Innovation Labs: creatori de viitor

“Aceasta ar putea fi prima zi din noua voastră viață” – Andrei Pitiș, co-fondator Innovation Labs, Head of Bucharest Office Fitbit, Founder&CTO Vector Watch.

Este sâmbătă dimineață și, la Biblioteca Universității Politehnica din București, e pe cale să-nceapă Hackatonul Innovation Labs. Sunt sute de tineri surescitați pe holuri, care repetă, explică, gesticulează și, mai ales, transpiră nervos înaintea primei probe a zilei: prezentarea proiectelor, timp de numai 60 de secunde, în fața unor echipe de jurizare compuse din antreprenori de succes, profesori, experți în noi tehnologii, bancheri și chiar foști miniștri.

Innovation Labs este, de fapt, un incubator pe steroizi pentru start-up-uri românești. “De la zero linii de cod la o afacere profitabilă”, descrie cineva esența programului. Anul acesta, la a 5-a ediție, Innovation Labs oferă unui număr limitat de echipe 3 luni de mentorat, cu obiectivul de a ajuta tinerii selectați să treacă de la simpla idee a inovației la nașterea unui start-up viabil, care să fie apoi transformat într-un business funcțional.

Sunt 6 teme mari în care s-au putut înscrie proiecte: Agriculture, Smart City, Health and Lifestyle, Retail, Cyber-security, Energy. Programul e sprijinit și urmărit foarte atent de companii mari, preocupate de dezvoltarea noilor tehnologii și, mai ales, de efectul disruptiv pe care îl pot avea pe piață unele dintre aplicațiile ce folosesc noile tehnologii.

În sălile de pitch, liderii echipelor turuie în engleză, unul după altul, încercând să convingă juriul că merită accesul în hackatonul propriu-zis: 24 de ore de efort colectiv pentru a putea prezenta, duminică dimineață, ideea transformată într-un produs concret. Întrerupți de clopoțel, liderii își adună apoi echipele și fac campanie de comunicare pe holuri, unde, timp de alte câteva minute, încearcă să adune voturi de la restul participanților, pentru că la hackaton se califică 20 de echipe alese de juriu și 20 votate de concurenți. Un bun exercițiu de PR și networking și, pe de altă parte, o mică probă din iscusința pe care trebuie s-o stăpânească membrii unui start-up aproape la fel de bine ca și părțile tehnice ale produsului. Sunt și eu agățat la fiecare pas cu propuneri de prezentare. Gentil, le spun din prima că nu am drept de vot aici (sunt doar invitat de unul dintre parteneri, BRD – Groupe Société Générale, să fac câteva interviuri live pe Facebook), dar ascult explicațiile date altora. Multe idei, firește, unele interesante, altele zbanghii, câteva încă nerafinate și, cine știe, poate și câteva de milioane, la propriu.

O echipă vrea să creeze o aplicație de asortare a hainelor: pozezi tricoul și aplicația îți spune cu ce alte haine din propria-ți garderobă se asortează, dacă ai pozat suficient prin dulap, dar și pe la ce magazine din apropiere (și la ce prețuri) se găsesc alte articole care s-ar asorta cu tricoul.

Altă echipă promite un soft de recunoaștere facială care să-ți memoreze și diverse opțiuni de consum, cum ar fi, de exemplu, cum vrei cafeaua de la mașina automată de la birou; nu trebuie decât să zâmbești la aparat și primești cafeaua dorită (ocazie bună de farse între gemeni, îmi imaginez).

Lângă, o altă gașcă vrea să creeze un Tinder pentru articole de îmbrăcăminte, dar nu numai: faci swipe stânga/dreapta pentru poze cu articole vestimentare iar aplicația învață ce gen este pe gustul tău și-ți propune lucruri asemănătoare (cu prețuri și localizări, evident).

Câțiva încearcă să vândă o aplicație de identificare a locurilor libere din parcările orașului, cât și posibilitatea de a plăti direct din telefon.

Alții au un proiect de monitorizare a mai multor coeficienți ce definesc calitatea vieții dintr-un oraș – trafic, poluare, aglomerație pietonală – și afirmă că pot aplica modelul și în hypermarketuri, la o adică, să știe managementul la ce rafturi se aglomerează clienții.

O altă echipă încearcă să intre în programul de mentorat cu un soi de Uber/AirBnB al ghizilor amatori pentru vizitatorii unui oraș: ești turist și vrei să-ți explice un localnic ce și cum, unde-s pub-urile mișto, unde capcanele de turiști, ce să vizitezi și ce nu merită? Aplicația vă pune în legătură.

Etc, etc. Sunt uluit de înghesuiala de idei și de energia care se degajă din toate aceste prezentări precipitate, făcute de studenți hotărâți să apuce șansa de a-și transforma visele în realitate. Nu poți participa la așa ceva fără să te-ncarci de-un optimism tonic – uite că există un viitor mai bun dacă-s posibile așa torente de creativitate.

Fac cunoștință și cu un bancher atipic, Horia Velicu de la BRD – Groupe Société Générale, care conduce un departament creat anul trecut (semn grăitor al preocupării în creștere a băncii față de domeniul noilor tehnologii): propriul “Laborator de Inovație” al BRD – Groupe Société Générale, unde se experimentează tehnologii de banking și interacțiune cu clienții bazate pe inteligența artificială și pe machine learning. Horia Velicu este unul dintre mentorii ediției de anul acesta a Innovation Labs. În următoarele 3 luni, el va consilia și va orienta echipele calificate în chestiuni cruciale pentru orice start-up care vrea să supraviețuiască metamorfozării într-un business stabil: definirea pieței potențiale și identificarea nișelor de piață, strategii de preț și, foarte important, pregătirea susținerii ideii (pentru că trebuie să convingi înainte de a primi finanțare, oriunde în lumea reală).

Weekendul acesta, Innovation Labs se mută pentru faza de selecție în Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara și Iași (concomitent). Urmează 3 luni de mentorat și, la final, o “Zi a Demonstrațiilor”, când echipele vor prezenta prototipul final dezvoltat în perioada de mentorat.

Apoi, cine știe, poate cucerirea lumii.

Follow my blog with Bloglovin

7 comentarii Adaugă comentariu

  1. Foarte frumos! Încearcă sa promovezi cat mai des astfel de articole, încât sa ne poti descrie si o alta latura a acestei tari, ca de Romanica ne-am cam saturat 🙂

  2. un event de 2 lei promovat pentru ca nulitati sonore sa se stranga si sa se felicite reciproc pentru ideile cretine ce le vin in lipsa de ocupatie, din care 2-3 companii strang fraieri in capitalul de imagine si din care 2-3 blogeri strang marunti de o ciorba si se dau interesati de soarta tarii/omenirii promovand aplicatii de de taiat unghia mica de la degetul mare.penibil, grotesc, flatulenta in stare pura cu pretentii de wow-shit

  3. Eveneimentul pare interesant dar… ceva idei din domeniul agricultura, energie nu avem?

  4. Are dreptate marcel, cam asta se intampla din pacate. Mergeti si participati, o sa vedeti daca nu credeti.

  5. Vlad, ar fi foarte interesant daca-ti permite timpul peste 1 an sau 2 sa vezi ce s-a ales de ideile mentionate de tine, si o sa-ti zic si de ce.

    Entuziasmul initial inlocuieste o analiza riguroasa si de multe ori se omit niste lucruri:
    – Daca faci aplicatia, o sa o adopte suficienti oameni?
    – Daca o adopta, ar fi dispusi sa plateasca pentru ea?

    De cele mai multe ori, raspunsul la una din intrebari este nu sau nu stiu, si cele mai multe nu rezista.

    Alta intrebare importanta: A mai facut cineva asta si daca da, cu ce ma pot eu diferentia pentru a capta din piata lui?
    Exemplu la indemana: https://www.google.ro/search?sourceid=chrome-psyapi2&ion=1&espv=2&ie=UTF-8&q=tinder%20for%20clothes&oq=tinder%20for%20clothes&aqs=chrome..69i57j0l2.4417j0j7

    Noteaza anul stirilor, sunt din 2014 unele. Si vezi cate mai sunt online si cat de populare sunt.

    Creativitatea este buna si nu trebuie inhibata, dar sunt doua momente in care poti afla ca ideea nu este profitabila:
    a) Inainte de a investi x mii/sute de mii / milioane de dolari/euro/lei
    b) dupa 1-2-3 ani cand se termina banii, ai pierdut timp si bani degeaba si ai ramas cu experienta si datoriile

    Nu uita ca nimeni nu poate veni cu bani de acasa la nesfarsit, la un punct trebuie sa-i recupereze si asteapta si profitul.

    Prea multe business-uri au fost construite pe idei misto, si “vedem noi cum monetizam dupa”, cel mai vizibil fiind Twitter, care dupa 11 ani tot nu are un model de monetizare profitabil. Silicon Valley a creat acest model de business, unde se arunca sume medii (100k – 500k – 1m $) pe zeci de startup-uri in speranta ca 1-2-3 vor deveni “unicorni”, vor acoperi pierderile celorlalte si vor aduce profit 10x/100x/1000x investitia cand sunt listate la bursa. Vezi Uber ca exemplu, desi intamplarile recente ridica un semn de intrebare legat de viitorul companiei.

    Si o lectura interesanta: https://www.cbinsights.com/blog/startup-failure-post-mortem/

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest blog folosește serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.


Warning: call_user_func_array() expects parameter 1 to be a valid callback, class 'Carolimetru' does not have a method 'wp_print_footer_scripts' in /home/petreanu/public_html/wp-includes/class-wp-hook.php on line 298