Revoluția, 27 de ani mai târziu: ce-am avut și ce-am pierdut?

Azi e 21 decembrie. Se împlinesc 27 de ani de la începerea Revoluției în București. La Timișoara, revolta dura deja de o săptămână, și zeci de oameni fuseseră deja uciși de forțele de represiune.

Fără București, revolta de la Timișoara ar fi rămas doar o răscoală.

Fără Timișoara, Bucureștiul nu s-ar fi ridicat și n-am fi avut Revoluția.

Eu cred că, de fapt, ar trebui să sărbătorim Revoluția pe 21 decembrie, nu pe 22.

Pe 22, când a fugit Ceaușescu, Revoluția a învins un pic, de dimineață, dar a fost furată imediat după, deci nu e nimic de sărbătorit.

Dar pe 21, revolta a fost autentică, disperată până la moarte.

Le datorăm libertatea noastră acelor câteva sute de eroi, cuvântul nu e prea mare, care au rezistat toată noaptea la baricada de la Inter, în Piața Universității și în Piața Romană. Fără ei, pe 22 dimineața ar fi fost doar o altă zi tăcută în capitala României comuniste.

Ce-am câștigat, ca societate, și ce-am pierdut în acești 27 de ani? Unde am greșit, dacă am greșit, și ce am făcut bine?

Luca, colegul meu de la radio, crede c-am pierdut bancurile și am primit, în schimb, caterinca. E adevărat. Bancurile erau o formă de rezistență. Caterinca e o formă de auto-distrugere.

Eu nu cred c-am pierdut mare lucru. În nici un caz „siguranța zilei de mâine”. Siguranța aceea era o minciună, a ținut cât a ținut înainte să se năruie. Prefer acelei minciuni responsabilitatea propriei libertăți. Am câștigat libertatea de a ne construi, fiecare, propria viață. Unii au reușit, alții nu, dar eșecurile nu justifică nostalgia după vremea minciunii.

Articol din categoria: 1989

9 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    Desigur ca pe 21!!
    FSNul a impus, daca nu ma insel, data de 22, ca jmechera propaganda pentru a se legitima.

    Nu uitați ce datorați celor care au îndrăznit!
    București, 21 Decembrie 1989!
    Glorie eternă martirilor neamului romanesc!!

    0
    0
  2. #2 Comentariu nou

    A fi sau a avea ? Asta-I intrebarea. Se pare ca de vreo 26 de ani Romania se confrunta cu aceeasi dilema si nu prea stie ce sa aleaga . Nu stim ce sa alegem nu pentru ca nu am avea ce , ci pentru ca noi ca popor nu suntem responsabili pentru ceea ce facem si pentru ca tot timpul in orice situatie data nu suntem in stare sa alegem intre alb sau negru. Alegem mai tot timpul gri sobolan. Nu su tem niciodata la bal sau la spital . Suntem in majoritatea situatiilor in ambulanta. Nu avem curajul sa spunem lucrurilor pe nume pentru ca ii delegam pe ceilalti sa faca ceea ce noi ar trebui sa facem cu simt de raspundere . Poate asa ne e scris in gena .
    Personal nu cred povestea cu gena,dar nu cred ca de partea mea as avea multi cetateni romani . Suntem contemporani cu manageri de spital care traiesc deja in a 5-a dimensiune si cu deputati sau senatori(nu ca ar fi vreo diferenta) care vor sa infiinteze armata parlamentului .Le stim pe toate mai ales in materie de fotbal sau politica, dar cand suntem pusi in fata faptului implinit ni se face frica si fugim cat mai departe. Mai departe de Romania ,mai departe de raspundere , mai departe de noi insine. Suntem in aceeasi situatie din gimnaziu(experienta personala) cand profesorul de anatomie ne spunea sub o forma mai voalata ca plagiatul adica copiatul in termeni de clasa a 6-a ar fi un fel furt de proprie caciula. Depinde doar de noi sa alegem intre a avea sau a fi.

    0
    0
  3. #3 Comentariu nou

    Au fost eroi (adevarati) ai Revolutiei, de o parte, si apoi pe 22 au venit si hotii, pe cealalta parte.
    Ma-ntreb in ce masura nu s-au si amestecat unii cu altii, de pilda Petre Roman, la ce rubrica ar fi de trecut : din ce zice, a fost pe baricada la Inter (o fi adevarat, nu stiu, poate exista si vreo atestare documentara) dar pe 22 a fost iarasi „pe faza” printre „emanati”… Cum il incadram ?

    0
    0
  4. Tot ma intreb ce s-ar fi intamplat daca Bucurestiul nu se ridica. Nu gust teoria ca Timisoara ar fi ramas o simpla rascoala, desi inteleg ca-i o elipsa necesara structurii articolului. Clujul s-a ridicat si el pe 21. N-au fost singurii. CFR a tinut liniile telefonice deschise in ciuda ordinelor, stirile despre Timisoara se raspandeau incet-incet. Deja de pe 20 orasul se declarase liber de comunism, iar autoritatile locale n-au mai spus mare lucru.

    Desigur, am fi avut o revolutie cu si mai multe lupte de strada. E bine ca Bucurestiul a preluat stafeta, dar gasesc ca se putea si fara el.

    0
    0
  5. #6 Comentariu nou

    Re „Eu nu cred c-am pierdut mare lucru”. Wrong.
    Am pierdut speranta pe plan intern. Pt ca sindromul Stockholm. Ce palma la adresa celor din ’89, sa votam niste javre 51% (psd 46 + alde 5)! 🙁 Iar acum sa ne dam de ceasul mortii ca vezi Doamne PM nu e romanca verde-neaosa.
    Pe plan extern am pierdut credibilitate. In ’89 eram vazuti foarte bine, proaspat iesiti de sub jug, prin forte proprii (desi daca cineva l-ar scutura bine pe Ilici, ar iesi legaturi rusesti), capul pe sus etc.
    Acum pun pariu ca UE se fereste de noi. Ori cel putin ne stie bine de-acum: gainari, palavragii, hoti, stangisti&imbecili (ok, e redundant, e tot aia), mistici.
    Da-i in ma-sa pe toti care-au luptat impotriva comunistilor, parinti, bunici, martiri. Hai sa ne facem o cruce (ca nah! santem ortodocsi nevoie-mare!) si sa-i votam pe fii si nepotii tortionarilor si securistilor de ieri.

    0
    0
    • #7 Comentariu nou

      Am pierdut magazinele goale si painea pe cartela. Nostalgicii pot oricand sa emigreze in Venezuela.

      0
      0
    • #8 Comentariu nou

      Ce Partide sa iese din CPEX, esalonul 2 si alte…. structuri si sisteme.
      Dupa lovitutie valorile au fost lasate in spate, iar gunoaiele au iesit la suprafata. Lacomi, cu toate instrumentele in mana, nu le-a mai pasat de nimeni si de nimic. N-a mai fost nici dictatorul care sa-i controleze si nimic altceva. A ramas o tara de jefuit si un popor de mintit. S-au perindat toti desprinsii la putere si am ajuns la final „rasul” europei. Partea interesanta e ca unii romani de afara se tin cu coada pe sus si emit pareri proaste despre cetatenii tarilor care i-au primit sa munceasca.
      Cei care se imbata si incearca sa-i convinga si pe altii ca schimbarea se poate face de jos se insala. Pixul cu care se scrie istoria nu e la ei. Si de cele mai multe ori nu e vorba de pix in tara in care „legea e o bariera”…

      0
      0
  6. #9 Comentariu nou

    “siguranța zilei de mâine” ca nu stiai cand vine securitatea peste tine.

    0
    0