o dimineata placuta.
Insoara-te!
salutari!!!!!!!!!!!!
numai bine iti doresc!
te rog intra pe site teatruacum si lasa un comentariu la interviul IN MEMORIAM STEFAN IORDACHE
s-a implinit un an pe 14 septembrie de la moartea maestrului
intrati toti cei care vreti sa spuneti cateva vorbe despre omul stefan iordache
dati click pe butonul EXPRIMA de pe site teatruacum
sa fie intr-un ceas bun! dar vorba lui miorlau, insoara-te frate! (numai nu cu o jurnalista)
I-a o IT-ista. O sa ai cu cine imparti ceaiul si haleul din punga.
well, nu e ca şi cum n-ai fi avut antecedente concludente cu respectivul magazin. dar oricum, ce, nu se poate trăi şi fără microunde? eu unul nu posed asemenea instrument şi nu pot să mă plâng că nu mă descurc cu mâncarea zilnică. uneori tocatul relaxeaza..:)
Deci să mă-nsor cu o bucătăreasă care ştie să toace, dar care are ca hobby IT-ul. Okay…
Vorba lui writeman, casiera de la Media Galaxy nu era draguta?
Multumesc! Mi-ai inseninat ziua cu postul asta!
)
Ipo, erau foarte simpatice amândouă, da’ erau în tabăra cealaltă – or, mă ştii, monşer, nu suport colaboraţionismul
adevarul e CA Cuptorul cu microunde e o specie electrocasniCA Cu totul si cu totul aparte. Dezbateri de o intensitate comparabila nu poate isca decit aparatul de aer conditionat.
Personal, am renuntat la cuptor. I-a trecut timpul, pur si simplu. Am invatat din greselile incepatorului (nu intelegeam de ce, dupa 10 minute de invirtit platanul la puterea minima, 100 W, nu a pocnit nici macar un bob de popcorn). M-am minunat de complexitatea infinita a unei singure portii de musaca, care avea temperatura soarelui la suprafata si pe cea a planetei Marte la interior. Am profitat la maxim de avansul tehnologic adus de aceasta inventie: in loc sa incalzesc apa pt laptele praf al lui fi-miu in 20 de secunde la aragaz, o incalzeam in 10 secunde la microunde; va dati seama citi ani in plus de somn am cistigat (scena se petrecea de cele mai multe ori in puterea noptii).
Acum, s-a terminat. Copilul a crescut. Pentru mine, cuptorul cu microunde nu mai are nici o utilitate, fara ca asta sa insemne automat ca maninc in fiecare seara feluri alese, gatite competent la aragaz, plita, belmari, ceaun, marmita, cazan, gratar, foc de tabara, protap, groapa haiduceasca.
In schimb, un bun amic, dupa ce sotia lui a nascut, a avut brusc revelatia ca agregatul este de fapt unealta diavolului. Dupa ani indelungati de utilizare abuziva, l-a aruncat intr-un ungher din fundul magaziei. Aflase ca microundele modifica structura celulara/moleculara a alimentelor, ca rupe lantul ADN-ului din friptura de vita, ca dintr-un peste mut si prost face un cocteil bio-chimic in stare sa arunce in aer ficatul si splina, ca o supa incalzita pe platan se transforma in acid sulfuric de concentratie maxima.
Mi-a trimis pe mail studii facute de cele mai bine cotate universitati din lume, mi-a tinut scurte prelegeri la telefon, mi-a ars retina cu calcule, formule, simboluri chimice, fizice si matematice despre care nici astazi nu sint convins ca fac parte din simbolistica stiintifica universal acceptata. Ignoranta mea tehnica a actionat mai bine decit scutul american antiracheta.
Acum, cu povestea ta, Vlad, incep si io sa ma intreb: oare amicul meu a avut dreptate si consumul indelungat de alimente preparate la microunde te face sa te intorci a “n”-a oara la Mediagalaxy?
E o conspiraţie mondială, clar.
Aceeasi vesnica poveste: angajati incompetenti, clienti care nu-si cunosc drepturile sau optiunile.
Stii cum se face afara? “Me and my friends won’t buy from this shop anymore”. Stii cum ingheata angajatul?
Dar.. stii care e diferenta dintre noi si ei? Aia chiar nu mai cumpara din magazinul ala. Niciodata.
pentru urmatoarea deplasare la MediaGalaxy iti recomand sa recurgi la “The Failure Drill” (cunoscuta si sub numele de “Mozambique drill”). Numai pentru cunoscatori
))
Cool, man. Really very, very cool.
Înţelepţi îs ăia de la Mediagalaxy. Au angajat un băiat ca un dulap să se ocupe de reclamaţii. Ce, crezi că ei n-au observat cum i-a trecut acum un an casa de marcat pe lângă ureche casieriţei? Şi, normal, au luat măsuri…
@Someone:
1. eu am mai obs in trecut pe aici ca Miorlau Pufos iti face aluzii de impreunari. eu in locul tau as incerca sa-i cer pe mail nr de tel ….:)
2. bro’, tu doar atat halesti seara?!…acum imi explic de ce esti asa fit cand apari la tv (si asta, vb divelor grasute, in conditiile in care “pe sticla” apari cu 2-3 kile in plus)
MediaGalaxy nu disparuse din peisaj la un moment dat? S-a resuscitat? Rau a facut.
Curly, taci, că şi-aşa zice tabloidu’ că agăţ domnişoare pe Facebook, unde public doar articolele de pe blog
eu cred ca sunt atatea comentarii la postul asta fiindca se vorbeste de insuratoare pe-aici. cum auzim de nunta, ne adunam ca homeless-ii la parastas. pot sa scriu un articol cum ca petreanu se insoara la prima vedere cu o cititoare fidela a blogului sau? si invitati sunt prietenii de pe facebook si followersii de pe twitter. imi inchipui deja un meniu spectaculos de # si @ cu =)) si
No, eu amu ce să zic…pretextul (Mediagalaxy &comp. , că nu-s singurii cu gardul şi leopardul) a inspirat un text simpatic, alert, numa’ bun de tratat asteniile de toamnă, astfel că balanţa s-a cam echilibrat…
)
Eu zic totuşi că-i musai să-l duceţi înapoi până nu-i prea târziu ! Se zice că suntem ceea ce mâncăm, ori cu alimente modificate la nivel molecular, cine ştie ce creatură om găsi la un moment dat pe aici ! Şi atunci să vezi conspiraţie mondială….
Pai vezi daca ai luat vreo scula de scula ? Eu am o chinezarie pe care scrie cinstit, in limba romana: fabricat in China. Si merge de trei ani !!!
(si inca ce merge, saracul, sunt si eu burlac si stiu cum e…)
PS: pentru floricele trebuie cam TREI minute la puterea maxima de 1000 w. O MIE DE WATTI. Nu mai umblati cu prostii !
Reteta pentru burlaci cu burta mica:
1. se iau citiva cartofi si se spala dar se lasa in coaja
2. se pun la microunde 10 minute pe o parte
3. se intorc pe partea ailalta inca 10 minute
(intre timp se baga citeva comentarii pe bloguri)
4. se scot si se lasa macar 5 minute sa se raceasca
5. se curata de coaja
6. se servesc cu brinza topita sau brinza plus unt (margarina)
Uite asa am scazut eu de la 100 la 94 de kile in vreo 2 luni la aceeasi portie de sex si alte activitati fizice.
.Stimate client Vlad Petreanu .
. Ca a avut poate o atitudine pasiva , ai dreptate , nu este corect fata de client , dar la modul cum se poarta SI UNII clienti cu noi , te cam ia lehamitea …. Apropo , ” astia de la zoo care lucreaza la MediaGalaxy “,” ie si iei oameni ” si poate sunt tratati ca niste sclavi de catre conducere , de unde si interesul mai scazut al unor angajati de a fi tot timpul amabili .
{ Apropo va rog sa-mi citati si mie paragraful unde scrie ca un aparat electrocasnic se schimba in magazin in termen de 30 de zile . Multumesc}
Nu trebuie sa fi chiar asa de vehement la adresa unei firme intregi … Este adevarat ca ceea ce s-a intamplat nu este placut , corect ! Dar gandeste-te ca a se defecta un aparat , sau a fi defect chiar din fabrica se poate intampla! Si eu am patit-o si lucrez la aceasta firma .
… Ca , ” pustiu ‘ era cat dulapul ” asta e viata , nu toti suntem asa frumosi ca dumneata
Ca ti s-a rezolvat problema doar prin intermediul directorului , draga domnule Petreanu , trebuie sa stii ca un retur la un obiect defect se face numai cu acordul directorului de magazin . E o regula pe care nu amaratul ala cat dulapul a facut-o ! Ci este pus sa respecte aceasta hotarare ( ce e drept , ca si multe altele , aberanta ) .
Ceea ce trebuie sa mai stii este ca daca treceau vreo 2 saptamani si iti deceda “muptoru cu microdude” sa vezi numai , domnule Petreanu , ce trebuia sa iei dumneata cele 16 kile in carca si sa faci o tura pe la Service. Ptr ca , conform unor proceduri (pe care iarasi nu prapaditii care te servesc le-au facut !) iti trebuia un document care se numeste “Negatie de service ” si fara de care nu ti se schimba “nika”!
Si iarasi trebuie sa mai stii , stimate client , ca nu exista nicaieri in legislatia Romaniei , nici in paragrafele referitoare la garantii din legea comertului , vreo stipulare conform careia cineva este obligat sa iti schimbe produsul in termen de 30 de zile
Lasand ironia si gluma la o parte , se poate intampla ceea ce ti s-a intamplat dumitale , oricui . Ti-am spus ca , chiar si eu am patit-o , si lurez la un magazin “MediaGalaxy” .Asta e viata …. Sunt curios , daca mergea “muptoru” dara “floricelili” nu se faceau si ramaneau “boambe” ce faceai? . Te duceai cu punga de “Popcorn” -napoi la hipermarket sa ti-o schimbe?
)))
Hai nu te supara pe TOATA firma , si mai vino pe la noi , poate bem si o cafea impreuna incalzita la cuptorul dumitale …
O seara placuta !
Curly & Writeman, dragilor, gazda noastra – ma rog, virtuala – se plinge din timp in timp de tot soiul de belele mai mult sau mai putin siciitoare: ba o ia frigiderul la plimbare din cauza bacteriilor dintr-insul, ba maninca pizza veche de un cincinal, ba isi cumpara de-aiurea electrocasnice. Astea-s problemele de forma, problema de fond e zina buna. Voi in loc sa dati o solutie veniti cu 10 glumite la adresa omului. Pai se poa’?
Dragă Muptorule, nu sunt supărat. Dacă eram, chiar sunam la OPC.
Ce m-a deranjat a fost atitudinea colegului tău faţă de o problemă care, realmente, nu-mi aparţinea. Senzaţia că tu, clientul, deranjezi ceva sau pe cineva într-un magazin când ai o problemă este extrem de neplăcută – şi descurajantă.
Mărturisesc că nu mai am răbdare cu fasoanele şi obrăzniciile unora dintre angajaţii din magazine. Au trecut prea mulţi ani de când atitudinea asta trebuia să se schimbe complet. Încruntări şi ridicări dintr-astea din umeri la un client care a plătit măcar o parte din salariul respectivului sunt realmente inacceptabile.
Mulţi dintre cei care citesc acest blog au lucrat sau lucrează în domeniul privat, în servicii. Clienţii nu sunt niciodată uşor de mulţumit. Am avut şi eu partea mea de nervi când a mai trebuit să îndeplinesc câte un contract pentru un client – dar e neprofesional să-l faci să se simtă prost pentru că a ales să cumpere ceva de la tine.
Sunt destul de umblat prin lume – nu mă laud, aşa s-a întâmplat – şi-ţi spun că în puţine locuri am mai întâlnit aşa un dispreţ generalizat faţă de client ca în România.
Sunt şi excepţii – destule, dar încă prea puţine.
Cu simpatie, eu, posesor al unui cuptor cu microunde, cumpărat dintr-un magazin care crede că mai poate vinde macrodude.
Miorlau pufos (câţ de pufos?) – mă alint, nu te lăsa păcălită
)
Pai sa-ti dam la muie tie car ai schimbat cuptorul ala ca sa fim nevoiti sa il ducem in service si apoi sa-l vindem din nou unuia k tine
qed
)))))
Se vede treaba că din rândul primatelor s-a desprins o specie de care nu aveam habar (sau nu vroiam să cred că există). Ramura asta are două caracteristici care o individualizează, fară dubii.
1. Se exprimă şi în scris! (după felul în care se exteriorizează pe cale bucală, n’aş fi văzut-o în stare…)
2. E capabilă să îşi amintească situaţiile în care a fost pusă şi, surprinzător, persoanele cu care a interacţionat.
Studiez de mult acest gen de subspecii. Concluzia este că atunci când îşi va ridica de tot palmele de dedesubtul rotulelor e cazul să fugim. În altă ţară. Şi să nu-mi spuneţi ca ăştia de la televizor că nu e chiar aşa, că ar trebui să mai vedem, şi că, în definitiv, nu e vorba de cât de jos ai palmele şi de căt de sus ai rotulele…
Depăşind subspeciile…
Însoară-te, bre! Au oamenii ăştia dreptate!
@Mediagalaxy .. daca nu te poti abtine nu te exprima in asa fel …
Next Comments →
{ 5 trackbacks }