Dezastrul din educație pregătește dezastrul național

După 26 de ani de reforme încâlcite, relansări ratate și discursuri triumfaliste, e vremea să abandonăm lauda de sine patriotardă și să cădem cu toții de acord: școala românească este praf.

Au venit noile rezultate ale testelor PISA. Dezastru. Elevii români se plasează mai prost ca-n 2012. Cu evaluările de anul acesta, România își consolidează poziția de “lanternă roșie”. În Europa Centrală și de Sud-Est, România e depășită de Slovenia, Polonia, Cehia, Letonia, Ungaria, Lituania, Croația, Slovacia și Bulgaria, adică de toți cei care care s-au prezentat la examen.

Mai slabi ca românii sunt doar românii, pentru că în urma României se află numai Moldova.

Testele PISA nu sunt extemporalele și tezele clasice. Ele verifică creativitatea si capacitatea elevilor de a rezolva probleme. Practic, aceste teste estimează nivelul de pregătire al adolescenților pentru viața de adult, dacă vreți o definiție redusă la maximum (citiți aici, dacă vreți, o explicație ceva mai detaliată).

Sunt 7 grade de calitate în ierarhizarea PISA. 73% dintre elevii din România sunt la cele mai proaste două.

Pe scala performanţelor PISA 2015, la Știinţe au fost definite şapte niveluri de proficienţă.

Nivelul 2 este considerat nivelul de bază necesar a fi atins de către un tânăr de 15 ani până la finalizarea învăţământului obligatoriu, pentru a putea funcţiona eficient în societatea cunoaşterii. La PISA 2015, 35% dintre elevii români se situează la nivelul 2.

Sub nivelul 2, adică la nivelurile 1a, 1b şi sub nivelul 1b se situează 38,6% dintre elevi.

Cumulat, la nivelurile superioare – 3, 4 şi 5 – se plasează 27,5% dintre elevii români. (din comunicatul de presă al Ministerului Educației)

Ce rezultă de aici este că școala românească nu-și îndeplinește principalul său obiectiv, care este să pregătească noi generațiii care să asigure progresul societății. Școala nu se face doar pentru a da de lucru unor oameni și nici pentru a menține o piață de vânzare condiționată.

Așadar, aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional, rata de abandon școlar este printre cele mai mari din Uniunea Europeană (a doua rată în UE 28) iar la testele PISA, elevii români sunt înnămoliți în partea inferioară a clasamentului, între mediocritate și repetenție. Dacă ajung, totuși, până în clasa a 12-a, mai mult de o treime dintre ei pică bacalaureatul iar altă treime nici măcar nu se mai prezintă la examen. Nici la facultate nu se-mbunătățește situația; în topul global al universităților România a intrat anul acesta abia la categoria… 701+ (nu-i nici o glumă).

Absolvenții care-și găsesc de lucru în vest își datorează lor înșile succesul, mai mult decât școlilor pe care le fac, exact ca-n butada în care studentul care află că trebuie să-nvețe chineză întreabă în câte ore.

Școala românească a devenit un business, bazat pe încărcarea din ce în ce mai mare a copiilor cu manuale și culegeri alternative, cu activități suplimentare contra-cost. Copiii se duc acum la școală cu trollere, pentru că pur și simplu nu pot căra în spate câte 14 kg de manuale și caiete.

Știți ce va însemna “digitalizarea” învățământului românesc după acest model? Desființarea ultimei bariere în obligarea părinților să cumpere materiale “suplimentare” fără limită.

Ascultați, vă rog, intervenția Cristinei, o ascultătoare Europa FM, care renunțat la job ca să aibă mai mult timp pentru a-și ajuta copilul cu școala și temele:

Eu sunt îngrozit de abjecția unei societăți care a ajuns să-și exploateze proprii copii pentru afacerea națională numită “învățământ”.

Școala românească este sufocată de o frăție a impostorilor, plagiatorilor și politicienilor cu sinecuri universitare. Știați că în sistemul nostru bananier de educație, “laureații Nobelului pentru Economie nu întrunesc criteriile pentru a fi profesori în România”? Citiți materialul din Press One ca să înțelegeți mai multe despre paraziții care seacă educația.

Însă capra moare de râioasă și tot cu coada pe sus. Să nu uităm că, deși învățământul românesc e cum e, profesorii noștri sunt foarte mândri de ei înșiși. Scriam acum ceva timp că “studiul TALIS 2013 (un soi de PISA pentru profesori, făcut tot de OECD) arată că dascălii români se consideră în proporție de 99,8% (!) “pregătiți sau foarte bine pregătiți” în ceea ce privește conținutul disciplinei predate (iar 98,5% dintre ei se simt bine sau foarte bine pregătiți (!) în privința pedagogiei la disciplina pe care o predau). Apropo, cei mai nemulțumiți profesori de propriile lor performanțe sunt cei din Finlanda și Japonia, țări unde elevii punctează mereu semnificativ în testele PISA.”

Ne sinucidem ca nație, oameni buni.

80 comentarii Adaugă comentariu

  1. Aidi uăi, și cu holimpiadele internaționale cum rămâne ? Defetistule !!!

    • Cei doi-trei olimpici, care oricum pleaca in vest imediat ce au terminat scoala, vor salva milioanele de analfabeti?

    • sunt acei 1% care razbat prin pura vointa si sclipire de geniu. articolul vorbeste de masa de analfabeti functional. nu e greu sa ii observi: sunt peste tot in Romania acum.

    • Sper că ai glumit. Adultul este suma obiceiurilor. De dragul holimpiadelor chinuim cea mai mare majoritate a copiilor, majoritate care ajunge la stadiul de adult cu un car de frustrari, numa bune să dea reject fostilor olimpici, care își iau lumea în cap prin țări care le recunosc valoarea. E cum a definit dl. pro. Florian Colceag, o pușcărie, în care copiii nu se dezvoltă pentru starea de adult pregătit pentru economia de piață. Cine are copii în școală înțelege.

    • Suntem varza si acolo, nu te ambala.

      Bravo celor care aduc medalii, dar 3-4 medalii de aur nu sunt prea mult cand alte tari aduc si de 10 ori mai multe.

    • la olimpiade internationale se dau mai multe medalii de aur de pilda pentru mai multi elevi care ating un barem anume. nu exista cel mai bun ci “cei mai buni”. iar romania per total la aceste olimpiade nu straluceste asa cum pare. avem cateva varfuri si atat. iar asta nu e ceea ce conteaza. ideea e sa ridici nivelul mediu nu sa trimiti doar o mana de oameni si sa te lauzi cu ei iar restul sa nu stie sa faca o adunare.

    • @canadianu’:
      Olimpicii nu sunt formati de catre sistemul romanesc de invatamant, ci de catre parintii disperati sa-si vada copiii ajunsi bine, peste mari si tari 😉

    • @canadianu..nu erai sarcastic, te bagai doar in seama, ca de obicei.
      nu incerci sa iei o pauza, poate te oboseste sa scrii atatea tampenii pe aici ?

    • nah, ma scuzi ca v-am incurcat voua discutiile despre cum sa gasiti leacul pentru cancer …

  2. hai să terminăm cu privirea din avion și să ne uităm mai îndeaproape.

    cum mâța mea intră de trei luni în clasa pe a cărei ușă scrie 0B, m-am uitat peste programele după care se fac manualele și predau ăia, nenorociții, de la catedră. și m-am speriat. în februarie 2012, a fost pusă la dezbatere proiectul de programă la matematică și explorarea mediului. printre altele, dau un exemplu, spunea așa

    „Până la finalul clasei pregătitoare vor fi formate următoarele competenţe:

    1.1. Numărarea până la 10 crescător şi descrescător”

    programa în vigoare, în același loc, spune așa:

    1.1. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31
    – numărarea elementelor unei mulţimi, pentru evidenţierea faptului că numărul de elemente ale
    acesteia este dat de ultimul număr din succesiunea 1, 2,…x, unde x 31;
    – recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri convenţionale ale numerelor mai mici decât 10;
    – recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator sau ale altor resurse digitale;
    – reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau
    semne (cerculeţe, linii etc.);
    – citirea numerelor de la 0 la 31;
    – scrierea numerelor de la 0 la 31;
    – numărarea înainte şi înapoi”

    „1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5
    elemente dintr-o mulţime dată
    – numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 3 în 3), cu suport intuitiv ( ex. pietre/frunze pe care sare o
    broscuţă, flori din care culege albina polen);
    – compunerea şi descompunerea unor mulţimi de obiecte având drept cardinal un număr de
    elemente mai mic decât 10; mai mic decât 31;
    – adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită
    de numărarea obiectelor;
    – adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot
    atâtea elemente”;
    – rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 şi verificarea
    operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/prin desene”

    nu cred că exagerez când spun că primul pas, foarte simplu, de fapt, este eliminarea mafiei manualelor, caietelor ajutătoare etc. de aici pornește totul: de la îmbâcseala inutilă ce face copiii să urască școala și apoi să se lovească de viață total nepregătiți, doar pentru ca 1000 de oameni (nu mai mulți) să se îmbogățească din scrierea și tipărirea lucrurilor inutile și total dăunătoarea în evoluția în cunoaștere a unui om.

  3. Ce e aia “proficienţă” in limba romana?

    Daca nici aia de la minister nu cunosc termenii, ce asteptari avem de la copii?

  4. hai să terminăm cu privirea din avion și să ne uităm mai îndeaproape.

    cum mâța mea intră de trei luni în clasa pe a cărei ușă scrie 0B, m-am uitat peste programele după care se fac manualele și predau ăia, nenorociții, de la catedră. și m-am speriat. în februarie 2012, a fost pusă la dezbatere proiectul de programă la matematică și explorarea mediului. printre altele, dau un exemplu, spunea așa

    „Până la finalul clasei pregătitoare vor fi formate următoarele competenţe:
    1.1. Numărarea până la 10 crescător şi descrescător”

    programa în vigoare, în același loc, spune așa:
    1.1. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31
    – numărarea elementelor unei mulţimi, pentru evidenţierea faptului că numărul de elemente ale
    acesteia este dat de ultimul număr din succesiunea 1, 2,…x, unde x 31;
    – recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri convenţionale ale numerelor mai mici decât 10;
    – recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator sau ale altor resurse digitale;
    – reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau
    semne (cerculeţe, linii etc.);
    – citirea numerelor de la 0 la 31;
    – scrierea numerelor de la 0 la 31;
    – numărarea înainte şi înapoi”

    „1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5
    elemente dintr-o mulţime dată
    – numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 3 în 3), cu suport intuitiv ( ex. pietre/frunze pe care sare o
    broscuţă, flori din care culege albina polen);
    – compunerea şi descompunerea unor mulţimi de obiecte având drept cardinal un număr de
    elemente mai mic decât 10; mai mic decât 31;
    – adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită
    de numărarea obiectelor;
    – adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot
    atâtea elemente”;
    – rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 şi verificarea
    operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/prin desene”

    nu cred că exagerez când spun că primul pas, foarte simplu, de fapt, este eliminarea mafiei manualelor, caietelor ajutătoare etc. de aici pornește totul: îmbâcseala inutilă ce face copiii să urască școala și apoi să se lovească de viață total nepregătiți, doar pentru ca 1000 de oameni (nu mai mulți) să se îmbogățească din scrierea și tipărirea lucrurilor inutile și total dăunătoare în procesul cunoașterii în care e implicat un copil.

    • Un copil de 6 ani face toate cele enumerate cu succes, nu inteleg de unde teama de a ne învața copiii.
      Fii-mea de 4 ani poate sa faca adunări cu numere mici mental (gen 2+3) si ne sperie ca un copil de 6 ani la pregătitoare va învața sa numere din 2 in 2 sau din 3 in 3 dupa niște imagini?!
      Iar fii-mea nu e un geniu, sa ne înțelegem. Si nu, nu fac nimic cu ea acasă suplimentar.

    • oricât ne-ar plăcea să ne lăudăm cu copii noștri geniali 🙂 (și mâța mea numără până la 100 de la 4 ani, iar în ultimele luni a trecut la operații complexe pentru 6 ani, gen 45+37, sau 83-27), nu despre ei e vorba, ci despre sistemul ca întreg, care, ca medie, cere foarte mult, de la grupa 0 la clasa a 12-a, din ceea ce copilul nu are nevoie. consecința e că și copii cu rezultate de elită suferă. mâța mea, de exemplu, fiindcă știe cam tot ce se face la școală – dar învățătoarea e prea ocupată ca ceilalți să țină pasul – se plictisește. deja. după 3 luni de școală. dacă programa ar fi mai lejeră, copii însușindu-și doar ce e necesar, ar fi timp ca un cadru didactic să-și adapteze lucrul în funcție de fiecare elev, chiar cel mai slab să aibă timp să-și împlinească obiectivele, iar cei mai bun să fie îndreptați spre obiective în plus. iar aici ar interveni și nevoia celui de-al doilea pas în reformă: clase cu maximum 20 de elevi.

    • @Geezer
      Mirobolant. Si mâța ta se spala si pe dinti în fiecare seară înainte de culcare, așa-i ?

    • Dar să revenim la subiect. Nu știu ce se întâmplă în clasa 0, dar știu că la mijlocul anilor 90, în prima oră de mate din clasa a 9a, toată clasa am fost porcăiți în toate felurile de un profesor alcoolist pentru că nimeni n-a știut care e inegalitatea Cauchy–Bunyakovsky–Schwarz. Deh, așa mi-a trebuit dacă m-a făcut mama dăștept și m-a dat la cel mai bengos liceu din oraș …
      Nici azi n-o știu, și nici nu mai știu cum se rezolvă o integrală sau o derivată. Nivelul meu de matematică probabil e undeva la nivelul clasei a 8a, în cel mai bun caz. Probabil de-aia și lucrez pe șantier și nu la Microsoft, deși am trecut printr-o facultate de inginerie 😀

    • “profesor alcoolic” – nah că nici limba română n-o stăpânesc prea bine :))))

    • @canadianu, doar după ce-și ascute ghearele

    • 🙂
      Cu mâța ta n-am nimic, cu a lui Geezer am. De fapt nici măcar cu ea, că-i doar un copil, ci cu părinții ca Geezer cu mentalități gen “copilul meu e un geniu, să le dea dom’le mai multe teme la școală, pe vremea mea făceam și din Gheba, și din Năstăsescu etc.”

  5. #24

    Nici nu ma mira ingamfarea profesorilor romani si nemultumirea celor niponi si finlandezi. Napoleon Bonaparte a spus-o direct: “Prostul are un mare avantaj față de deștept. Este întotdeauna mulțumit de el însuși.”

  6. “Proficienta” – cred ca este o exprimare sau traducere gresita! Proeficienta, poate!
    Referitor la scoala, nu inteleg, de la inceputurile lui Moise la ora 1 la EuropaFM, am spus ca, cheia rezolvarii invatamantului sta in programa.
    Actualmente, programa a ramas ca structura si fond cea de dinainte de…. Cantitate MARE de materie, impartita pe ore, rezulta nr necesar de profesori, etc….si de aici observam ca se merge pe nevoia de personal si nu pe nevoile elevului la data prezenta.
    Dupa parerea mea, trebuie stabilite maxim 5 materii obligatorii: mate, romana, istorie nationala, limba straina si sport. Ele, cantitativ si calitativ trebuie sa se rezume la necesitatile zilnice ale fiecarui individ: -mate- numarat bani, calculat distante, ….etc (un judecator la CCR sau neurochirurgul cel mai bun din tara, premierul sau presedintele tarii, nu au nevoie de mate decat pt astea! sau credeti ca Cilolos face ecuatii in timpul sedintelor de guvern?);
    -romana -citit, scris, vorbit corect gramatical (nu cred ca cineva cand isi contruieste o exprimare, un raspuns, o face mergand pe firul ….subiect, predicat, complement, adjectiv….semn de punctuatie”!) …
    -istoria nationala ne spune de unde venim, cum am evoluat ca natie, cine suntem….;
    -limba straina, 1-2, conversational si
    -sport de intretinere: miscari gimnastica, alergari usoare, etc….., fara notare.
    Restul materiilor OPTIONALE, inclusiv cele obligatorii sa aiba ore optionale pt cei care vor sa aprofundeze sau performeze: vrei sa mergi la o scoala in strainatate inveti limba la nivel superior, vrei la olimpiada de mate, romana, iti plac aceste materii, vrei sa cunosti istoria si cultura altor popoare; la sport fiecare scoala in functie de vointa elevilor/ parintilor, specializarea profesorului de sport si capacitatea financiara ( a scolii, asociatiei de parinti) va avea 0-1-2-3-… echipe de sport inscrise in campionate scolare (performanta sportiva la nivel scolar…. rezervor de recrutare de sportivi profesionisti….etc.). Optionale pot fi fizica, chimia, muzica, biologia, geografia, civica, drepturile omului, manierele, teatru (impletit cu romana sau limba straina), etc….e treaba consiliului de administratoie a fiecarei scoli; ele constituie si elementul de atractie a unei scoli: vreau sa merg ca au laborator de chimie cu balonase colorate, face explozii controlate, aburi colorati, etc….; vreau la scoala X ca are laborator de fizica aplicata ( produce tunete si fulgere, aprind focul cu o lupa, ….)….; scoala cealalta are laborator cu animale impaiate, un schelet de om, are oase de dinozaur, sau cresc un papagal, sau ingrijesc un acvariu cu pestisori….
    Asa, cand merg la liceu copii vor sti daca, pe langa materiile obligatorii, vreau sa aprofundeze fizica, chimia, biologia/ anatomia…. etc., la nivel teoretic nu doar practic.
    INTREBARE: Care e capitala SUA? Washington! Bravo! La ce iti foloseste concret? Te angajeaza sef la Coca-Cola Romania? Te pune la ziar? Primesti salar mai mare in cadrul Primariei?
    Care e capitala judetului Alba? Alba Iulia. Bine, cati km sunt de la Arad la Alba Iulia, cat faci pana acolo, pe unde mergi? Mergi cu masina sau trenul? Este Alba Iulia fosta capitala istorica a Transilvaniei? Asta da, folosete concret, asa e?
    In functie de orele obligatorii si optionale se schiteaza un necesar de clase si laboratoare, se face un standard al scolilor ca si componenta clase si constructie. In functie de programa/nr copii, se angajeaza nr de profesori iar profesorul cu materia optionala poate merge la mai multe scoli….
    E gresit sa nu inveti copii sa fie competitivi, sa nu isi doreasca primul loc, sa vrea mai mult; nu toti oamenii sunt la fel (unii mai sportivi, mai puternici fizic, altii mai intelectuali, mai puternici mental….). Dar sa ii motivam prin sport de masa (mens sana in corpore sana), prin uniforme (vezi mandria de a purta uniforma unei scoli/ unitati-vezi scolile englezesti) si sa nu ii lasam sa concureze “profesional”- care e cel mai bun elev din clasa la…..mate, romana,…..; au timp sa fie cel mai bun electrician, cel mai bun manager….cel mai bun doctor….
    Scuze ca m-am intins, dar m-am saturat sa tot astept! Vorbim, vorbim, propunem si atat! Eu am mai scris si la alte articole ale tale, Vlad si m-am saturat de toti care critica si injura si doar vorbesc, fara solutii, fara scop….
    Stii, aceste modificari de mai sus, nici macar nu necesita mari cheltuieli sau modificari de lege in Parlament, ci doar ordine, instructiuni de ministru (poate vreo OUG).
    Sarbatori Fericite!

    • Doamne ajută,ăsta este provocarea vieții mele! Chiar ne-am putea uni sa schimbam școală în bine? Cum?

    • Parerea mea proprie si personala e ca geografia e mai utila decat istoria în viața de zi cu zi. Pe mine unul ma sperie când cineva nu stie care-s punctele cardinale pe o hartă pe care nu e marcat nordul in mod specific. Zilele trecute vorbeam cu o absolventă de facultate de aproape 40j de anișori care habar n-avea unde e soarele la ora 12. Și ea trecuse prin școală în vremurile “bune” … sau o fi fost pentru că era femeie ? 😀
      Dar nah, eu sunt injiner ca formare, deci acord mai multa importanță chestiilor practice … o fi deformație profesională 🙂

    • “Care e capitala SUA? Washington! Bravo! La ce iti foloseste concret? Te angajeaza sef la Coca-Cola Romania? Te pune la ziar? Primesti salar mai mare in cadrul Primariei?”
      Deci e mai folositor sa știi câte amante a avut fane babanu în cei 47 de ani de domnie decât care e capitala US, Franței, UK sau, cu voia dumneavoastră, a Canadei. Toate-s țări din G7 bre, de aia zic de ele. Ah, scuze, nu știam ca habar n-aveti nici ce-i aia G7 🙂

  7. Sa stii bine materia pe care o predai e una, sa stii (si sa ai rabdare) sa o predai e altceva.

    Profesorii romani invata meserie doar la un curs optional de psihopedagogie care se face dupa masa tarziu. Marea majoritate a cursurilor din facultate au impact zero asupra meseriei de profesor.
    Bine spunea un profesor de mate pe care l-am cunoscut, ca toata facultatea de mate lui nu i-a folosit la nimic deoarece el preda materia de liceu pe care o invatase deja atunci cand daduse examen de admitere.
    La noi problema e ca nu avem specialitatea “educatie” in universitati. In scoli e nevoie de pedagogi, nu de matematicieni, fizicvieni, filologi, biologi, chimisti si ce mai ies de pe bancile facultatilor de profil.

  8. Trece, iesim bine la 2-3 olimpiade si creste pipota in noi, ne revenim

    • @Mircea Scarlatescu:
      Nu cred ca “iesim”, ci mai degraba “ies” cativa, ghidati si educati de catre parintii lor, nu de catre sistemul “nostru”.

      Din contra, cred cu tarie ca daca tara era “Vestica”, acesti copii nu ajungeau vreodata olimpici la nivel international, neavand dorinta extraordinara de a razbi.

  9. Elevii români *NU* se plasează mai prost ca-n 2012 la testele PISA. România a înregistrat mici progrese conform tabelului de la pagina 5 a documentului https://www.oecd.org/pisa/pisa-2015-results-in-focus.pdf. Coloana “Average three-year trend” arată diferențe de scor pozitive pentru România: “Science” +6, “Reading” +4, “Mathematics” +10. Deci între 2012 și 2015 a existat un mic progres.

    Nu înțeleg cum ai ajuns la concluzia că e mai rău ca-n 2012. De fapt, e mai bine. Conform Ministerului Educației: “Pentru perioada 2006-2012 se remarcă o tendinţă de uşoară scădere a procentului elevilor cu performanţe sub nivelul 2: 2006 – 46,9%, 2009 – 44,4% și 2012 – 37,3%”. Conform raportului oficial (același PDF, tot pagina 5, ultima coloană), la testele PISA 2015 procentul a scăzut la 24.3%.

    Cifrele nu mint, ele arată progres, în niciun caz regres.

    • E mai bine ca in 2006, mai prost ca in 2012. Chiar Ministerul spune asta. Iar progresul e oricum neglijabil.

    • da se prezinta mai bine dar de ce nu se spune ca si numarul elevilor este mult mai mic ?

    • @Vlad: Unde anume scrie asta în comunicatul Ministerului Educației? Citim texte diferite? Și ce relevanță are din moment ce raportul oficial OECD indică altceva?

      În fine, ideea e simplă: conform datelor raportului oficial OECD stăm mai bine în 2015 decât în anii anteriori (https://www.oecd.org/pisa/pisa-2015-results-in-focus.pdf, pagina 5). Interpretarea cifrelor ca fiind un regres e dezinformare pură. Cifrele nu mint și nu pot fi prezentate altfel doar pentru că nu corespund așteptărilor noastre. La naiba, e chiar așa de greu de citit un tabel?

    • Cautati PISA results 2012 si PISA results 2015 si veti vedea ca avem scaderi in toate cele 3 domenii evaluate. La științe – în 2012 am avut 439, în 2015 avem 435, la mate aveam 445 în 2012 iar în 2015 avem 444. La citire, in 2012 aveam 438 iar în 2015 avem 434.

  10. Nu ne sinucidem ca natie. Se ocupa MAPN si SRI, in secret, cu asta. Da, Ministerul “Apararii” Nationale. Ei nu dorm si nici nu freaca menta. Suportul cui credeti ca l-a avut BOR pentru a introduce religia materie obligatorie?!

  11. Vlad Petreanu, asa este.
    Sunt mama de copil de clasa a VII-a. Copilul meu spre deosebire de alti copii se revolta, imi spune ca nu ii place la scoala, nu isi doreste sa interactioneze cu profesorii – imi spune ca nu sunt interesanti.
    In clasa ei mai mult de jumatate din copii sunt olimpici. Am facut un mic studiu printre parintii si copiii acestia. Toti, dar absolut toti copiii cu rezultate sunt meditati. Asta inseamna ca olimpicii sunt olimpici din 2 motive: 1 – sunt priceputi, pasionati de calcule (ca nu stiu altceva, ca li s-a impus… nu stiu…), si 2 – parintii lor investesc timp si bani in aceste ore (din lipsa de alte variante, de frica, din convingere…, iarasi… nu stiu exact).
    Testez adesea nivelul de intelegere si iinformatiile primite de copilul meu la scoala. Rezultatul este urmatorul: li se prezinta informatii la nivelul la care erau informatiile cand eram noi in scoala, insa la un nivel mult mai academic, fara explicatii de baza, sau de logica, fara sa le dea sansa sa rationeze ei ceva. Sunt cumva obligati sa reproduca informatia – fara a fi digerata.
    Daca suntem atenti la nevoile pietei de munca actuale in Romania, nu vorbesc de alte tari, azi, este nevoie de un semnificativ grad de adaptare, de creativitate, de comunicare – scris, vorbit, ceva mai imbunatatit decat inainte de revolutie. Cu toate astea, copiii vorbesc mai prost, au probleme in a scrie corect, au posturi vicioase, iar de comunicat – mai comunica prin gaget-uri… Cred ca nu pregatim copii pt acum, dar ce va fi in viitor? 5 – 10 ani, timp in care va fi nevoie de si mai multa mobilitate, creativitate, comunicare, posibilitate de adaptare la job0uri la care noi azi nici nu visam. Nu ne pregatim copiii pentru asa ceva.

    • “Sunt cumva obligati sa reproduca informatia – fara a fi digerata.” Poti sa dai un exemplu, AdinaT. Faptul ca baiatul se revolta nu inseamna ca e neaparat vina profesorilor. Sa nu imi spui ca toti profesorii de la scoala baiatului tau sunt “neinteresanti”.

  12. Pentru a fi totusi corecti, Romania nu sta chiar mai prost decat Bulgaria. Cifrele sunt urmatoarele:
    – Stiinte – Romania=435, Bulgaria=447
    – Intelegerea scrierii – Romania=434, Bulgaria=432
    – Matematica – Romania=444, Bulgaria=441

    Dintre tarile din Europa, mai prost decat Romania mai sta si Cipru, Rep. Moldova, Albania, Muntenegru, Georgia, Macedonia. Pe de alta parte, ce procent din PIB se aloca in educatie? Daca s-ar aloca acei 6% din lege, poate ca am fi ceva mai sus.
    Si inca un amanunt, nu Finlanda este tara cu cele mai bune rezultate din Europa, ci Estonia, adica tara in care totul este informatizat si se face “online”.

  13. Am o nedumerire: cati copii mergand la scoala cu trolere (cred ca un singur “l” e suficient) ati vazut? Ca un ziarist ce sunteti ar trebui sa ne oferiti date exacte, nu hiperbole. In legatura cu testele PISA, v-as recomanda un articol: “Ce (nu) spun testele PISA – Comparaison n’est pas raison” al lui Liviu Groza. Ziceti ca profesorii sunt foarte mandri de ei? Cati profesori ati chestionat? Dumneavoastra sunteti mandru de ceea ce faceti? De ce?

  14. Doua carti cred ca pot dezlega binisor fenomenele cu care se confrunta scoala romaneasca:
    Neil Postman, Distractia care ne omoara. Discursul public in epoca televizorului, Editura Anacronic, 2016
    si
    John Taylor-Gatto, Cum suntem imbecilizati. Curriculumul ascuns al invatamantului obligatoriu, Editura Anacronic, 2016.

    In esenta vorbim despre un cumul de explicatii:
    a) schimbarea paradigmei sociale de pe cuvantul scris/vorbit pe imagine; scoala a ramas in urma, numai ca aceasta ramanere este deplin justificata, nu poti transmite TOTUL prin intermediul imaginii, iar scoala se incapataneaza sa transmita unor receptori care nu agreeaza decat ceea ce se poate recepta prin imagini;
    b) copii abandonati in diverse moduri (divorturi, parinti in strainatate, parinti absenti psihologic, parinti care muncesc prea mult);
    c) profesori subplatiti; astazi, ca sa lucrezi in invatamant trebuie sa fii casatorit cu un sot sau o sotie care chiar castiga bani, sau sa ai a doua slujba, sau sa faci meditatii (ultima versiune este catastrofala, pentru ca dupa scoala e bine sa faci altceva decat tot scoala);
    d) profesori indiferenti, absenti psihologic, tonomate care-si recita materia dar nu mai au nicio pasiune intelectuala, personalitati sterse, care nu au nimic de transmis; exista o abdicare a profesorului de la transmiterea valorilor pentru motivul ca el nu mai crede in valori, si nu poti cere cuiva sa transmita ceva ce el insusi nu are/incarneaza.

    Cert ii ca lucrurile sunt dinamice.

    • “profesori subplatiti; astazi, ca sa lucrezi in invatamant trebuie sa fii casatorit cu un sot sau o sotie care chiar castiga bani, sau sa ai a doua slujba, sau sa faci meditatii (ultima versiune este catastrofala, pentru ca dupa scoala e bine sa faci altceva decat tot scoala);”
      Cu riscul sa mi-o iau in bot, asa cum mi-am luat-o si cand am spus aceeasi idee acu vreo 2 ani pe blogul unei domnisoare medic care vroia salarii “ca-n Vest” : ata ete, ghinion de nesansa, atat poate economia Romaniei. Da, stiu ca se fura, dar voi credeti ca daca de maine nu se mai fura NIMIC o sa aiba si medicii, si profesorii, si restu salarii “ca-n Germania” peste noapte, asa cum viseaza toti ? Like, really ?!?

    • #46

      domnule iliescu aveți perfectă dreptate, calitatea profesorilor (a majorității lor) lasă mult de dorit dar mai bine să vă povestesc experiențele soției mele în fosta ei calitate de prof de limbi străine, franceză și spaniolă; știu, o voi lăuda însă trebuie să stabilim nivelul profesional; astfel:
      -fetița pregătită de ea (pro bono btw) la spaniolă, într-un orășel din moldova, a intrat a doua pe liste la al i cuza, înaintea copiilor pregătiți de profesori universitari din iași
      -acum cîțiva ani a tradus raportul anual pentru adunarea acționarilor unei mari companii franceze de produse cosmetice; anul următor biroul titular al contractului a încredințat traducerea altcuiva iar în al treilea an au revenit la ea spunîndu-i că este dorința expresă a clientului?
      -aflată în franța, în calitate de interpret pentru un grup de români nu a fost crezută de gazdă (inspector școlar) că nu e născută într-un teritoriu francez sau că măcar are o rudă franceză…singura ei legătură cu franța, pînă la universitate, era o bunică ce a fost servitoarea unei boieroaice; iar boieroiaica fusese la paris…
      ok for now
      debutul profesional și l-a făcut, alături de alți tineri profesori pe care un director deștept, căruia noi pe vremea gimnaziului îi spuneam “legea”, i-a adus, ocrotit și încurajat în școala aia mică de provincie; după care, în urma căsătoriei, ne-am stabilit la iași, unde a avut mai multe posturi dintre care ultimul la un liceu industrial; clasele ei avînd profil “mecanici auto” și nemanifestînd nici un fel de interes pentru limba franceză au beneficiat de un tratament în afara programei, în urletele directoarei; altfel spus soția mea le-a ținut ore în limba franceză despre…mașini și mecanică auto; iar la orele astea chiar veneau și arătau interes; discuția inițială cu elevii a fost de genul “ăăă, doamna profsoară da’ ci ni trebi nouî franșezî?” “păi voi dacă veți deveni mecanici auto n-ar fi bine să puteți presta serviciile în franța sau belgia?” și atunci au înțeles copii utilitatea imediată…

      însă a renunțat la învățămînt în ziua în care, în cancelarie, nedorind să piardă finanțare, duamna directoare s-a adresat astfel corpului profesoral:
      (cu scuzele de rigoare dar astea i-au fost vorbele) “vă fut în gură pe care-mi lăsați vreun repetent! iar suplinitorii nu mai au ce căuta în liceul meu la anu’!”
      asta a fost picătura care a umplut paharul iar soția mea a zis “destul”; și a ieșit din sistem…

  15. Stiți cumva câți foști olimpici sunt astăzi încadrați în Ministerul Educației?!
    Ar fi foarte interesant (și relevant) să publicați un tabel cu funcționarii din minister și pozițiile pe care au absolvit facultățile!

    • Esti glumeț dom’le 🙂
      Pai vei fi surprins sa veZi câți au doctorate si masterate (cate doua, trei) :)))

  16. Dezbaterea despre necesitatea de schimbare a scolii romanesti este inutila. Singura intrebare este cum si, mai ales, cat de repede!

    Am plecat din tara de 3 luni cu 3 copii de 15, 10 si 8 ani. Am lasat in urma tot ce am acumulat social, material, profesional si am ales sa o luam d ela capat, la 45 de ani, in Australia.

    Motivul principal si ireconciliabil a fost pierderea completa de incredere ca viitorul copiilor mei poate fi pozitiv daca ii las sa continue in sistemul de invatamant din Romania.

    Dupa 3 luni la Mihai Viteazu in Bucuresti fata mea, stralucitoare la matematica in scoala generala, isi pierduse orice interes, curiozitate si dorinta de a merge la scoala. Ea si colegele ei ambitioase devenisera zombies in fiecare dimineata de la oboseala, stresul de a incerca sa faca fata unei cantitati uriase de informatie si munca.

    Cealalta fata, in clasa-a a 4a era terifiata ca “Doamna se supara” daca vine cu temele nefacute. Care erau enorme. In clasa a 4-a muncea, cu tot cu scoala, 12 ore pe zi. A renuntat la orice balet, muzica, pictura etc sa poata sa faca fata. Toti adultii din casa muncea cot la cot cu ea. Cu stresul, chinul si cearta de rigoare.

    Baiatul meu a avut “noroc” in clasa 0 si 1 de o invatatoare luminata care inca reusea sa ii tina interesati.

    Suntem in Australia la scoala de 3 luni. Se duc cu ENTUZIASM la scoala. Vreti sa stiti de ce? Pentru ca se joaca, experimenteaza, interactioneaza. Invata pe computere, stau foarte mult afara in timpul orelor de scoala, fac sport, stau pe jos in curtea scolii. Fac fotografie, lectura, voluntariat. Sunt vii. Sunt interesati si activi. Ah da si fac si matematica, limba materna, geografie, istorie etc

    Nu mai dezbateti, nu mai analizati fiecare comentariu si intorsatura de condei a celor care trag semnale de alarma. Singurele intrebari sunt cum si cand se poate infaptui schimbarea.

    • Inca un tradator … mai suntem multi ? 🙂

    • Aveti totala dreptate, domnule Bogdan Vasile. Si noi traim aceeasi situatie, la Sava, Bucuresti…Parca intentionat sunt anihilate interesul, pasiunea si potentialul deosebit pentru studiu. Exista un dezacord total intre asteptari si ceea ce se ofera, de fapt.

  17. ghiozdanul are 14 kg? as trai sa o vad si pe asta.

    • poate nu 14, dar 5-6 kg are. Iar copilul meu are 30! de kg, doamna, nu ani. Asa e mai bine, nu???
      practic, cara in spate aproape 20% din greutatea lui. zilnic.

    • Apropo de copii halterofili. Pe troleibusul ce leaga Timisoara de Dumbravita, a urcat o fetita un pic transpirata, ce avea in spate un fel de rucsac si o plasa in mana. I-am spus sa stea pe un loc liber si am ajutat-o sa isi dea joc “rucascul”. Am fost surprins de greutatea lui (nu sunt chiar un slabanog). Am aflat ca este pe clasa a VI-a, ca in plasa are rechizite ce nu au avut loc in rucsac, si ca in fiecare zi trebuie sa faca acest antrenament. Nu stiu cata scoala se face, dar un lucru sunt sigur – haltere se fac.

  18. Cea mai mare problema este ca oamenii politici intretin cu buna stiinta aceasta situatie. Schimbarea nu este chiar atat de greu de facut daca exista dorinta si actiune politica – vezi Amanda Ripley “The smartest kids in the world” care prezinta, pe langa Finlanda sau ingrozitoarea situatie din Coreea de sud, cum a reusit Polonia sa faca o schimbare majora.

  19. Mentalitatea ne impiedica sa adoptam metode alternative si faptul ca, te gandesti ca, vrei sa iti vezi copilul integrat intr-un sistem social, nu discriminat fiindca a invatat acasa dupa cele mai avansate programe de e-learning pentru care ai facut si tu ca parinte un efort de adaptare. Suntem din ce in ce mai departe de vestici si de oamenii constienti si pregatiti sa evolueze si sa traiasca cu adevarat… Mi-e foarte mila de copiii expusi scolii romanesti in momentul asta…

  20. Am un baiat in clasa xii-a .Din discutia cu un profesor de matematica, cadru universitar , am aflat ca un profesor de liceu are urmatoarele obiective:1. Stimularea a 1-3 elevi cu aptitudini pentru participarea la olimpiade ceea ce duce la un supliment salarial.
    2. Demoralizarea clasei printr-un test dat la un nivel superior pregatirii.
    3. Atragerea de fraieri la meditatii.
    Consider ca performanta unui profesor poate fi evaluata prin compararea testului initial dat la inceputul semestrului cu nota finala a elevului.Asa afli daca elevul a acumulat cunostinte.Acest lucru poate fi aplicat si la ora de sport.Nu este corect sa fie stabilite baremuri pentru note, corect ar fi ca un elev care alearga 1000 m in 5 minute la inceputul semestrului ajunge la 4 minute la sfarsitul semestrului este un progres.
    Si mai ales ,daca parintii se opun repartizarii unui profesor la clasa ,acel profesor nu va mai fi numit la acea clasa pe tot parcursul scolii.Asa putem marginaliza dobitocii de cei devotati scolii.

    • Aș vrea să văd și eu părinții care cer ca un profesor “de valoare” să nu mai predea la clasă … cei mai “bengoși” profesori din liceul (cel mai bengos din județ) la care am făcut eu, care trimiteau elevi la olimpiade internationale etc., erau niste jeguri de oameni. La fel profesorul de matematica din scoala generala (cea mai bengoasă din reședința de județ), cu elevi premianți pe la naționale etc., ne bătea și ne punea în cuier.

  21. Cred că cel mai important obiectiv al școlii este să îți formeze structura de a gândi. Aici programa eșuează, pentru că se pune accent pe cantitate, adică exercițiu și memorare. Iar pe acest sistem, un elev bun va fi un elev sârguincios și muncitor, nu un elev cu capacitate de analiză, nu un elev creativ și nici unul care poate să abstractizeze.

    Ca părinte a doi copii de 10 și 7 ani, soluția mea a fost una de compromis. La matematică, de exemplu, din cele 2-3 pagini de teme reprezentate de câteva zeci de exerciții/calcule, pun accentul pe cerință și pe interpretarea cerinței. Pentru asta ne uităm la vloguri ale unor profesori pe youtube, învățăm să ordonăm pașii unei probleme, învățăm ce înseamnă un algoritm. Iar calculele le facem in excel, ocazie cu care îi deprind și cu un minim de office.

    Pe sistemul ăsta, „temele de acasă” durează aproximativ o oră pe care ei o simt ca pe ceva distractiv și creativ, față de varianta cealaltă, în care i-aș fi lăsat să rezolve fiecare calcul în parte și totul ar fi fost o corvoadă.

  22. Scoate-l, domnule Petreanu, pe canadianu’ asta de aici !

  23. Nu, ghiozdanul avea treizeci kg, cantarit in clasa a opta. Mi-a cazut mie bratul, cand am incercat sa-l ridic si eu. Avea nu stiu cate culegeri, vreo trei, numai la lb. romana, (pentru ca doamna nu putea sa stabileasca clar in ce zile lucreaza si pe care anume), plus doua caiete studentesti, pentru aceeasi disciplina. Lucrurile se repetau in cazul fiecarei materii in parte. Daca punem la socoteala si ziua cu echipamentul sportiv, imaginati-va! Aceasta-i realitatea, pe care noi o cunoastem.

  24. Am lucrat cu pasageri, și, cu regret vă spun că ai noștri sunt cei mai needucați;procentele sunt invers proporționale,comparația fiind cu cetățenii Europei;
    Ai lor sunt învățați de mici lucruri absolut normale și necesare traiului în colectivitate,
    la noi cresc la întâmplare și cu modele de mincinoși și furacioși care au făcut bani fără muncă; ce să mai zicem de tv…?
    .

  25. Sa nu-mi dati in cap cu dreptul la libera exprimare.
    Exista peste tot un “canadian” ca acesta in fiecare grup de discutii. Citeam de fiecare data cu interes comentariile insa de cand a aparut el ma cam apuca pandaliile.
    Inainte sa ma porcaiti ganditi-va ca aveti unul ca el in grupul de prieteni. Il trimiteti la plimbare sau il tineti si va inghititi injuraturile?

  26. #66

    Si eu mi-am limitat activitatea si am ales sa lucrez de acasa pentru a-mi ajuta baiatul. Si “suntem” abia clasa a Va…. Am adunat niste povesti de cand a intrat el in sistem, demne de Eugen Ionesco

  27. #67

    Cea mai mare problema a copiilor nostri si care duce la ceea ce se observa in aceste studiu este lipsa motivatiei de a invata. Modelele oferite de familie, mass-media si societate sunt sinistre: politicieni corupti si semidocti, pipite si pitipoance gasculite, manelisti agramati…
    Asa ca la ce sa ne asteptam? Cei care incearca sa faca ceva sunt cei care sunt constienti de adevarata valoare a cunoasterii. vechiul proverb ” ai carte – ai parte”, nu mai reprezinta nimic pentru marea masa.

  28. Imi place, ca va place, dezbaterea, lupta de idei….sistemele de invatamant de pe intreg MAPAMONDUL.
    Pareri, opinii, contre, statistici pro-contra, nimic concret. Asta e!
    Nu va inteleg! Vorbiti de olimpici…..de parca toti copii trebuie SAU VOR sa fie olimpici….vorbiti de 20 de copii intr-o clasa ca apoi sa “cotizati” ca sa va bage copilul al 21…28-lea la doamna de romana “X-lescu” ca are 100% intrati la faculta sau domnul “X” de engleza ca toti elevii lui au intrat la Cambrige….; va revoltati ca si altii pot si vor (materialiceste vorbind) sa intre in “clasa a…-a A”, ca e cea mai buna clasa din scoala!
    Voi ati vorbit cu copii vostri? Conteaza ce vor ei? Spune ca nu ii place la scoala? Ca e greu ghiozdanul? Conteaza pt voi?
    Stiu! Ziceti ca si noi am fost la fel! Dar vremurile sau schimbat, oamenii sau schimbat, sistemele/ mijloacele sau schimbat!
    UNDE SUNT, IN POSTARILE VOASTRE INTERESUL COPILULUI? Oi fi orb!?
    Sunt sigur ca, daca vreun primar ar construi o scoala “tip-top ca-n ….Germania”, dar undeva la marginea municipiului, ca, acolo e loc, V-ATI REVOLTA! Ce, “sa mergem noi in tiganime,…. la marginea campului”! Nu conteaza ca acolo copii ar avea conditii ci, ca nu e scoala in CENTRU, ca nu poti bloca circulatia cu ML-ul sau BMW-ul, ca parintii nu mai pot ajunge la timp la serviciu sau trebuie sa traverseze tot orasul….
    Si eu, ca multi alti romani, desi locuiesc intr-un mic orasel, imi duc copii in ORASUL ARAD, ca e scoala mai buna! Baietelului meu, ii place mate, dar nu ii place engleza, desi a invatat de pe calculator toate cuvintele ce apar pe acolo….: level, sistem, gun, sniper, power, windows, ….cand vorbim despre subiect ii subliniez intotdeauna traducerea cuvantului: de fapt sniper inseamna lunetist, stii ce e luneta, ce face ea? il intreb incercand sa deviez discutia de ideea de arme si tot asa…. Deci stie ceva engleza, iar din vacanta in Malta, a ramas impresionat ca eu si sotia (mami) am vorbit la receptie si la restaurante in engleza si am obtinut pt el, cei mai buni donuts din viata lui! Momentan isi doreste sa lucreze la….Dedeman!
    Seful meu, un elvetian, isi trimite nepotii la scoala 1-8 clase din satuletul pierdut din Campia de Vest, unde locuieste si lucreaza! Nepotii lui, vorbesc, scriu si inteleg, romana, germana, franceza, italiana si ucraineana si vad, si stiu, cum se lucreaza la ferma bunicului lor, pe care intr-o zi o vor conduce….chiar daca nu au facut scoala la ORAS ori facultatea in Anglia! Apropo, valoarea afacerii, azi, este de 6,5 milioane euro si creste….
    Draga CANADIANULE, daca tot insisti! Stefan cel Mare o fi avut multe tiitoare, dar acestea nu fac obiectul materiei ISTORIE, ci al barfelor; cam cum ar fi sa zica careva ca tu, chiar cetatean canadian, esti un necioplit pt ca te scobesti in nas! Si apropo! Daca tot stii capitalele tarilor din G7, ti-a venit vreun plic de la statul canadian cu suma aferenta cunostintelor? Sau poate, premiu, o vizita gratuita in Schengen! Am scris bine, sau e Schengenn? Asta e o tara? Mai multe tari? Cate? Obligatoriu, stiu copii mei – fata de 16 ani iar baietelul de 9 ani (cine stie primeste 50 lei)! Ca doar, ce sa invete la scoala! Sau pot afla ….de pe net!
    Cea mai tare lectie de Geografie, am avut-o in clasa a XI-a, intr-o duminica dimineata, cand in excursie fiind, organizata de doamna de geogra, la Semenic, dupa micul dejun, vreo 60 de fete si baieti asezati pe pietre in jurul profei, intorcand capetele si in distractie, am incercat, sa identificam muntii si varfurile ce se vedeau in zare ( mai greseam, fara manual, dar ce conta, nu primeam note, ne distram!)….
    SA VA BUCURATI DE SARBATORI!
    si vesnica intrebare de peste 100 de ani!
    EU CU CINE VOTEZ, NENICA!
    Stai! Caragiale asta a fost un mitic si un betivan!

    • Dacă ție ți se pare mare brânză să știi 7 capitale de pe planetă în afară de Bucale eu n-am ce altceva să adaug. Și nu, nu mi-a venit nici un plic de la statul canadian pentru asta, mi-au venit pentru altele.
      Era doar un exemplu.
      Poate-mi spui tu în schimb câte plicuri ai primit de la statul român pentru că știi în ce an a avut loc bătălia de la Posada. (din nou, un exemplu random). Aștept…

    • Dupa ce copilul a intrat fara interventii la clasa dorita de la cel mai bun liceu din Arad , la prima sedinta unii parinti au pus problema refuzarii unui profesor(erau in cunostinta de cauza).Bineinteles ca nu s-a putut face nimic. Astazi -in clasa xii- baiatul are emotii ca are fizica si profesorul ii face loaze si tampiti si le da note proaste doar doar vor merge la el la meditatii.

  29. Invatamantul romanesc este in colaps din cauza influentei politicului in acest sistem. Exista o mafie organizata de la nivel ministerial in jos, sindicatele care “reprezinta” angajatii din invatamant si apoi cadrele didactice… Nimeni nu vorbeste despre interesele copilului atunci cand se doreste reformarea invatamantului. Toate reformele au in centru cadrul didactic si politica salariala. Nimeni nu vorbeste despre norma didactica care este cea mai mica din Europa, despre eficienta si rezultate la nivel de cadre didactice. Nimeni nu vorbeste despre performanta, despre rezultatele elevului ca un scop in sine al scolii. Sindicatele fac politica partidelor si de fapt liderii sindicali isi urmaresc propriile interese. Sistemul de invatamant trebuie sa urmareasca interesul elevului si de aici trebuie plecat pentru o reforma pe terman lung.

  30. Am 30 de ani. Eram in scoala cand toate aceste probleme erau ridicate, cand se incercau reforme, cand Ecaterina Andronescu era ministru. Am plecat in Marea Britanie la 26. Am dat Anglia pe Scotia. Fiul meu are 18 luni si desi uneori mi se face dor de casa, nu as fi plecat de aici pana acum din 2 motive mari: sistemul de sanatate si educatie. Insa dupa cercetari frenetice si afland ca aici copiii se dau la scoala la 4-5 ani (plus materie incarcata, profesori nemotivati, disparitia scolilor bune de stat in favoarea celor private) iar NHS-ul se va vinde pe bucatele, m-am gandit foarte serios sa plecam intr-una din tarile nordice sau Olanda.
    In Romania in cei 12 ani de scoala, am avut 2 profesori extraordinari pe care i-am iubit si admirat. Profesorii de istorie(liceu) si de chimie(generala). Erau oameni cu care puteam discuta chestiuni si in afara programei scolare. La facultate, dezamagire totala (Universitatea Bucuresti), motiv pentru care dupa doi ani de bursa, am zis pas. Nivelul de educatie este foarte jos si cred ca subestimam copiii si le innabusim curiozitatea prea devreme cu rigoare sau indolenta.

  31. Toată lumea acuză doar profesorii și nimeni nu se întreabă cât de mult contribuie mass-media la acest fenomen ?!?, prin modele sociale promovate valorizând doar pe cei care au succes peste noapte, nearătând niciodată partea în care se pregătește succesul se creează impresia că succesul este datorat doar caracteristicilor native(frumusețe, carismă, inteligență, etc) coroborat cu emanciparea, informarea(din surse nesigure) și a faptului de a fi la modă. Vedetismul americano-balcanic nu va motiva niciodată un copil la învățătură iar profesorii nu sunt magicieni, nu se întreabă nimeni de ce aceiași profesori pregătesc și olimpicii și repetenții, înseamnă că trebuie să fie o altă cauză. EDUCAȚIA NU SE FACE DOAR LA ȘCOALĂ. Nimeni nu se întreabă ce eforturi supraomenești depun părinții olimpicilor și a celor care vor duce greul(viitorii ingineri, medici, etc…profesioniști COMPETENȚI) și cât de greu le este acestora a-și imuniza copii la toată mizeria cu care ne inundă ”mainstream”-ul. Bazele gândirii critice se pun deja din copilăria timpurie unde părinții și educatorii au sarcina principală, dacă cineva ar vrea să schimbe aceste lucruri !!!, de acolo ar trebui început.

  32. Intamplator , fiica mea a fost la 3 scoli americane , diferite tari , pana in clasa a 3-a . Comparand , pot sa trag niste concluzii : scoala romaneasca e jalnica ! Cand o sa dispara aceste cataloage hidoase de pe vremea lui Caragiale , cand o sa fie inlocuite notele cu calificative, cand o sa fie eliminate bancile , atunci o sa inceapa reforma a sistemului de invatamant romanesc !
    Acesti profesori care epuizeaza copii , fizic – punandu-i sa care ghiozdane de 14 kg – si psihic , dau teme pentru acasa teribil de grele , astfel incat trebuie platit un meditator .
    Apoi , 30-35 de copii in clasa ??? Serios ?! Totul este mecanic , imaginatia si creativitatea nu este deloc incurajata . Din contra, cand fiica mea a avut cateva initiative a ajuns sa fie mustrata !
    Copii sunt nefericiti … Nu am intalnit un copil care sa mearga cu drag la scoala … indiferent de clasa , sau scoala .

  33. nu e niciun dezastru, Vlad 🙂
    învățământul nostru e pe drumul cel bun. și e de pe vremea lui Funariu cu camerele lui de la bac. ne mișcăm încet, ca toată țara asta a noastră – care mie una mi-a foarte dragă -, dar ne mișcăm în direcția și pe sensul bun 🙂
    semnat,
    o profesoară 🙂

  34. O sa las un link aici. Cu ocazia asta va testati si cunostintele de limba engleza 🙂
    http://www.oecd.org/pisa/pisaproducts/Take%20the%20test%20e%20book.pdf

  35. Ce scriam cuiva acum cateva zile:

    “Economia romaneasca performanta (cat o fi ea) se bazeaza majoritar pe elevi formati prin meditatii particulare. Te-ai gandit vreodata la asta? Proportia acestor elevi in populatia generala este relativ mica – nu stiu cat e dar e mica. Multi pleaca din tara. De ce? Pentru ca simt/afla ca “nu au viitor in Romania”. De ce? Pentru ca economia este slab dezvoltata si nu ofera locuri de munca bine platite. Cata vreme nu vom avea un output consistent de tineri bine pregatiti in fiecare an, nu ne vom putea dezvolta si putinii care sunt buni vor continua sa plece. Nu e rau ca exista meditatiile particulare – vor exista intotdeauna. Dar trebuie sa mai existe si altceva – cei formati prin meditatii particulare sunt numeric insuficienti + pleaca! Daca este sa ne raportam la modelul gaurilor din branza elvetiana (Swiss cheese model) as spune ca singurul layer care face o diferenta in Romania este reprezentat de meditatiile particulare, in rest aproape nimic. Economia va creste din educatie si doar mai tarziu invers – asta e parerea mea. Cei care “scapa”prin stratul meditatiilor particulare (“scapa” nu e un cuvant bun ca e vorba despre faptul ca nu si le permit) trebuie sa aibe un alt strat – un “layer of safety” – care sa-i “prinda”.”