un blog de Vlad Petreanu
Poate o să râdeţi, dar eu mi-am dorit întodeauna un colac dintr-ăsta, însă de-ăla mare, făcut din cameră de tractor. Când eram copil, căscam gura la peste lacul Floreasca la nişte ţigani care aveau una, cine ştie de unde şmanglită. O umflau vara şi o puneau pe apă, cu două scânduri de-a curmezişul, stăteau câte [...]
{ 23 comments }
Când trec pe lângă portar, acesta îmi face un semn înşurubat din încheietură, aşa, de genul “care e treaba, şefu’”? Ridic din umeri – dacă el nu vorbeşte, ia să fiu şi eu al dracului, na. Se uită după mine, îl simt că vrea să zică ceva şi, într-adevăr, când pun mâna pe clanţă, face: [...]
{ 25 comments }
Ar fi trebuit să fie la şcoală, la ora aceea – dar avea şi de muncă, la vândut vederi turiştilor străini, cum să le-mpace pe amândouă? Cerea un dolar pentru zece vederi – o nimica toată, nu? 80% dintre locuitorii Myanmarului trăiesc cu 1 dolar pe zi (sau mai puţin).
{ 14 comments }
La ora 11 dimineaţa, în Bagan erau deja 42 de grade, o fierbinţeală năucitoare, care se scurgea gros, peste tine, oriunde te-ai fi vârât. În piaţă lumea târguia, nepăsătoare. Priviri scurte către omul alb, mai înalt cu un cap decât toţi, un turist fără chef de cumpărat, dar gata să îngenuncheze în praf ca să [...]
{ 11 comments }
(privirile unora dintre aceşti copii mă fac să cred în reîncarnare).
{ 12 comments }
A trecut o lună de când m-am lăsat de fumat. Privit dinafară, momentul a fost uşor dramatic şi mai degrabă caraghios, cu o ultimă ţigară fumată pe-ndelete, atent şi precis, aşa, de adio. Am avut grjă să trag tot fumul, fără grabă, să-l expir încet, pe gură şi pe nas, ca să-l simt total, fără [...]
{ 40 comments }
