Bidoane goale în loc de beton în stâlpii de rezistenţă

În Taiwan, un cutremur de 6,4 grade a provocat prăbuşirea unei singure clădiri înalte, un bloc de locuinţe de 17 etaje. 31 de persoane au murit în această catastrofă iar alte 120 sunt încă date dispărute.

Clădirea pare să fi fost minată de defecte majore de construcţie (deşi cuvântul potrivit ar fi „fraude”, nu defecte, că defectele nu-s neapărat intenţionate). În unii stâlpi de susţinere şi prin pereţi pot fi văzute bidoane goale, puse în loc de beton:

Standing below a beam of exposed oil cans used to fill space in some structures, rescuers continue to search for the missing in a collapsed building from an earthquake in Tainan, Taiwan, Sunday, Feb. 7, 2016. Rescuers on Sunday found signs of live within the remains of the high-rise residential building that collapsed in a powerful, shallow earthquake in southern Taiwan that killed over a dozen people and injured hundreds. (AP Photo/Wally Santana)
Standing below a beam of exposed oil cans used to fill space in some structures, rescuers continue to search for the missing in a collapsed building from an earthquake in Tainan, Taiwan, Sunday, Feb. 7, 2016. Rescuers on Sunday found signs of live within the remains of the high-rise residential building that collapsed in a powerful, shallow earthquake in southern Taiwan that killed over a dozen people and injured hundreds. (AP Photo/Wally Santana)

Legenda cu bidoanele băgate-n structură e veche, dar văd pentru prima dată şi cum arată o clădire prăbuşită din cauza acestei şmecherii criminale:

evidence-of-tin-can-construction-fillers

Acum vreo 10 ani, În vârful bulei imobiliare din România, erau zvonuri persistente în piaţă că unii constructori bagă cârpe şi pet-uri goale în pereţi şi stâlpi ca să mai economisească beton. Un alt zvon era că fierul folosit la armare era nu doar de proastă calitate, ci mai ales sub standardele legale, tot o cale de a scădea costurile construcţiei (şi de a maximiza profitul).

Îmi căutam o casă la vremea respectivă, dar zvonurile acelea m-au îngrijorat atât de tare încât n-am mai cumpărat nimic până la urmă. Mi-am dat seama că pur şi simplu n-am nici o cale să verific cum a făcut constructorul casa şi că trebuia să-l cred pe cuvânt că a respectat toate normativele şi procedurile.

Nu pot să nu mă-ntreb câţi astfel de pereţi găunoşi vom vedea şi în România, când va veni cutremurul cel mare.

Articol din categoria: ACTUALITATE

91 comentarii Adaugă comentariu

  1. da, pe la noi umblau zvonuri că se pune fier-beton mai subțire, „că e la fel”.

    0
    0
  2. #8 Comentariu nou

    Sotia e diriginte de santier. Cate povesti imi spune, m-am saturat de constructorii romani. Fier de 4 cand proiectul spune de 6, betonul turnat pe ploaie/ger/ si apoi se mira ca le crapa placa etc etc. o sa fie jale la cutremurul cel mare, sau la unul pe la 7 grade, el putin jumatate din constructiile facute dupa revolutie vor avea de suferit.

    1
    0
    • de-asta mi-e si mie teamă

      0
      0
    • #10 Comentariu nou

      Daca este diriginte, inseamna ca nu a semnat fazele intermediare pentru astfel de lucrari, nu?

      0
      0
    • #11 Comentariu nou

      o sa de dezamagesc…sa-i vezi pe aia ”Straini”…din pacate mai rau decat aia romani…pt. ca sunt toti TURISTI prin Romania…ZERO RASPUNDERE….PROFIT MAXIM!

      0
      0
    • #12 Comentariu nou

      Pt Carmen. Binenteles ca nu semnează nimic daca nu e conform normelor. Ceea ce spun eu este despre lucrari la care a fost chemata sa faca cartea tehnica a constructiei sau sa semneze procese verbale din urma cand totul era aproape gata. Sunt si unii care semnează, iau banul si gata, mai zic si un Doamne-ajuta, însă sotia vrea sa isi vadă copiii crescând lângă ea si cu ea, nu de dupa gratii, eu sunt total de acord, desi banii sunt mult mai putini cand joci corect.

      0
      0
    • #13 Comentariu nou

      pai tocmai de asta exista diriginti de santier si ISC. ca sa nu se puna fier de 4 in loc de 6 , etc. DAR! : Dirigintii de santier si reprezentantii ISC trebuie sa-si faca si ei treaba deoarece constructorul o sa incerce tot timpul diferite „ghidusii” pentru a reduce consturile, „ghidusii” care presupun abaterea de la proiectul tehnic si de la normativele in vigoare.

      0
      0
    • #14 Comentariu nou

      Stimate Domnule , Daca sotia d-voastra constata astfel de fapte (si are probe) poate opri lucrarile si se poate adresa ISC. Daca nu ia aceste masuri devine complice si raspunde solidar cu constructorul pentru avariile care ar putea surveni. Acesta este unul dintre rolurile dirigintelui de santier : o frana in calea constructiilor de proasta calitate

      0
      0
  3. #15 Comentariu nou

    Am auzit că şi la noi se face asta, în zona Bucureştii noi-Dămăroaia… Cu pet-uri goale.

    0
    0
    • #16 Comentariu nou

      N-are cum, in DaramaOaia au construit clanuri de tigani lautari/ghicitoare cu autorizatie de la domnu’ Chiliman, cum puteti crede ca s-au comis ilegalitati?

      0
      0
    • #17 Comentariu nou

      @Radu: 🙂

      0
      0
    • #18 Comentariu nou

      In Bucurestii Noi, la blocurile alea construite imediat dupa pod, pe dreapta (str. Telega), ziua veneau camioanele cu fier-beton pt. constructie si noaptea mai mult de jumatate din ferul-beton pt. blocuri pleca cu stirea sefului de santier la alte constructii cu firma lui. Cei care au cumparat acolo pot face expertiza si sa dea in judecata constructorul, viata lor e in mare pericol in caz de cutremur.

      0
      0
  4. Noua nu are cum sa ni se intample. Asta e la altii. La noi, nu…

    0
    0
  5. #21 Comentariu nou

    Eu personal cand am pus termopane la garsoniera, am vazut in pereti ceva similar. Cand am dat jos geamurile vechi, desigur s-a mai rupt cate putin si pe langa rame. La unul din geamuri partea aia din beton sau ce-o fi s-a rupt mai mult, acolo era bagat un sac de hartie de aia mai groasa, ingalbenita si cateva..scandurele…Imi pare rau ca n-am facut o poza. Bloc din 1978 🙂

    1
    0
    • #22 Comentariu nou

      Cu hartia (bucati de la sacii de ciment) astupa muncitorii micile gaurele din cofrag, ca sa nu curga betonul cand e turnat. Nu e neaparat un lucru rau ca ai gasit-o acolo.

      0
      0
    • #23 Comentariu nou

      Are dreptate Cristi. Hartia de sac de ciment e hartie foarte buna pentru diverse operatiuni in constructii, e asemanatoare calitativ hartiei Kraft, pe care o recomanda de obicei proiectantii. Iar „scandurelele” ar putea fi gheremele, special lasate acolo pentru prinderea in cuie a tamplariei de lemn. Nu cade casa din din cauza lor. 🙂

      0
      0
    • #24 Comentariu nou

      ce-ai găsit tu e altceva… sunt resturi de la cofrage

      0
      0
    • #25 Comentariu nou

      Exact..sunt pentru cofraje si geamuri/usi. Eu la un bloc din 81 am schimbat toata instalatia electrica..si cine a facut asta personal stie ce inseamna… am rupt panza de diamant de 2 ori…beton armat in sensul bun..

      0
      0
    • #26 Comentariu nou

      Nu cumva ai slabit si structura de rezistenta gaurind in structura de fier-beton??? Nuuu, da de undeeee.

      0
      0
  6. Circulau zvonuri mai demult si despre Cernavoda, ca muncitorii romani isi aruncau cutiile de conserve in beton si cand au venit canadienii sa faca niste teste de rezistenta a iesit cu scandal. Obiectele straine „se vad” in structura de rezistenta daca ai aparatura adecvata.
    E un paradox la noi, constructorii isi bat joc de cladiri in care locuiesc zeci/sute de oameni dar cand isi fac casa proprie pun fier de 8 in loc de 6 sa fie, sa tina!

    0
    0
  7. Pai si ce e de facut?, in afara de a ne ruga sa nu vina cutremurul cel mare. Exista scanere care iti pot revela din ce e facut un stalp de rezistenta? Sau grosimea fierului folosit? Inspectia de Stat in Constructii a fost pentru mult timp doar o vaca de muls bani (vezi Trofeul Calitatii pentru care a fost condamnat Nastase), exista vreo sansa sa se schimbe aceasta institutie? Ar trebui sa faca inspectii inopinate pe toate santierele de cladiri inalte sa vada calitatea materialelor folosite.

    0
    0
    • #30 Comentariu nou

      Da, exista aparate care pot evidentia strictura fierului din peretii de beton, grosimea acestuia si totodata exista si aparate care pot determina calitatea turnarii betonului (cu segregari sau nu) si rezistenta acestuia. As vrea sa mentionez, inginer fiind, ca, constructorii nu fac economie mare punand saci de hartie in cofraje sau peturi ( este infima economia) ci o fac prin rabat la calitatea materialelor, in general. Ce vedeti si auziti voi de pet-uri si conserve in pereti, sunt in general, opera muncitorilor care de obicei, sunt ultimile scursuri ale societatii. Mi s-a intamplat si mie, in santier, Nea Caisa sa bage pet-uri si cartoane, ca si „completare” la buiandrugii de deasupra ferestrelor, pe motiv ca „ramasese acolo un gol” de bun meserias ce e!!! La o cladire de „n”etaje, economia nu se face inlocuind niscaiva cm cubi de beton cu pet-uri ci prin diminuarea la maxim a calitatii betonului, cel mai ieftin posibil, a fierului, etc!!!

      Si da, va garantez ca atunci cand vrei sa cumperi un apartament/casa, poti verifica atat fierul, betonul, caramida, conductivitatea termica a peretilor exteriori – izolarea si chiar si instalatia electrica !!! De evitat constructiile din marginimile Bucurestiului, Berceni, Damaroaia si tot ce inseamna constructii facute de firme fantoma/no name, infiintate cu un an inainte!

      Bafta multa!

      0
      0
    • #31 Comentariu nou

      Poate dupa o tragedie, altfel slabe sanse, inafara de cateva baruri de subsol inchise, stiu restaurant care functioneaza cu crapatura de 2metri in zidul din spate… dar nu se vede…

      0
      0
    • #32 Comentariu nou

      O sa las asta aici http://mobifort.net

      0
      0
    • #33 Comentariu nou

      Da, există asemenea „scanere”. Tehnologia se numește „testare non distructivă”.

      0
      0
  8. Noi avem o tradiție în porcăria asta. Descrie Radu Tudoran în cartea lui „Sfârșit de mileniu” cum au descoperit stâlpii de rezistență minați de genul ăsta de defecte în clădirile prăbușite la cutremurul din 1944. Cică ar fi fost și niște condamnări, în epocă, din cauza asta, care mă îndoiesc că au dat de gândit altora. Dacă vrem sa ne speriem ar trebui să ne gândim și cum s-a construit în anii 80 la noi.

    0
    0
    • #35 Comentariu nou

      Cutremurul din 40 si a cazut o singura cladire care fusese construita in 1937…
      Insa – Blocul Melodia, de pe Stefan cel Mare, prabusit in 1977. Magazin alimentar la parter cu zona de depozitare in spate. Daca tin bine minte, gestionarul taiase 2 stalpi ca sa faca spatiu… Si, parca, l-au executat putin. Ca si pe proectantul centrului de calcul al CFR unde, au fost, greseli de proiectare. S-ar putea sa ma insel. Eram copil pe atunci….

      0
      0
    • #36 Comentariu nou

      Domnule Dollo: se vede cat de competent sunteti : in 1944 au fost bombardamentele americane (aprilie) si germane (august) NU A FOST NICI UN CUTREMUR – cel la care va ganditi a fost in 1940, 10 noiembrie. Atunci s-a prabusit cel mai inalt bloc cu structura de beton armat din Europa „CARLTON” Arhitectul proiectant si un stagiar au fost arestati si judecati. Gasiti detalii in articolul meu „Arhitectii si cutremurul” postat de mine pe FB. O alta precizare, pentru lamurirea cititorilor : in anii de dupa 1977 (adica anii ’80 de care vorbiti) s-au corectat normele anterioare si cladirile au devenit mai sigure. Povara noastra sunt cladirile interbelice (micul Paris) care au fost ridicate fara calcule la cutremur si cu materiale proaste

      0
      0
  9. #37 Comentariu nou

    Există ceva numit „testare non-distructivă”. Contra unui cost de vreo 2000 de euro, cumpărătorul merge la un tip (inginer constructor, specialist) cu niște aparate și scanează casa, perete cu perete, planșeu cu planșeu, stâlp cu stâlp.

    Te înțelegi cu vânzătorul să pui în contract că faci acel test și-l plătește el (inițial). Dacă rezultatul este pozitiv și n-a făcut tâmpenii în procesul de construcție, adaugi acea sumă la prețul de vânzare. Dacă refuză, cauți altă casă.

    1
    0
  10. #38 Comentariu nou

    Din pacate, daca constructorul hotaraste sa puna PET-uri in sectiunea stalpului o va face. Inspectoratul in constructii nu-si face treaba, daca le platesti taxa nu te deranjeaza pe santier. Dirigintele de santier e platit de beneficiar/investitor care este si constructor de multe ori sau recomandat de acesta. Ramane ca proiectantul sa verifice daca s-a respectat proiectul dar el nu este chemat la lucrarile ascunse (dupa cum este obligatoriu). La receptia finala nu ai ce sa verifici.
    Proiectantul are raspunderea pentru solutii dar nu le poate impune. Face proiectul conform normelor ca sa poate fi autorizat iar apoi se executa cum crede constructorul si dupa buget.
    Lucrez in proiectare de multi ani iar inspectoratul in constructii ii acopera pe constructori.

    0
    0
    • #39 Comentariu nou

      De curiozitate, cine ar trebui sa descopere calitatea betonului pus in opera? Faza determinanta e, de obicei, la cofrare si armare, dupa ce se da ok-ul de turnare comisia pleaca si constructorul executa turnarea. Daca baga bidoane in cofraj si vibreaza bine, s-ar putea sa nu apara segregari care sa tradeze gestul. Deci?

      0
      0
    • #40 Comentariu nou

      Tocmai mentalitatea asta e problema. Astept sa plece proiectantul sau sa se intoarca cu spatele si arunc repede un PET cat nu ma vede nimeni, doar asa … Daca vrei sa intelegi, renunta la „de obicei”. Calitatea lucrarilor in constructiilor se poate face destul de riguros. Orice beneficiar doreste asta poate obtine. Nu intru in detalii aici pentru a nu plictisi.

      0
      0
  11. #41 Comentariu nou

    Si asa la un moment dat iti dai seama ca banii sunt doar o parte a ecuatiei, nu poti plati pentru orice, unele lucruri trebuie sa le faci sau urmaresti singur. Mai intai iti trebuie bani, pe urma iti trebuie timp ca sa poti sa te asiguri ca obtii ceva cu banii respectivi: o casa, montatul unei chiuvete, reparatul unei masini. Ce il poate motiva pe un mester, in afara de batul autoritatii e cultura unei mandrii profesionale care nu mai exista si a fost inlocuita cu calcule financiare. Citeam de curand intr-o carte cum s-a schimbat industria produselor organice de la micii producatori entuziasti la „oameni de afaceri”: „everything eventually morphs into the way the world is” 🙁

    0
    0
  12. #43 Comentariu nou

    Vai de capul nostru. In ce hal a ajuns lacomia.

    0
    0
    • #44 Comentariu nou

      dragii mei, asa e in capitalism, banul/profitul e pe primul loc … dar nu-i bai, manuta invizibilă a pietii va cerne constructorii buni de cei răi … dupa ce vor muri cateva sute/mii/zeci de mii de oameni (sau poate nici atunci, la cum functioneaza lucrurile in Romania), dar ăsta e deja un amănunt nesemnificativ

      0
      0
  13. Unul din motive pentru care aveti nevoie de mine.

    0
    0
  14. #46 Comentariu nou

    de ce va plingeti,pai daca vreti sa platiti putin,ma suna o gramada de idioti sa le spun cit costa o casa de x mp,dar el nu are proiect complet,decit de autorizare si poate nici pe acela..vrei calitate plateste si urmeaza toti pasi unei constructii rezistente.nu contest ca ,constructorul sau proiectantul sunt perfecti,dar cereti fratilor toate detaliile chiar daca costa.pai ce sa mai zic ,cind o cucoana spune ca vrea sa puna piatra sau gresie-20 cm, pe soclu sa opreasca apa sa nu intre in fundatie.fratilor o lavabila poti sa o mai inlocuiesti dar un stilp sauinfiltratie nu ai ce sa-i mai faci decit cu, costuri foarte ridicate .problema romanilor ca doua case aparent identice in zone diferite,pot fi construite cu aceleasi costuri si materiale,absurd-solul nu poate fi acelasi.

    0
    0
    • #47 Comentariu nou

      Infiltrațiile nu ar trebui sa fie o problema , se remediata ușor in timpul construcției , dupa intradevar devine o remediere costisitoare, derapajele ce le-am văzut sunt mari , daca primăria ar avea un arhitect care sa verifice planurile sint conform standardurlor si daca se avea inspectori care sa verifice in teren fazele de construcție începind cu cofrajele, Armătura, betonul, timplaria, Zidăria , instalației sanitare si de încălzire , nu sar mai întîmpla aceste derapaje, văzusem si eu niște vile in construcție la mare intrun an cind ne oprisem , si am rămas Șocant, si chiar m-a gindeam , acolo se vor muta niște oameni care au plătit un purcoi se bani care sa aibă totul nou, si ei săracii intrau intrun cavou!

      0
      0
  15. #48 Comentariu nou

    In activitatea mea de 40 ani a calitatii betonului pus in opera si otelului beton n-am intalnit cele aratate mai sus.Pentru verificare celor aratate mai sus exista laboratoare care pot verifica calitatea betonlui,a diametrului otelului beton pus in opera prin metode nedistructive,laboratoare autorizate de ISC.

    0
    0
  16. #49 Comentariu nou

    1. O incercare cu sclerometru si betonoscop ar rezolva din prima problemele aratate.
    2. Proiectantul si ISC verifica pozitionarea corecta si armarea elementelor din beton. Eu nu participa la turnarea betonului (care poate avea loc dupa cateva zile de la verificarea armaturii). Dirigintele de santier este obligat sa participe la turnarea betonului si sa verifice starea betonului dupa decofrare.
    3. Problema in Romania este lipsa totala de responsabilitate a factorilor guvernamentali (ISC, primarie, institute pentru acreditarea materialelor de constructii si elaborarea normelor de proiectare si executie) si pasarea intregii responsabilitati asupra unor entitati private, respectiv, proiectanti si diriginti de santier. Cand un proiectant se opune unui „investitor strategi” va garantez ca in maxim 2-3 ani de zile este scos de pe piata.

    0
    0
    • #50 Comentariu nou

      Trebuie sa va contrazic: principala raspundere este a celor implicati direct pentru fiecare lucrare in parte proiectant, verificator, executant. Factorii administrativi nu pot pune un controlor pentru fiecare santier. Ceea ce pot face este sporirea pedepselor mergand pana la suspendarea autorizatiei. Deci, in acest caz nu putem invoca „lipsa lor de responsabilitate”si la ei putem vorbi numai de seriozitatea cu care utilizeaza parghiile pe care le au la dispozitie. Noi elaboratorii reglementarilor tehnice (printre care ma aflu!) cerem respectarea unor reguli stricte si,in ultimii ani, aliniate celor din tarile avansate. Din nefericire aceste cerinte se izbesc de inertia celor care trebuie sa le aplice. Trebuie sa marturisesc faptul ca normele pentru cladiri din zidarie (redactate de mine) NU sunt citite „cap-coada” nici de proiectanti si nici de verificatori astfel incat apar tot felul de proiecte cu referiri la norme de mult iesit de valabilitate si la materiale care nu se mai fabrica. Aci intervine si faptul ca prelungirea atestarii verificatorilor si expertilor este o operatie birocratica (bifarea unei liste de lucrari) astfel incat multi dintre cei atestati in primii ani ai sistemului (~ 1993) nu au facut nici efort pentru a fi la zi cu noile reglementari. In privinta executiei , mai ales in cazul „autoconstructiei” domina legea „las ca tine si asa”. Este vorba de o economie meschina care se poate razbuna mai tarziu.

      0
      0
  17. #51 Comentariu nou

    Puteti sa dati si un (alt) site cu ceva mai multa credibilitate care sa prezinte problema asta? Desi cred ca asta ar fi singura explicatie de ce cladirea respectiva e singura care a cazut din zona respectiva.

    0
    0
  18. #55 Comentariu nou

    Constructorul trebuie impuscat, clar…….dar,atata timp cat cautati sa cumparati ce este mai ieftin asta se ofera, doar fraierii nu pricep ca ce este ieftin este prost, ce se construieste repede nu este bune si ce este bun nu este ieftin….

    1
    0
  19. As estima că 90% din casele construite dupa 2000 nu au avut diriginte de santier, proiect de rezistența, avizat pe bune de un structurist și alte „formalități”. Studiul geo? Cred că am dat 1000 lei pe el. Mi s-a părut enorm, dar am rasfoit tot dosarul. Oamenii au muncit la el.

    0
    0
    • #59 Comentariu nou

      Stimate domnule! Imi pare rau sa constat ca in continuare vorbele merg din om in om fara formularea surselor. Cifra la care faceti referirepriveste totalitatea constructiilor din Romania , inclusiv cele in autoconstructie, si la sate unde prevederile legii 10/1995 nu se aplicau. Desigur exista un procent insemnat de nereguli dar evident mai mic. Cifra propusa de D-voastra nu face decat sa genereze panica in randul cumparatorilor si al beneficiarilor. Degeaba va mirati, absenta unui studiu geotehnic competent poate duce la pierderi masive daca nu totale ale investitiei. Nu stiu cat a fost pretul total al casei D-vstra dar costul studiului geo trebuie raportat la dimensiunile lucrarii, la faza de proiectare si mai ales la natura terenului pe care vreti sa construiti. Cu placere raman la dispozitia D-voastra si a celorlalti participanti la discutie pentru a incerca o lamurire impartiala a problemei sigurantei cladirilor

      0
      0
  20. #60 Comentariu nou

    Prin anii 90, o doamna contabila la o firma de constructii si-a cumparat un apartament intr-un bloc de dinainte de 1990.
    Am intrebat-o dece nu si-a cumparat apartament intr-unul dintre blocurile construite de firma la care e angajata.
    Raspunsul: pai tocmai din aceasta cauza, pentru ca stiu cum le construiesc!

    1
    0
  21. #61 Comentariu nou

    Multe dintre cladirile prabusite la noi la cutremurul din 1977 aveau astfel de defecte. Iresponsabilitatea si indiferenta ucide…mai devreme sau mai tarziu.

    0
    0
  22. #62 Comentariu nou

    Mesteru’ Manole a bagato’ pe nevastasa in zid..
    Noi avem traditie in asta nu gluma… :)))

    0
    0
  23. #64 Comentariu nou

    Cu toata parerea de rau, nu suporta comparatie cele doua situatii. In taiwan, la cladirea de 17 etaje e o problema de proiectare, pentru ca au realizat planseele mult prea rigide comparativ cu elementele verticale, astfel stalpii s-au rupt si a aparut colapsul generalizat. Bidoanele alea au rolul de a acoperii spatiul tehnic de sub pardoseala, la care s-a renuntat probabil in timpul executiei. A fost o solutie de compromis care nu a dat reziltatele asteptate! dar…repet, nu e o greseala de proiectare in sine, ganditi-va ce efect avea o placa de beton echivalenta…ar fi produs colapsul mult mai usor! In Rromania problemele sunt de alta natura. La constructiile importante gen P+10 E nu prea au cum sa ocoleasca regulile, insa la cladirile de locuinte colective P+4 pana la P+9 e jale! Acolo nici proiectarea nu e facuta cu simt de raspundere, nici executia, nici verificarea acesteia din urma. Dumnezeu cu mila!

    0
    0
  24. #66 Comentariu nou

    Uite și din cauza asta insist să îmi construiesc singur casa…

    0
    0
  25. #67 Comentariu nou

    Ani de zile am lucrat la un dezvoltator imobiliar mare din orasul meu. Parintii ma tot pisau – ma copile, lucrii la constructor, hai sa facem cumva sa iti luam si tie un apartament.

    Si nu intelegeau cand le ziceam: no f*cking way, noroc ca nu suntem in zona de cutremur.

    O buna parte din constructiile moderne stau in picioare doar din cauza lipsei unui cutremur cat de cat.

    Inainte sa va avantati in discutii de ce bine se construia „inainte”, luati pauza, ca pe santierele patriei am crescut, stiu perfect cum intra in placa de prefabricate orice, de la cotor de mar, conserva de peste si ziare Scanteia.

    0
    0
  26. #68 Comentariu nou

    However, an engineer told CNA using tin cans „for such purposes in construction was not illegal prior to September 1999, but since then styrofoam and formwork boards have been used instead.”

    Adica cofraj pierdut la grinzi! Voi chiar credeti ca blocul ar fi rezistat la cutremurul din 1999 daca stalpii erau umpluti cu din astea! Se fac multe greseli pe santiere, dar asta nimeni n-ar face-o, trebuie sa fie toti niste bolnavi psihic, ceea ce e greu realizabil pe un santier cu 30-40 de oameni.

    Si articolul asta vine imediat dupa scandalul cu profesorul de matematica! Nu invatam nimic din greselile altora!

    0
    0
    • Am citit si eu. Sa vedem ce urmeaza cu investigatia, dar intrebarea e ce-o fi la noi, de fapt.

      0
      0
    • Eu ma ocup cu proiectarea de structuri de rezistenta, stiu foarte bine ce e acum in piata si cam ce a fost. Vor fi degradari structurale si la cele vechi si la cele noi. De cazut vor cadea cel mai probabil cele cu bulina rosie. Problema care se pune, este cine repara cladirile avariate? Asigurarile?

      0
      0
    • Si inca ceva, in 1999, a fost un cutremur devastator in Taiwan. Blocul asta e proiectat in 1990. Au trecut peste el vreo 2-3 cutremure inclusiv cel din 1999. Exista doua variante: ori nu a fost reparat dupa cutremurul din 1999 ori de data asta a nimerit fix pe varful de unda, sa unda seismica s-a amplificat fix in zona lui. Stiinta in 1990 nu era la fel ca cea de acum, s-au invatat multe lucruri de atunci, au trecut totusi 25 de ani. O sa vedem raportul, chiar sunt curios daca am dreptate.

      0
      0
  27. #72 Comentariu nou

    vai de capul alaora care s-au mutat in turnurile de pe vacaresti, asmita moloz. sunt facute de turci, cu fier turcesc de cea mai proasta calitate. etajele au fost asamblate la sol si puse unul peste celelat. asta stiu sigur de la un inginer care a lucrat acolo. apoi turcii le-au vandut repede la niste lepre de afaceristi romani care le vand mai departe. basca ca sunt construite pe un sol mlastinos, basca ca sunt foarte inalte si inguste. patrate si nu cilindrice. ar trbui sa va mutati rapid de acolo ca la un cutremur, nu scapa unul….

    0
    0
  28. #73 Comentariu nou

    Totusi, nimeni nu remarca faptul ca „bidoanele” sunt puse intr-un perete oarecare si nu in structura de rezistenta a blocului? 🙂

    0
    0
  29. #74 Comentariu nou

    Iata ce am scris azi pe Facebook:

    Cutremur, Taiwan februarie 2016
    Tot globul a fost socat de prabusirea unor cladiri inalte si relativ noi, dar cel mai mult a surprins ceea ce grupul de „Doreli” de acolo a imaginat si se pare ca s-a mai vazut in ruine si in 1999.
    In beton s-au gasit acum niste mari cutii goale, de ulei. Prima informatie a fost ca sunt in niste stalpi, sau niste pereti structurali ori stalpi lamelari, se si vedeau inclinati, parea un parter slab sau zis „flexibil’. Dar ceva nu mergea si atunci am mai cautat fotografii. Acel beton gros nu prea era armat, avea o coaja mai armata dar nici etrieri nu se vedeau. In schimb, existau stalpi rupti dar cu armatura consistenta. In final am gasit in alte imagini ca acele elemente groase erau niste grinzi de contur groase, intoarse (?) la care, nu stim de ce, au simtit inlocuiasca betonul cu acele cutii. Si presa de acolo a scris dupa doua zile ca elementele erau grinzi. Desigur ca aveau si grinzile rolul lor, dar nu stim inca de unde a plecat ruperea.
    Nu este exclus sa se gaseasca astfel de cutii si in elemente verticale cu rol vital, dar pana una alta avem o explicatie despre rezistenta de pana la cutremur. La urma-urmei, probabil ca nu se poate lua jumatate din sectiunea unui element vertical si sa dureze atat fara sa crape sub incarcari gravitationale…Sau mai stii…? Saracul beton duce si el cat duce…Oare ce vom afla despre mintea de RomanianNobel a Dorelilor nostri dupa un viitor mare cutremur de Vrancea ?.

    0
    0
  30. #76 Comentariu nou

    Nu carpe si peturi, ci nu au respectat grosimile stalpilor si au incarcat structura peste norma admisa – vezi umplutura de caramida sau plansee de 100 mp pe 4 stalpi de 30 x 30 cm. La grizile superioare au folosit si inca folosesc fier beton de 10. Ca sa mai zic, asteptam cutremurul ! Si asa suntem prea multi … 🙂

    0
    0
  31. #77 Comentariu nou

    @Geo Pop @Julian, le stiu din 3 surse, fost diriginte de santier, contractant si de la unul din proiectanti. Cel putin la primele doua blocuri se aplica.
    + Am lucrat cu Fadi si Maher. Dupa ce le cunosti caracterul si toate „jongleriile” cu legea, pe care le faceau (le fac) cu First Bike si alte afaceri, am mari indoieli legate de calitatea constructiilor.

    0
    0
    • #78 Comentariu nou

      Atunci, daca se va intampla ceva cu aceste blocuri si vor muri oameni, o sa ii ai pe constiinta, daca stii ceva si o spui doar pe forumuri; la fel si cele 3 surse. Exista Politie, Parchet, inspectorat in constructii, presa…
      In alta ordine de idei, in primele doua blocuri sunt cel putin 400 de apartamente, probabil ca vreo 600. Este oare posibil ca niste „oameni”, chiar si pentru niste mii de euro, sa riste viata catorva mii? Atat de praf sa fim?!

      0
      0
    • #79 Comentariu nou

      @Julian, Reclamatie a fost facuta acum cativa ani, dar, in domeniul constructiilor se invart multi bani si interese pentru o breasla atat de mica, unde toata lumea se stie cu toata lumea.
      De picat, ma indoiesc ca o sa pice, dar cand o sa crape ceva, o sa fie interesant sa descoperi ca fiecare bloc a fost construit pe alta entitate juridica si ca blocul tau apartine unei entitati desfiintate la 6 luni dupa vanzarea ultimului apartament…. Nu spun ca asta e cazul aici, ci spun cum au procedat cu alte afaceri, acesti doi „dezvoltatori”.

      0
      0
    • #80 Comentariu nou

      Chiar nu are sens chestia asta pe care o spui aici! Vreau sa zic ca nu e logic: cat fier beton sa fi scos din armaturi pentru a face o economie de cateva mii de euro? De ce ar fi facut economie de 3-5-10.000 de euro, dar in schimb nu s-au zgarcit la dotari, care, la un calcul sumar, depasesc cu mult aceasta valoare? De ce, daca era atat de avid de castig, nu procedeaza la fel pentru tot ceea ce construieste? Undeva nu bat toate lucrurile astea, puse cap la cap.
      Ca si tine, si eu am vorbit cu proiectant-constructor inainte de a cumpara apartamentul si am avut tot interesul sa ma documentez temeinic, pentru ca era/este banul meu. Nu am aflat nimic despre nici o reclamatie. Contractele de vanzare cumparare au fost incheiate cu o singura entitate juridica, aceeasi care se ocupa in prezent de urmatorul proiect.
      Cat despre lumea mica a constructorilor/dezvoltatorilor, de acord ca toata lumea se stie cu toata lumea, insa asta mi se pare mai curand ca implica o concurenta acerba. De aici si diversele zvonuri care circula prin Brasov despre n+1 ansambluri imobiliare.
      Faptul ca tu cunosti (mai mult sau mai putin) personal dezvoltatorul, iar relatia dintre voi pare sa fi fost una mai tensionata, ma face sa cred ca poate esti un pic mai mult patimas si un pic mai putin obiectiv 🙂

      0
      0
    • #81 Comentariu nou

      ” Vreau sa zic ca nu e logic: cat fier beton sa fi scos din armaturi pentru a face o economie de cateva mii de euro?”

      Kilogramul de oțel fasonat costă vreo 3 lei. Poți face singur calculul pentru a ajunge la câteva mii de euro. Ca idee, la o pensiune am folosit aproape 5.5 tone.

      „De ce ar fi facut economie de 3-5-10.000 de euro, dar in schimb nu s-au zgarcit la dotari, care, la un calcul sumar, depasesc cu mult aceasta valoare?”

      Dotările le vede beneficiarul când vine să cumpere. Lipsa armăturilor n-o vede. Se fac extrem de multe tâmpenii de acest gen.

      Spre exemplu, cea mai stupidă „economie” pe care o văd la diverse construcții este execuția incorectă a buiandrugilor. Se face o economie de câțiva lei (beton, oțel, manoperă) prin scurtarea acestora, dar după câțiva ani apar fisuri în finisaje, cadrul tâmplăriei este modificat și geamurile nu se mai închid corect ș.a.m.d.. Costurile pentru reparații sunt infinit mai mari. Dar se practică și asta se întâmplă din diverse motive.

      0
      0
  32. #82 Comentariu nou

    In peretii nestructurali. Structura respectiva a trecut prin cutremurul de 7.4 Richter din 1999 fara a fi afectata.

    0
    0
  33. Iar la nivelul intregii Romanii, situatia este pe http://www.porcisme.ro. Euro cu euro, banutz cu banutz…
    Trist, dar adevarat. Scorul se actualizeaza zilnic.

    http://www.porcisme.ro

    0
    0
  34. si-mi aduc aminte cum au incercat comunistii sa darame o cladire facuta in anii 40 de nazisti, cladire facuta numai din caramida. S-au chinuit aia cu buldozere, cu picamere, cu de toate. pana n-au dinamitat-o (chestie relativ nouă in Republica Socialistă România), n-au reușit.

    0
    0
  35. #85 Comentariu nou

    Apropo, suntem obligati prin lege sa facem acele asigurari PAD……de parca am cotiza la vechiul ADAS, ma intreb, oare daca in urma unui cutremur blocul cade din vina constructorului……din viciu de constructie, voit sau nu…, pe noi cine ne despagubeste? Va spun eu, nimeni……Oameni buni, obligati constructorul cu care lucrati sa prezinte polita de asigurare de raspundere profesionala, se cheama CAR la fel si cand cumparati o casa, cereti polita, daca nu exista….pass. In caz ca a gresit constructorul si nu exista aceasta polita, pa despagubire, piteti avea 100 de asigurari de locuinta.

    0
    0
  36. #86 Comentariu nou

    Vă doresc să nu aveţi parte de celebrul fier beton de IRAN. Calitate extra!
    http://www.liveleak.com/view?i=78b_1454456141&comments=1&safe_mode=off&use_old_player=1

    0
    0
  37. #87 Comentariu nou

    Nimic nou sub soare ! In 2005 in centrul capitalei Japoniei au fost demolate trei blocuri cu circa 10 etaje deoarece s-a dovedit ca inginerul de structuri a pus numai jumatate din fierul necesar. Hotia a fost facuta la cererea investitorului de a realiza cladiri mai ieftine si deci competitive…… La Dallas in 2009 s-a prabusit o cladire cu dimensiunile 62.0 x 125.0 m şi înălţime 26.0 m cu structura metalică şi acoperiş uşor Au fost rănite 12 persoane.Adaug nota explicativa (in original, pentru a evita orice confuzie
    Galland was engineering director of a Las Vegas company called JCI, although he had no engineering license, and now runs his own consulting business.
    He falsified his educational credentials and served federal prison time for his role in a violent drug trafficking ring, a News investigation found. (intradevar tara tuturor posibilitatilor)

    0
    0
  38. #88 Comentariu nou

    Aloooooooooooo haideți sa nu cădem în derizoriu iar pe baza unor zvonuri și bârfe sa aruncam cu noroi asupra unei întregi industrii care pune umărul la susținerea economiei, e păcat sa procedam asa. Cu 100 euro sunt firme care îți spun ce fier ai în stâlp, perete sau placa de beton, în România mai exista și registru de lucrări ascunse unde semnează specialiștii pentru ce și cat fier se afla acolo. Garanția pentru structuri e pe viață și nu limitata la un an sau doi cum e la televizoare, în consecință constructorul, proiectantul de structura, inginerul diriginte de șantier și toate persoanele implicate răspund pe viață pentru ce e acolo. Exista un normativ care legiuitorul l-a reglementat, inginerii Structuristi îl respecta iar în plus de asta merg la un verificator care face încă o simulare asupra structurii de rezistenta înainte sa își pună semnăturile pe planuri. Ce nu înțeleg oamenii este ca aceste standarde au crescut față de anii 80 de câteva ori în sensul ca, cantitatea de fier introdusa în structura de rezistenta este de câteva ori mai mare decât în anii 80 când cele mai multe blocuri au fost construite. Orice inginer va poate confirma ca plasele de la planșeul blocurilor vechi sunt făcute din plasa de Buzău ori acum dacă faci acest lucru se consideră caz penal. În concluzie construcțiile noi după anii 90 mai ales anii 2000 sunt mult mai rezistente decât cele făcute „de Ceaușescu” iar cine în anumite cazuri izolate a furat sau s-a jucat cu acest lucru va răspunde cu libertatea și întregul patrimoniu personal. As aduce în discuție cutremurul din 1999 din Turcia de la Izmir unde într-adevăr firmele de construcții, pentru a reduce costurile de construcție, au umblat la calitatea betonului și cantitatea fierului……. Consecințele: statul Turc a băgat în pușcărie vinovații și le-a confiscat din averi pentru a acoperii pagubele. În concluzie spun în cunoștință de cauza ca e simplu in a verifica în ziua de azi structura unei clădiri mai ales dacă se apelează la un specialist iar aici as aduce aminte cum se proceda în trecut când doreai achiziționarea unui autoturism rulat și apelai la un mecanic prieten. Ca un semnal de alarma as adauga ca și clienții de multe ori sunt vinovați ca accepta și doresc preturi la jumătate față de prețul pe mp reglementat de statul român și de piață……. Sunt multe situații în care mp util de vânzare nu depășește 600 euro!!!!! Ori aici cumpărătorul este parte vinovată în tranzacție, parte la fraudă, pentru ca nu poți legal construi după normativ și sa vinzi la acest preț. La o construcție se au în vedere mai multe aspecte: terenul, arhitectura, structura, instalațiile, mana de lucru, calitatea materialelor, impozitele etc. Când cumperi un imobil la un preț mic pe mp poate fii conjunctural sau poate fii fraudă. Chilipiruri pe piața construcțiilor nu există. Putina lume știe ca mp util de vânzare înseamnă de fapt undeva la 1,7 mp construiți. Exemplu: un apartament de 2 camere de 55 mp utili de vânzare înseamnă cam 66 mp utili împreună cu părți comune de bloc care se traduc în 80-84 mp construiți (funcție de spatiile comune ale imobilului). Asa trebuie văzută corect ecuația în construcții pentru ca nu de puține ori auzi sintagma „hai domne ca te costa 300 euro pe mp și tu îl vinzi cu 1000???” Total eronat pt ca o construcție are Mp construit care rămâne la mp util și în final Mp finit de vânzare pentru ca se scad și suprafețele utile de la partea comună. În plus se mai adaugă lângă mp acela construit și costul terenului în funcție de zona plus utilitățile care de multe ori ajung și ele la preturi prohibitive. În concluzie spun ca lucrurile încep sa se cearnă și „lumea numai e proastă”.
    Mulțumesc.
    Cristi.

    0
    0
  39. E greu de inteles articolul acesta. Mai ales ca ideea principala e tradusa prost. Cutii de ulei pentru gatit nu inseamna PET-uri, inseamna recipiente din metal. Se si vede foarte clar in poze ca nu sunt recipiente de plastic, ci de metal. Ca si rezistenta nu ajuta cu nimic, e drept, dar daca faci un articol, foloseste si putin creier, minimum necesar putea fi folosit doar privind pozele…

    0
    0