Azi a reînceput școala și, cu asta, și coșmarul numit trafic auto din București (și probabil și din alte orașe mari ale României). Vreau să vă arăt un scurt film – nimic important, de fapt, ba chiar e-o întâmplare obișnuită: un ambuteiaj de câțiva kilometri, joi după-amiază, la intrarea în București pe DN1. 15 minute în trafic, tăiate la 1.30, și un comentariu: Nu cert pe nimeni. De reparații e nevoie, n-am ce comenta. Dar puneți în loc de o intervenție la carosabil, care e necesară, o mașină parcată aiurea, care blochează o bandă, ca să înțelegeți cum efectul unui […]

Rugăminte: dacă ar putea să-mi explice și mie cineva care este procesul de gândire al domnilor și doamnelor care se apucă să traverseze DN1, prin Otopeni, în plin trafic, chiar pe sub pasarela de traversare și chiar dacă pentru asta trebuie să escaladeze despărțitoarele de sens de pe mijloc. Adică așa: Pe bune, ce e în mintea cuiva care apucă de-a curmezișul a 6 benzi de circulație pe care vuiesc în mare viteză zeci de mașini pe minut? Ce se gândește pietonul, “hai că pot”? OK, poate că-ți iese, domnule, dar DACĂ NU?

Se împlinesc luna aceasta 73 de ani de la Insurecția din Varșovia. O bună ocazie să ne amintim de ce rușii nu sunt prea iubiți prin partea asta de lume și, de asemenea, să observăm, încă o dată, cât de crudă poate deveni istoria când intră pe mâna demenților. Pe scurt: la 1 august 1944, când Armata Roșie se afla la doar câțiva kilometri Varșovia ocupată de armata germană, rezistența poloneză a declanșat o insurecție anti-nazistă. Polonezii s-au ridicat împotriva ocupației inclusiv la îndemnul rușilor, care transmiteau insistent apeluri în acest sens prin Radio Moscova. Insurecția trebuia să dureze doar […]

Vara asta am decis să facem o vacanță în câteva orașe din Europa, iar varianta economică a fost, evident, să plecăm cu mașina noastră. Știam că va fi greu să traversăm România, pentru că am mai plecat așa, hai-hui, și în alți ani, dar trecuse ceva timp de la ultima vacanță urbană de acest gen și ne-am imaginat că acum va fi un pic mai bine – în fond, în ultimii ani au apărut câteva tronsoane de autostradă spre Vest și s-au dat în folosință niște centuri ocolitoare, pe ici, pe colo, deci am estimat că vom putea tranzita România […]

Pentru că toată lumea vorbește despre banda buclucașă de la intrarea în București, pe DN1, poate că e bine s-o și vedem. Iată care e gâtuirea care a provocat ambuteiajul monstru de luni dimineață: Sunt 550 m măsurați pe Google Maps: Și asta e ce raporta Waze luni dimineață, potrivit colegilor de la Hotnews: Cum am mai spus: benzile rezervate transportului în comun nu sunt o invenție românească, dar modul în care a fost aplicată ideea în București, din păcate, da.

Vineri, la un semafor din București, o domnișoară deloc ieftină într-o mașină scumpă. Unghii false și aur veritabil, blond platinat pe alb maneló, lentile polarizate și stopuri led, gesturi leneșe, mașină nervoasă. Între degete, o țigară aprinsă, fumată până la jumătate. Semaforul, lung. Așteptăm. Fixez țigara și sper că n-o s-o facă, sper că n-o s-o arunce. Verde. Coloana se pune în mișcare. Ultima șansă. N-o arunca! Sunt nedumerit; mi se pare că, deși chiștocul a fost aruncat, gunoiul a rămas.

În 2003, Barbra Streisand a dat în judecată un fotograf și un site pentru “violarea vieții private”, cerându-le despăgubiri de 50 de milioane de dolari și retragerea de pe site-ul respectiv a unei imagini aeriene, făcută de la mare distanță, cu vila ei de pe malul Pacificului – una dintre cele 12.000 (!) de fotografii cu proprietăți californiene de coastă din catalogul public al site-ului. Până la acțiunea în justiție, fotografia fusese descărcată de 6 ori – dintre care de două ori chiar de către avocații dnei Streisand. După ce știrea despre proces (și mai ales despre despăgubirea de 50 […]

Joi după-amiază, în Otopeni, o doamnă traversa cu deosebit calm DN1. Cu totul, 6 benzi de circulație în mare viteză și un parapet de-ncălecat. Nu părea nebună; m-a înjurat cu un gest elocvent după ce am trecut, am privit-o în retrovizoare, și și-a continuat traversarea. Am pierdut-o din vedere înainte să ajungă la parapet. Pe DN1 – să mai spun? – se merge tare de tot, de obicei cu 90 și peste, aproape întotdeauna în coloană pe fiecare bandă. Ce faci când se găsește câte-un inconștient dintr-ăsta căruia i-e lene să meargă pe trotuar 200 de metri pân-la prima pasarelă […]