Ca tot bucureşteanul scăpat de la muncă, m-am oprit şi eu ieri după-amiază într-un mall, să iau o chiftea, ceva, de-ale gurii. La ieşirea din parcare, dintr-un cubicul fancy, o domnişară în halat alb vindea o cremă în cutii cu alură extraterestră. Imprimate pe pereţii din jurul ei, poze cu expresii de fericită surpriză feminină, priviri în ceruri, galaxii răsucite pe fundal marin-turcoaz, sloganuri cu subtext sportiv, ştiinţifico-tehnic, sănătos, optimist, misterios, iniţiatic.
Liftactiv. Sursa Dermului. Ramnoza.
Nu m-am putut abţine.
- Care e, domnişară, “sursa dermului”? De unde vine dermul?
Domnişoara, pregătită.
- Pe lângă cele trei straturi ale pielii – adică dermul, epidermul şi hipodermul, mai este unul, al patrulea, de unde vine restul.
- Restul dermului?
- Sursa pielii, da. Adică de unde se regenerează pielea.
- Şi cum îi zice?
- Păi… am uitat – a recunoscut domnişoara, doar o clipă descumpănită. Dar acest strat a fost descoperit de comapania V., care vă oferă o cremă cu efect profund de regenerare la sursă.
Uite-aşa se duc pe apa sâmbetei marile descoperiri ştiinţifice. Le uită lumea taman când nu e cazul.
- Păi şi ce vine din stratul ăsta numărul 4? am insistat.
- De aici pornesc fibrele de colagen care ajută la piele. Umplu ridurile. Şi crema stimulează colagenul.
Minunat. Colagen, fibre, al 4-lea strat cu nume uitat. Ca-n Indiana Jones.
- Şi ramnoza asta ce e?
- Este substanţa activă din cremă, mi-a transmis tânăra lecţia învăţată la training.
- Aşa, şi ce e ea, din ce se face?
- Păi din coaja unor copaci din Africa de Sud.
Corect, de-aia îi şi zice ramnoză, că de la copaci vine, copaci, ramuri, ramurinoză, ramnoză, dăăăă, cum de nu m-am gândit?
De fapt, e simplu să ghicim discuţia între laboranţi, marketeri şi accounţi.
- Et pour le marché roumain, quel nom proposez-vous?
- Quelque chose lié aux arbres, naturellement, parce-que on l’extrait des arbres.
- Sacrebleu, vous êtes brillant.
- Merci.
- Alors?
- On va lui dire “crăcinoză”.
- Qu’est-ce que ça veut dire, kratchinoza?
- En roumain, les branches des arbres s’apellent des “crăci”.
- Oui?
- Absolutament. Depuis longtemps. Et leur plus grand poète, un tipe qui s’apelle le Lutchafaire, comme en Lucifer mais avec du “tch”, a écrit un chose trés trés fameuse en Roumanie.
- De quoi s’agit-il?
- Des amis et des ennemis – le tipe disait “Tot ce mişcă-n ţara asta/Râul, crăcile/Mi-e prieten numai mie…”
- Ça ne fait pas du sense…
- Tout à fait. Mais ça n’a aucune importance, ils sont roumains.
- Ah bon.
- Et nous allons être les amis, donc leur amis – les “crăci” – d’où vient, naturellement, “crăcinoză”.
- Excellent.
- L’effet Liftactiv avec du Crăcinoză. La source du derm. Crăcinoză, et vous avez vaincu. Crăcinoză, şi pielea radiază de tinereţe.
- C’est quoi, ça?
- En roumain, chef. Pas important.*)
Crăcinoză ar fi fost mult mai bun – părerea mea – dar sigur că pe undeva s-a trezit vreun şef cu idei care a schimbat numele în chestia asta non-sexy, “ramnoză”. O mizerie.
Când, după 10 minute, am trecut din nou prin faţa standului, m-a oprit domnişoara:
- Am aflat. Derm papilar.
- Al 4-lea strat?
- Da, a făcut, triumfătoare.
- Şi cum, l-a descoperit fabrica asta de creme?
- Nooo, a intervenit un coleg. Era ştiut de mult.
Al naibii deştept, s-o facă pe fata aia drăguţă să se simtă prost.
Mi-au dat un pliant. Înăuntru, o explicaţie care dezumflă tot: “ramnoza este un zahăr ce se găseşte în mod natural în anumite plante braziliene…”
Cum, braziliene? Nu din Africa de Sud? Păi asta schimbă totul! Ori suntem din coajă de copac din Africa de Sud, ori nu mai suntem, da?
Te pomeneşti că nici omega-ceramidele nu sunt tocmai ce ne-nchipuiam noi!
____________________
*) Concurs: primul cititor care postează în comentarii o traducere cât de cât corectă şi/sau coerentă a dialogului – şi fără nazisme d-alea ortografice cu numărat accentele lipsă din textul original – primeşte de la mine o cafea la Starbucks. Sau bere şi mici la cârciuma din cartier (cartierul meu), dacă pofteşte 
{ 50 comments… read them below or add one }
← Previous Comments
Bun, ne-am distrat deci bine azi
Pentru cafeaua traducătorilor – cred că sâmbătă dimineaţă la Starbucks Vitan ar fi o bună ocazie. De pe la 11.
Suntem fara nici o indoiala un popor francofon, dovada cele de mai sus. Am ras si eu cu lacrimi, desi in momentul cand am citit articolul am tradus automat totul si nu mi-am dat seama ca o parte era in franceza. Obiceii prost, sa citesc ce se scrie in limbi straine
Ce-ai scris vere acolo? Eu n-am inteles decat “ma predau”!
dacă e fără nazisme, nu mă bag.
în schimb, bun momentul de eddie izzard în franceză.
- Lè pou mache Roumain, ki rele Ofri-nou?
- Gen yon bagay mare nan pyebwa yo, Natirèlman, paske yo-a ke yo ekstrè nan pyebwa yo.
- Sacrebleu nou, nou k’ap klere.
- Mèsi.
- Lè sa a?
- Yo pral di li “crăcinoză”.
- Ki sa sa vle di, kratchinoza?
- An Roumen yo, moun branch pyebwa s’apellent nan “crăci”.
- Wi?
- Absolutament. Depi lontan. Yo ak pi gran powèt, yon tipe ki s’apelle la Lutchafaire, tankou nan men ak Lucifer nan “tch”, te ekri yon bagay ki trè trè konnen an Roumanie.
- Kisa se-li?
- Ak zanmi ak lènmi – tipe a t’ap di “bonè sa mişcă-n Tara asta / Raul, crăcile / mitan-E prieten numai mie …”
- Sa p’ap fè t nan sans …
- Tout moun nan fè. Men, sa gen okenn enpòtans yo, yo Roumain.
- O ‘bon.
- Lè nou pral ka zanmi yo, konsa yo zanmi – yo “crăci” – kote soti, Natirèlman, “crăcinoză”.
- Bon jan.
- Se vre Liftactiv avèk Crăcinoză. Sous nan derm. Crăcinoză yo, nou te deja pèdi devan. Crăcinoză, si pielea radiază pou tinereţe.
- Se sa, sa?
- An Roumain, chèf. T enpòtan .*)
Sa inteleg ca nu numai gasca mea e oripilata de ramnoza… da de extract de brusture bio ce ziceti, da de bozvelox?
Citez din discutia cu un prieten ” Doamne fu…-l brusture BIO”
http://en.wikipedia.org/wiki/Rhamnose
Daca si asta reduce ridurile …. It can be classified as either a methyl-pentose or a 6-deoxy-hexose.
senzational! am ras cu lacrimi. imi curge rimelul. pardon, vichy-nelul!
Frumos, frumos, n-am ce zice! Si il admir mult pe dl Petreanu de cand cu “Istoriile franceze ” de pe DC. Nu stiu, insa, daca a semnalat-o cineva: Roumains – intotdeauna cu majuscula pt ca e nume de popor. Cu sincere multumiri d-nei Stroe, prima mea profesoara de franceza.
← Previous Comments
{ 2 trackbacks }