Mi-aş dori să locuiesc într-o casă bântuită de un poltergeist cu simţ gospodăresc care, dacă tot e să mişte obiecte, alege aspiratorul, cârpa de praf şi fierul de călcat – măcar săptămânal.
Mi-aş dori ca brânza să mucegăiască eficient şi nobil, stil Roquefort, nu aşa, nesimţit ca acuma. La alţii cum se poate?
Nu înţeleg de ce [...]
Am primit concluziie campaniei BCR Speranţe de la sfârşitul anului trecut, o campanie la care am participat şi eu, scriind despre Alexandra Ciuculescu.
Iată:
“Am reusit sa adunam peste 90.000 de euro pentru copiii din proiect din donatiile parterilor de business, de la angajati, de la publicul larg si din contributia bancii. Fundatiile au facut cate un [...]
Din când în când mai urc pe terasa blocului, la câte-o ploaie, la câte-o ninsoare, şi privesc spre vest. Se văd nişte lumini, dar sunt doar de la blocul alăturat. Ca împăratul din poveste, noi locuim foarte, foarte departe, futu-i.
În urmă cu trei luni, primăria din Boston, Massachusetts, a lansat un serviciu de sesizare a [...]
Washington Post relatează că, în Haiti, eficienţa, disciplina şi seriozitatea americanilor în distribuirea ajutoarelor au creat o problemă oarecum neaşteptată: din ce în ce mai mulţi localnici sunt de părere că Statele Unite ar trebui să preia controlul ţării – cu totul.
“Să ne ia americanii” – citează ziarul un zilier rămas fără adăpost, care trăieşte [...]
O mai ţineţi minte pe Alexandra? Alexandra, cea cu râsul ca nişte clopoţei de argint, din proiectul BCR Speranţe? Tibi Lovin s-a dat peste cap şi i-a făcut rost de un modem. Parcă văd că, mâine-poimâine, Alexandra-şi face un blog şi ne concurează pe toţi (la drept vorbind, aşa am merita).
Mulţumesc, Tiberiu.
Alexandra are o colecţie de clopoţei din argint pe care-i pune la treabă de fiecare dată când râde. E genul acela de râs care determină răspuns în zâmbete şi stare de bine. Are 9 ani şi deocamdată nu e conştientă de această putere – de aceea o foloseşte fără măsură asupra interlocutorului ei, jurnalist vechi [...]
Luni dimineaţă, am avut o filmare în Parcul IOR.
N-am mai văzut un parc aşa de bine îngrijit de pe vremea Expoflorei ante-revoluţionare din Herăstrău. Mai mult, a trebuit să caut alte locuri decât cele pe care le stabilisem la prospecţie, pentru că se lucra la fântâni (flexuri, pickhammere), se tăia iarba în grup şi se [...]
Când o să mă fac eu fericit, voi deschide ferestrele spre linişte:
(ţânţarii nu se pun)