Amar de Zi » net

Ziua Siguranţei pe Internet

Vlad Petreanu — Tue, 07 Feb 2012 12:22:42 +0000

Pe 7 februarie este Ziua Sigurantei pe Internet (parte a programului Safer Internet Plus, promovat de Comisia Europeană). Despre siguranţa pe internet se discută doar accidental în media românească – şi atunci, cel mult pentru a difuza câteva ştiri despre o nouă tentativă de phishing.

Ah, da, a mai fost şi lunga poveste a spargerii contului de mail al Elodiei de către Cioacă. Internet à la roumaine.

Ziua Siguranţei pe Internet ar trebui să atragă atenţia asupra unui alt fenomen, mult mai periculos, mai insidios şi mai tăcut decât suferinţele vedetelor cu mailul spart. Vorbesc despre siguranţa copiilor în lumea virtuală.

Deja de 6 ani, în Uniune se desfăşoară o anchetă pan-europeană, cu anchete anuale, în urma cărora se publică, în fiecare toamnă, un amplu studiu privind siguranţa minorilor pe internet. Studiul se intitulează EU Kids online, şi ultimul raport a fost dat publicităţii în septembrie anul trecut (îl puteţi găsi aici, alături de alte date deosebit de interesante din acelaşi domeniu). România este parte a anchetei. Câteva constatări:

Pe baza datelor obţinute, ţările europene au fost clasificate în 4 mari grupe, în funcţie de riscurile cu care se confruntă copiii pe internet. România este în grupa cea mai proastă, cea definită ca “utilizare intensă, risc mare”.

Gradul de adoptare a internetului printre copii este în creştere rapidă. Deja, în medie, copiii şi adolescenţii utilizează internetul, zilnic, mai mult ca adulţii. Copiii între 9-16 ani folosesc internetul 88 de minute pe zi. În acest segment, adolescenţii de 15-16 ani folosesc internetul şi mai intens, 118 minute zilnic.

Internetul este accesat din ce în ce mai mult în intimitate – 49% dintre respondenţi spun că surfează din dormitor, de exemplu – ceea ce reduce posibilitatea controlului parental.

Copiii din România sunt în partea superioară a clasamentului în privinţa interacţiunii on-line cu persoane necunoscute, iar asta cuprinde nu doar conversaţii pe messenger, ci şi gesturi concrete: 13% dintre copiii români s-au dus cel puţin o dată la o întâlnire cu o persoană pe care au cunoscut-o pe internet. Asta ar trebui realmente să dea de gândit părinţilor. În rest, media europeană spune că 14% au trimis fotografii sau clipuri video personale unor persoane pe care le ştiau doar din mediul on-line.

Pe unde ajung copiii când surfează? 12% pe site-uri rasiste sau xenofobe; 10% pe site-uri “pro-anorexice”. 7% pe site-uri care promovează auto-mutilarea; 7% pe forumuri unde se discută despre droguri; 5% pe site-uri “despre sinucidere”. În total, mai mult de unul din cinci copii au fost expuşi uni gen de conţinut negativ din cele descrise mai înainte.

În acest context, aş vrea să salut campania declanşată de Cosmote pentru promovarea unui internet mai sigur. Grupul Cosmote a urcat pe net o broşură din care părinţii pot afla mai multe despre riscurile la care se expun copiii lor când utilizează internetul – şi, de asemenea, pot primi sugestii şi sfaturi despre ce pot face pentru a-şi feri copiii de pericole on-line. Găsiţi acest site aici.

În plus, anul acesta, al patrulea de când finanţează programe de educare în problema siguranţei pe internet, Cosmote va distribui 60.000 de exemplare ale broşurii „Cum să-ţi protejezi copiii de pericolele internetului” în magazinele COSMOTE şi Germanos, şi vor fi de asemenea distribuite în şcolile din 13 oraşe şi la varii evenimente.

Altele asemenea pe Amar de Zi

3 invitaţii la Zonga

Vlad Petreanu — Sun, 05 Feb 2012 11:01:01 +0000

Am descoperit acum că am de dat 3 invitaţii pentru Zonga, noul serviciu de muzică on şi off-line, social sharing şi mobile şi desktop music player lansat de Sergiu Biriş, omul Trilulilu

Zonga e deocamdată în private beta, aşa că trebuie să fiţi îngăduitori cu micile neajunsuri – şi ar fi onest ca, dacă intraţi în grupul de beta-testeri, să daţi şi feedback, ca să poate lua programatorii “la pilă” produsul.

Bun, acuma postarea asta nu e publicitate, nu e articol plătit – pur şi simplu, am primit un cont pentru Zonga şi, umblând prin site, am văzut că se pot trimite şi 3 invitaţii, aşa că dacă le vreţi, ziceţi – o să ajungă la primii trei comentatori care le cer, pur şi simplu (atenţie că trebuie o adresă corectă de mail, şi nu vă panicaţi dacă sunteţi la moderare, aveţi puţintică răbdare).

Mie îmi pare bine că se-ntâmplă astfel de proiecte – şi sper să crească frumos şi să mai apară şi altele.

Altele asemenea pe Amar de Zi

Mici dureri de creştere a limbii române

Vlad Petreanu — Thu, 02 Feb 2012 06:45:46 +0000

Săracul Pruteanu, avea pe alocuri dreptate, chiar dacă, în general, era excesiv. Ceva-ceva trebuie să mai şi traducem, mai ales când există termeni fireşti în română.

Vă propun să nu mai zicem (niciodată!):

- “am daunloadat”, când avem “descărcat”;
- “am aploadat”, când avem “încărcat”;
- “am apdatat”, când avem “actualizat”;

De acord să rămânem cu “am salvat”, deşi nu-i firesc, pentru că măcar are un strop de logică: un document nememorat e pierdut, aşa că se cuvine să-l mai şi salvăm de la pieire, din când în când, nenorocitul.

Nu ştiu, însă, ce facem cu “am tuituit”, că e de-a binelea zuzu să spunem că “ciripim” pe net.

Altele asemenea pe Amar de Zi

Biz: a treia cale

Vlad Petreanu — Thu, 15 Sep 2011 19:13:09 +0000

Presa clasică nu se dă-n vânt după mediul on-line. Sigur, ziarele principale au site-uri şi – deja – echipe dedicate care să se ocupe de acestea, dar ele sunt, de cele mai multe ori, încă operaţiuni auxiliare. Sigur, există ziare care au trecut cu totul în on-line, dar acesta a fost de fiecare dată şi fără excepţie un soi de gest disperat, alegerea cu o singură variantă între închidere şi prelungirea agoniei într-un mediu încă neînţeles şi nu tocmai simpatizat.

Sunt multe motive pentru care presa clasică nu se dă-n vânt după mediul on-line – unele justificate, altele acceptabile – dar tranziţia e inevitabilă. Important e dacă preiei energia noii generaţii sau i te opui.

Există o gazetă pe piaţă care pare să fi găsit o a treia cale. Tipăreşte, în continuare, în condiţii tehnice de o calitate aproape excentrică pentru zilele astea. În acelaşi timp, e profund implicată în lumea web 2.0. Articolele îi apar pe hârtie de calitate iar iniţiativele îi sunt popularizate pe bloguri de influenţă. Face networking printre manageri de top şi are amici printre liderii din social media.

Poate nu întâmplător, e singura publicaţie economică din România care n-a pierdut din tiraj în ultima vreme – ba chiar, potrivit datelor BRAT, a şi crescut un pic, cu câteva sute de exemplare, până la aproape 7.000 pe ediţie. Cu asta, Biz se plasează înaintea unor titluri vechi şi mai puternice, precum Business Magazines, Forbes si Money Express.

Sigur că nu e un tiraj mare. Dar nici un tiraj nu e mare în această ţară de 20 de milioane de oameni unde a tipări o carte în 5.000 de exemplare e un succes nemaivăzut. Însă Marta Uşurelu, şefa Biz, a reuşit să transforme în avantaj acest handicap al cifrelor mici, folosind revista ca un vehicul de bune intenţii şi instrument de influenţă pozitivă prin networking şi plasament creativ.

Mediul on-line constituie unul din atu-urile ei. Biz are o sumedenie de iniţiative în web 2.0 şi i se răspunde pe măsură.

Ce obţine Marta sunt poli pozitivi, într-o epocă a dezamăgirilor. E o performanţă în sine – şi poate că nu vi se pare mult, dar rezutatul eforturilor ei acesta este: în timp ce toate tirajele au scăzut, doar cel al revistei ei a crescut.

Apropo de Biz în mediul on-line. Ultima găselniţă a Martei e o campanie derulată prin Blogal Initiative, prin care premiază cu 700 de euro cea mai bună idee pentru promovarea Biz ca revistă de afaceri. Părerea mea este că abia acum Blogal Initiative şi-a atins potenţialul – pentru că această campanie stimulează creativitatea şi nu caută număr de accesări.

În plus, Marta e simpatică şi fată de treabă – ceea ce e chiar rar pentru un patron de presă în ziua de azi.

PS – şi nu, acest articol nu e publicitate. E o dovadă de simpatie şi respect.

Altele asemenea pe Amar de Zi

Să ne mirăm cu ministrul Vreme

Vlad Petreanu — Sun, 24 Jul 2011 12:33:50 +0000

Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, un tip care stă pe o mare grămadă de bani şi nu ştie chestiuni elementare despre domeniul pe care-l administrează, într-o discuţie halucinantă la X-Press:

Referinţe: mai multe despre e-România la Şuţu. Descrierea “proiectului” aici. Comunicatul MCSI aici.

Cât despre ghiseul.ro (locul acela de unde putea fi aflat, printre altele, cine şi ce a mai plătit prin România), vă invit să-l accesaţi – până la mijlocul săptămânii, se înscriseseră 8 primării (dntr-un total de 13.832) şi înregistrase, în 4 luni de la inaugurare, vreo 40 de mii de unici, adică semnificativ mai puţin chiar decât acest blog, care n-a costat nimic.

Tipul din filmarea de mai sus e ministru din septembrie anul trecut şi, dacă nu-l ştiţi, e pentru că-i prudent: nu iese în public decât cu mare fereală. S-ar zice că are şi de ce.

In other news: Coreea de Sud, ţara cea mai conectată la Internet din lume, se pregăteşte să implementeze viteze de 1 Gb/s în 2012. Mai simplu spus, la 1 Gb/s un film de 120 de minute ar putea fi descărcat de pe Internet în 12 secunde.

Fără nici o legătură cu ministrul Vreme, desigur: ministrul sud-coreean al Tehnologiei e un tip care are o frumoasă colecţie de diplome universitare şi post-universitare, printre care şi un Ph. D. la Universitatea Cornell din SUA.

Am spus că nu e nici o legătură între cele două situaţii? Am spus.

Altele asemenea pe Amar de Zi

Constituţia colaborativă a Islandei

Vlad Petreanu — Fri, 10 Jun 2011 18:47:47 +0000

În stilul caracteristic, preşedintele Băsescu stabileşte din nou agenda publică. Propunerile sale privind revizuirea Constituţiei şi reorganizarea administrativă a României sunt mestecate de zile-n şir şi din greu de media şi de mediul politic. Nici politicienii, nici ziariştii nu prea reuşesc să-nghită dumicaţii aceştia, dar nici nu se-ndură să-i scuipe.

Din toată discuţia lipseşte, ca de obicei, societatea – adică noi. Preşedintele şi PDL (fireşte) vor să facă repede totul – reorganizarea până-n toamnă, revizuirea cel târziu până-n primăvara viitoare. Prea repede să ne mai întrebe şi pe noi dacă vrem sau nu ce ni se pregăteşte – sau cu ce nuanţe.

Nu că opoziţia şi-ar bate capul cu asta, carecumva.

Poporul, ca de obicei, scapă cum poate de atâta grijă pentru el.

În acest context merită adus în discuţie exemplul Islandei – unde, după crahul naţional din 2008, acum se redactează o nouă Constituţie, printr-o tehnică nemaivăzută: prin participarea la coagularea textului a tuturor celor care au o părere despre cum va trebui să arate noua lege fundamentală.

Cum?

Prin Internet.

“Practic, publicul participă la crearea noii Constituţii”

Facebook, Twitter, Youtube, Flickr sunt mediile folosite de comitetul însărcinat cu revizuirea Constituţiei Islandei pentru a aduna opinii, sugestii, cereri. În principiu, comitetul va redacta toate acestea în forme juridice, coerente, iar textul în sine va fi supus votului popular, prin referendum, la sfârşitul lunii iulie. Şeful Comitetului s-a declarat “plăcut surprins” de interesul mare al publicului faţă de acest mod de lucru.

O Constituţie colaborativă, cum ar veni.

Logica e nu doar imbatabilă, ci şi un semn de respect faţă de electorat: în fond, dacă legea fundamentală e pentru popor, şi dacă poporul trebuie să voteze textul, atunci nu vi se pare că-i firesc să laşi poporul să-şi redacteze propria Constituţie?

Revenim în România. Dacă totul merge cum îşi doreşte preşedintele, în primăvara anului viitor vom fi chemaţi să votăm o nouă Constituţie.

Ia ghiciţi – dacă eu nu voi avea nici un cuvânt de spus în noul text, cam cât de interesat voi fi să-l votez?

Altele asemenea pe Amar de Zi

Cu Biz, la Amsterdam, şi câţiva High Impact Friends

Vlad Petreanu — Thu, 26 May 2011 18:34:23 +0000

E greu să mai găseşti entuziasme în presa scrisă anii aceştia. Marta Uşurelu, redactor şef al revistei Biz, este o întâmplare rară, din acest punct de vedere – mai ales că optimismul nu-i e suficient doar pentru sine şi încearcă să-l transmită tuturor celor din jur.

Marta e şi un antreprenor pe care restul lumii îl priveşte cu nedumerire, în cazul cel mai bun. Când toată lumea cânta deja prohodul printului, ea a preluat revista, în 2009, spunând că s-a săturat să audă atâta lume bocind fără să facă nici un gest de împotrivire.

Probabil că Martei nu-i place Mioriţa.

Martei îi place în schimb să perturbe piaţa – una din calităţile unui antreprenor de succes. Biz a devent o revistă curajoasă şi surprinzătoare. Ultima găselniţă, încă o premieră în România (a câta marca Biz?), prima copertă “augumented reality”. Un număr de colecţie.

Azi şi mâine, la invitaţia Biz şi Biz Forum, particip, la Amsterdam, la High Impact Friends, un workshop care pune în contact social media şi top social brands.

Carevasăzică, vom vorbi despre viitor – şi, mai ales, despre accentele pozitive şi constructive ale viitorului.

Altele asemenea pe Amar de Zi

Istoria accelerează

Vlad Petreanu — Fri, 20 May 2011 05:00:26 +0000

O ştire care marchează un punct de inflexiune în istorie: Amazon a anunţat că, începând din luna aprilie, vânzările de cărţi electronice (pentru Kindle) au depăşit vânzările de cărţi tipărite.

Astfel, pentru fiecare 100 de cărţi tipărite vândute, au fost vândute 105 cărţi electronice.

Mai mult – în prima parte a anului 2011, Amazon a vândut de 3 ori mai multe cărţi electronice ca în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Compania anunţase încă de anul trecut că versiunile pentru Kindle se vindeau deja mai bine decât anumite categorii de cărţi tipărite (hardcover şi paperback), dar este pentru prima dată când cărţile virtuale devin, per total, mai cumpărate decât cele reale.

Amazon a lansat Kindle acum 4 ani.

Au trecut 556 de ani de când Gutenberg şi-a tipărit Biblia.

Later edit (pentru că lipsea contextul): vânzările mondiale de cărţi, muzică şi video ale Amazon au ajuns, în 2010, la 14,9 miliarde de dolari, în creştere cu 16,4% faţă de 2009. Sunt disponibile aproape 700 de mii de titluri pentru Kindle.