A Patra Revoluție Industrială vine și în sănătate

Iarna trecută mi-am cumpărat un umidificator de cameră¹, după o discuție lămuritoare cu un coleg care are 3 copii și a-nvățat să aprecieze la adevărata valoare nu doar un somn liniștit peste noapte, ci și absența infecțiilor respiratorii.

Obiectul e în sine o piesă de tehnologie admirabilă, capabil să analizeze permanent gradul de umiditate din încăpere și să-și regleze automat debitul de vapori. Aceștia sunt eliberați într-o ceață atât de fină încât nu transportă minerale – deci, pe cale de consecință, nu-ți albesc mobila. Când îl pornesc, îmi place să-i urmăresc câteva clipe variația cifrelor de pe display-ul albastru, în timp ce umidificatorul își caută nivelul optim de funcționare. Îmi amintesc, invariabil, de umidificatoarele copilăriei mele: tuburi de tablă, pline cu apă, puse între elemenții caloriferelor. Simplu, dar nu tocmai eficient. Primăvara, aruncam de obicei niște apă din aceste tuburi, probabil și pentru că radiatoarele nu se încingeau, de fapt, niciodată, și nici nu funcționau mai mult de trei-patru ore pe zi.

O altă piesă remarcabilă de inginerie aplicată este un irigator bucal² pe care l-am luat la recomandarea stomatologului meu. Îl am deja de vreo trei ani și cred că m-a scutit de multe vizite la dentist (într-un fel, cred că doctorul regretă, mă vede mai rar, încasează mai puțin, dar îi apreciez onestitatea). Nimic altceva nu curăță la fel de bine spațiile interdentare. Uneori, mă gândesc la procesul de gândire care a dus la inventarea irigatorului. Problemă: cum cureți eficient, simplu, rapid și, mai ales, nedistructiv, spații atât de înguste? Păi, de ce nu cu apă, dacă apa e incompresibilă, poate lua orice formă și nu trebuie nici ascuțită, nici refolosită? Inginerii au construit apoi o mică pompă cu descărcare bruscă printr-un orificiu, i-au atașat un rezervor și un acumulator și l-au trimis la designeri, pentru a-i da o formă ergonomică.

Cititorii acestui blog îmi cunosc, deja, fascinația pentru tehnologiile de health și lifestyle. Suntem înconjurați de un număr în creștere rapidă de echipamente care ne asigură confortul și sănătatea. Lumini inteligente, aspiratoare robotizate, vase de gătit programabile, purificatoare de aer autocomandate, sisteme de masaj și exfoliere cu vid, periuțe de dinți conectate… stați așa… “periuțe de dinți conectate”?

Da.

Philips a lansat o periuță de dinți cu senzori de localizare, presiune și mișcare, care se conectează prin bluetooth la o aplicație de smartphone ce-ți monitorizează și-ți corectează periajul dentar. Aici, un video explicativ, dacă vreți s-o vedeți în acțiune. Că ai vrea s-o folosești sau nu, asta-i altă discuție, dar simplul fapt că există așa ceva, că o companie investește în cercetare și dezvoltare pentru ca astfel de obiecte să apară pe piață mi se pare formidabil.

Apropo, știți cât a fost bugetul Philips pentru R&D în 2015? 1.9 miliarde de euro.³ Vreo 300 pentru consumer lifestyle, cam tot pe acolo pentru sisteme de iluminat, dar din acest buget, cea mai mare parte, mai mult de jumătate, este investită în cercetare și dezvoltare de echipamente medicale. Cu unele dintre dispozitivele medicale de ultimă generație Philips am început să ne-ntâlnim și în România – de altfel, Philips este lider în imagistica medicală, în terapii ghidate imagistic, sisteme de monitorizare a pacienților și informatică medicală.

Dar viitorul echipamentelor medicale nu-i doar în spitale, clinici și cabinete. Imaginați-vă un viitor – foarte apropiat – în care miliarde de dispozitive smart personale, conectate în cloud, monitorizează, oferă informații și avertizări, ajută la menținerea sănătății a zeci sau sute de milioane de oameni și, în același timp, contribuie cu o cantitate gigantică de informații la cercetarea, înțelegerea și tratarea mai rapidă și mai eficientă a bolilor.

De fapt, poate că nici nu va mai fi nevoie să ne internăm în spitale decât în situații de urgență sau pentru investigații realmente complexe și intervenții chirurgicale, deoarece medicii vor avea acces online, instantaneu, în cloud, la toate datele necesare pentru stabilirea celui mai bun tratament.

Sună științifico-fantastic?

În 2013, în SUA, un program-pilot de “tele-sănătate”, în care au fost integrați și monitorizați de la distanță pacienți cu boli cronice complexe, a redus semnificativ frecvența și durata perioadelor de spitalizare iar costurile totale de tratament au scăzut cu 27% (sursa).

Poate că sună științifico-fantastic, dar se întâmplă deja. E parte a celei de-a Patra Revoluții Industriale, definită de interconectarea echipamentelor inteligente în cloud, analiză a volumelor mari de informații și inteligență artificială.

_____________

¹Este un umidificator Philips HU4803/01.

²Vorbesc despre Philips Airfloss.

³Sursa.

24 comentarii Adaugă comentariu

  1. N-am inteles niciodata de ce trebuie folosit un umidificator intr-o locuinta. Emanam prin respiratie vapori de apa, florile din casa (daca le avem) emana si ele umiditate, daca incalzim apa pentru un simplu ceai crestem umiditatea in bucatarie etc. Iarna umiditatea scade cand aerisim (daca e ger), dar creste inapoi la 50% destul de repede dupa ce inchidem geamurile. Mai spun unii ca aerul se usuca din cauza caloriferelor, dar nu mi-e clar cum absorb caroriferele umiditatea.

    • Umiditatea scăzută a aerului intr-o camera provoacă congestia, iritarea mucoasei nazale, tuse si chiar febră. De asemenea, senzația de frig este mai pregnantă, si asta poate duce la slăbirea sistemului imunitar.

      În mod normal, intr-o cameră, iarna, umiditatea scade. Te poți convinge folosind un higrometru electronic (de regulă orice termometru de cameră avansat are așa ceva). Scade odată cu temperatura, ajungând des sub 20%.

      Corpul uman este făcut să lucreze optim pentru valori între 40-60%. Sub, apare uscarea mucoaselor însoțită de dificultăți de respirație, tuse, febră. Peste, termoreglarea e afectată și iarăși apare febra.

    • Folosesc higrometru. Dupa ce aerisesc iarna (pe ger) umiditatea scade la minim 45%, apoi creste pe la 50%. Pe timpul noptii creste pe la 55%, probabil din cauza respiratiei, florilor etc. Nu inteleg cum scade la tine la 20%.

      Pe vremuri probabil scadea umiditatea iarna in case datorita tamplariei de lemn ce nu se inchidea bine, Azi, cu termopane, nu inteleg cum poate scadea. Unde se duce umiditatea asta ? Vara, pot intelege, aerul conditionat condenseaza o parte din umiditatea din aer, prin urmare umiditatea relativa scade, dar iarna ? Nu fac misto, dar nu are sens.

    • La mine e sub 40% iarna, spre 30%, daca nu folosesc umidificator. Si constat diferenta.

    • Probabil ca stai la bloc. Noi astia saracii care stam la casa stim ca pierdem umiditatea si atunci ne trebuie umidificator. Am experimentat chestia asta in doua case, una mai uscata ca alta.
      La mine in casa de ex. este constant sub 30%, ceea ce face somnul de iarna sa fie foarte foarte greu (ma trezesc cu nasul uscat constant).

  2. A dracu revolutie. Bunicii puneau castroane cu apa pe soba si era suficient.

    • Da, si acum 100 de ani le mureau 25%-50% din copii (d-aia faceau 8-10 fiecare familie, sa le ramana cativa), ce kkt ne tot plangem azi cand mai moare cate unul in spitale?

    • @Cosmin
      Partea rea: eşti prost
      Partea bună pt tine, foarte rea pt mine: sunteţi mai mulți decât noi

    • Radu, la mine în familie n-a murit niciunul. Poate au fost ai tai mai ghinioniști.

      Cuely, Imi doresc ce-mi doresti tu mine si sa ti se-ntample tie.

    • @Cosmin: vai de mine, schimb replici cu tine, care iei texte de la Paraziții ca să răspunzi. Nici eu nu excelez, se pare

    • Am incercat si asta, nu functioneaza (si nu inteleg cum functiona pe vremea aia). Umiditatea din camera nu creste sesizabil peste noapte.
      Da, poate functioneaza daca ai soba, dar la calorifer nu.

  3. “Imaginați-vă un viitor – foarte apropiat – în care miliarde de dispozitive smart personale, conectate în cloud, monitorizează, oferă informații și avertizări,..”
    Iar un hacker istet va putea sa-ti numere/filmeze maselele din gura si sa le puna pe Wikileaks 🙂

    • Tre sa fii cam prost sa-ti iei un dispozitiv smart personal care sa-ti numere/filmeze maselele din gura … parerea mea
      Daca un hacker mi-ar “hackeri” FitBitul ar afla fix pix, avand in vedere ca-l port din an in pasti, cand imi amintesc de el. Daca mi-ar “hackeri” camera de supraveghere care e orientata pe usa de la intrare ar afla cel mult ora cand plec si cand vin de la servici, informatie care ar putea-o afla si daca sta in fata blocului (oleaca mai greu, dar tot ar afla-o, fara sa aiba nevoie de tehnologia mileniului 3). Ia sa ma gandesc ce mai am prin casa … niste becuri smart si niste prize smart – o gramada de informatii poate afla de la ele, gen daca e aprinsa sau nu instalatia de brad :))))
      Daca vreodata o sa am frigider smart o sa afle ca mi-au expirat ouale sau laptele … superinteresant.
      Nu mai veniti cu scenarii din astea conspirationiste ca nu intereseaza pe nimeni cu ce hartie igienica va stergeti, cel mult le faceti vanzare producatorilor de folie de aluminiu.

    • @canadianu : dar ce retard poti sa fii sa iei lucrurile “la propriu”.
      (se respira mai bine cat erai tu in pauza..nu incerci sa te mai odihnesti ? )

  4. “Imaginați-vă un viitor – foarte apropiat – în care miliarde de dispozitive smart personale, conectate în cloud, monitorizează, oferă informații și avertizări,..”
    Iar un hacker istet va putea sa-ti numere/filmeze maselele din gura si sa le puna pe Wikileaks 🙂

  5. Vlad,
    Te rog sa nu mai inchizi asa emisiunea, ca e de taitat venele…
    Nu mai avem nicio speranta?

  6. si Philips Sonicare AirFloss Ultra pe amazon e …

  7. Puteti monitoriza, ca sa zic asa, umiditatea din interior cu ajutorul unui higrometru. In functie de zona geografica si tipul de incalzire, o sa aveti nevoie de un umidificator de aer, sau de un dezumidificator, for that matter, sau de nimic. See for yourself. Cit despre dificultatea respiratiei, alergiile si in general problemele cailor respiratorii superioare, umiditatea din casa e una, si joaca un rol, desigur, dar praful, acarienii si mucegaiul sint alta, si la fel si lipsa expunerii la aer curat. Stiti, ca atunci cind deschideti geamul, nu cind dati drumul la instalatia de aer conditionat. Ale carei tubulaturi si filtre sint o cauza a problemelor mai tot timpul, si rar de tot o solutie la ele. O foarte clasica aerisire si curatenie in casa rezolva de regula orice problema de acest fel.
    Spalatorul pe dinti imi place si mie, da’ nu e Dumnezeul curatarii. Depinde cum e locu’, ca sa zic asa. Eu am dintii adunati si inghesuiti, in spatiul dintre ei de-abia incape atza dentara (nu-i un miracol, dupa cum bine stim, da’ ajuta la destzepenirea questiilor intrate printre dinti), asa ca aparatul respectiv nu face minuni mult mai mari decit o clatire temeinica.
    Periuta de dinti inteligenta n-am. Mai studiez.
    Intre timp, l’Oreal a facut peria de par cu feedback. Pe-asta, si pe-altele asemenea, le-ati scapat… Davai. http://www.bbc.com/news/technology-38503932

    • Oho, nevasta-mea era foarte surescitata ieri ca a aparut peria cu feedback si oglinda care iti analizeaza fata.

  8. Si pe mine m-a batut dentisul la cap sa-mi iau “dus bucal” si, intr-un final, am cedat si mi-am luat (si din cauza ca uitam sau imi era lene sa folosesc ata dentara, iar dusul e mai comod).
    Interesant este ca am intrebat o prietena care este medic stomatolog daca chiar este “cea mai tare inventie de la painea feliata incoa'” si mi-a zis ca… parerile sunt impartite. Pentru mine, care am coroane in gura, este util si chiar necesar sa fac asta zilnic. Pentru un om cu dintii lui e de-ajuns sa foloseasca ata dentara sau dusul de la baie (cine are dus cu para reglabila). Marea problema a dusului bucal este ca risti sa-ti ranesti gingiile daca nu-l folosesti la presiunea corecta.