Dispariții în masă la examenul de bacalaureat

În țara în care dai cu tunul ca să găsești un meseriaș de încredere, numărul școlilor profesionale e de 17 ori mai mic ca al liceelor.

Bacalaureat, zilele acestea, vedem reportaje de culoare la televizor, haha, liceenii știu sau nu știu, dar toți sunt veseli-simpatici-pontoși, mă-nțelegi, că e știre de tv, nu putem obosi audiența – nu c-aș face vreo vină cuiva, că asta-i situația și asta-i viața.

Ce nu se vede sunt zecile de mii de elevi care nici nu s-au mai înscris la examen. Cum montezi o dispariție de o asemenea magnitudine în câteva minute? Cum explici în câteva cadre fenomenul de extincție în masă a rostului educației în România?

Zilele trecute, ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, a observat, cu o detașare fanariotă, că „avem cel mai mic număr de elevi înscrişi la Bacalaureat de la Revoluţie până acum, 126.000”, după care a trecut mai departe, netulburat.

Doar că niciun număr n-are valoare dacă nu-i pus în context, deci să facem asta.

Potrivit datelor oficiale, s-au înscris la acest examen de bacalaureat 126.454 de elevi.

Dintre aceștia, 15.125 vin din anii trecuți, iar 111.329 sunt din actuala genrație.

Doar că, la începutul acestui an școlar, în clasa a XII-a (și a XIII-a seral și fără frecvență) erau 151.906 de elevi.

Asta înseamnă că 40.577 de elevi nici măcar nu s-au mai înscris la bac. Adică 26,7%. Mai mult de unul din patru nici nu mai încearcă să obțină diploma de bac.

Să extindem imaginea.

Liceenii care dau zilele acestea bacalaureatul au început școala în anul 2010/2011. Atunci au fost înscriși 203.926 de copii în clasa întâi. Rezultă că aproape jumătate (!!) dintre copiii care au început școala în România acum 12 ani n-o mai termină cu o diplomă de absolvire a liceului – e vorba de 92.597 de copii, adică 45,4% (alte date oficiale, aici).

Acum, să nu ne-așteptăm ca statul român să aibă habar ce s-a întâmplat, de fapt, cu acești copii. Despre vreo 10.000 pe an știm, totuși, că termină învățământul profesional. În rest… Unii au plecat din țară cu părinții și au continuat școala acolo, alții au plecat și n-au mai continuat nimic, alții au murit, și probabil că majoritatea au abandonat, pur și simplu, și au sfârșit ca muncitori necalificați pe-aci sau pe oriunde prind vreun ciubuc.

Nu spun întâmplător „au sfârșit” ca necalificați. Aici este esența problemei cu educația preuniversitară din România.

Nu toată lumea trebuie să ia bacalaureatul, firește – când era așa, aproape că-și pierduse sensul – dar asta nu înseamnă că aceia care nu-l iau n-ar trebui să aibă, și ei, o semnificație socială și economică corectă în România, nu să fie doar masă de manevră pomanagist-electorală.

Locul în societate al celor care nu iau/nu-s interesați de bac se pregătește, din timp, tot în sistemul de educație. Or, la noi, școala este, în general, ori numai o etapă de pregătire pentru facultate, ori ceva ce te-ncurcă dacă nu vrei la facultate.

Din păcate, persistă, în societate, un dispreț abia mascat pentru copiii care se duc la școli profesionale. Se consideră că acolo ajung cei care „nu-s capabili” să intre la un liceu real sau uman, așa cum pot „cei buni”. Mulți părinți bagă meditații cu pâlnia în capul unor copii fără chemare pentru universități, pentru că nici nu concep ca odraslele lor să ajungă (să sfârșească!) „la profesională, dragă, imaginează-ți, păi vrei să tragă la șaibă toată viața?”

Iar dezinteresul față de învățământul profesional este întreținut chiar de către statul român: sunt doar 83 de școli profesionale în țara noastră, adică de 17 ori mai puține decât licee (1.461).

Something doesn’t compute.

E nevoie disperată de muncitori calificați în România, dar niciun guvern nu pare să-nțeleagă că aceștia trebuie și pregătiți înainte de a fi angajați.

Percepția foarte greșită că școala profesională e, cumva, o confirmare a insuficienței intelectuale a loazei, care nu poate intra la liceu, trebuie combătută activ, organizat, și înlocuită, în cele din urmă, cu mândria lucrului bine făcut (toți vrem asta, de fapt; vă reamintesc că cineva a și câștigat Președinția cu acest concept foarte corect, după care a dat rasol, ca orice alt meseriaș fără chemare pentru jobul în care a ajuns).

Cei de la care am putea învăța câte ceva, în această privință, sunt germanii (ca să vezi). Produsele lor au reputația lucrurilor bine făcute, pe care te poți baza, iar asta vine în primul rând din respectul fiecăruia și al societății, în general, față de meseria celor care le fac. Acolo, o meserie este nu rezultatul unui examen picat, ci o alegere de carieră. Tinerii fac ucenicie și sunt primiți în bresle, unde câștigă respectul celorlalți învățând și perfecționându-și meșteșugul, de care sunt mândri.

Unul dintre efectele acestei tradiții este o anume descentralizare economică, în sensul în care, spre deosebire de majoritatea celorlalte țări europene, unde câteva centre urbane mari concentrează o mare parte din PIB, Germania se bucură de o distribuție mai echilibrată, cu multe orașe mijlocii care beneficiază de o activitate economică eficientă, profitabilă și vibrantă. Asta duce la o distribuție mai echilibrată și a prosperității și ridică nivelul general al calității vieții. Contraste mai mici, viață mai bună, societate mai stabilă (un episod interesant Freakonomics pe subiectul acesta, aici).

Ce anume a favorizat această caracteristică? Nu există o singură explicație, dar faptul că a fi un bun meșteșugar e o tradiție, o mândrie și o carieră în Germania a dus la răspândirea generală a firmelor mici și mijlocii de producție pe tot teritoriul. Imaginați-vă asta în România. De ce să te muți cu afacerea ta în Bucureștiul infernal de aglomerat, scump și poluat, când oamenii buni de care ai nevoie în firma ta ar fi vecini cu tine, în Mizil (să zicem)?

De ce nu se-ntâmplă? De ce nu-i gândit mai bine, de ce nu-i mai bine coordonat acest domeniu crucial pentru dezvoltarea, pentru funcționarea României?

E o combinație de factori.

Educația trebuie reformată din temelii. Ăsta-i un proces dureros și costisitor oriunde. Cei care ar trebui să-l conceapă, să-l declanșeze și să-l conducă sunt, însă politicieni slabi, cărora le lipsește tot ce-i necesar pentru un asemenea demers complicat: n-au experiență, n-au leadership, n-au nici măcar o educație managerială minimală pentru a începe, măcar, să se gândească la așa ceva. Adică, serios, uitați-vă la cei care ne conduc, de unde și-au luat diplomele și, mai ales, cum. Oamenii aceștia nu știu să facă nimic altceva decât să lingă clanțe pe la partid. Ultimul lucru pe care-l vor e să atragă atenția alegătorilor cu vreo idee curajoasă, dar nepopulară. Iar marele defect al sistemului de educație din România e tocmai dimensiunea lui: 250 de mii de angajați, cu familiile lor, sunt o bestie electorală pe care toți circarii de la putere o vor cuminte-n șezi pe taburetele sindicatelor.

Așa că, da, n-am nicio speranță, îmi pare rău. În România, salvările sunt individuale.

Articol din categoria: ACTUALITATE

23 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    Pai, tocmai, toti ar trebui sa-si ia BAC-ul. La profesionala intri din clasa a9-a, dar si daca intri acolo, tot ar trebui sa iei BAC-ul.

    BAC-ul nu e examen de admitere la facultate. Nu e concurs sa vedem care-s pregatiti pt facultate si care nu. E un examen minim (si era si pe vremea mea, cand era considerat complicat dom’le). Si cu scoala profesionala in spate, ce muncitor calificat speram sa devina cineva care:

    – nu stie da doua sinonime la limba romana si sa faca o argumentare cu 2 idei (se ia nota 7, fara subiectul III, ala groaznic). Pai cum sa explice ala coerent la client care varianta e mai buna in situatia X sau Y?

    – nu site rezolva o ecuatie de gradul I (2x + 1 = 0) si sa reduca niste fractii sau sa calculeze o arie, ca sa ia un 5 la mate? Nu tre sa stii integrale si logaritmi ca sa treci la mate.

    – nu stie sa faca regula de 3 simpla ca sa calculeze zaharurile din sange la biologie?

    Deci, cred ca daca avem pretentii de loc si scop in societate, trebuie sa ne pregatim copiii ca toti sa isi ia BAC-u. Daca acest minim obstacol nu-s in stare sa-l treaca, nu stiu ce or fi in stare sa faca mai departe, cu sau fara ajutor de la stat sau de la situ-eu-cine. Poate statul sa-ti puna toate conditiile de munca la dispozitie, daca tu nu-ti poti calcula singur nici salariul net stiind ala brut.

    16
    4
    • #2 Comentariu nou

      NU, NU și NU! Total greșit!
      Sunt mii și mii de copii cu înclinații native spre diferite meserii. Acei copii în schimb sunt târâți printr-o nenorocită de educație pe care o fac în scârbă, de cele mai multe ori ajung să trișeze doar ca să scape cu bine de corvoada tocitului. Pe acești copii nu îi interesează BACul că n-au nimic de câștigat de pe urma lui. În schimb, cu o meserie pe placul lor îți garantez că ar deveni meseriași și și-ar găsi un rost în viață. Îi respect enorm pe orice meseriași, din orice domeniu, pt că ei știu să facă lucruri pe care eu nu le stăpânesc!
      Închei cu o intrebare: vrei un instalator care știe să îți declineze verbele în fel și chip dar instalațiile montate au scurgeri, sau unul care știe meserie?

      0
      0
    • #3 Comentariu nou

      Uite ce se intampla cand nu-ti „tarasti” copilul prin „nenorocita aia de educatie”: https://www.youtube.com/watch?v=y9mmP4U1BN0

      Eu vorbesc despre lucruri de baza. Se poate lua BAC-ul cu un de minim de cunostinte, fara de care parerea mea e ca nu vei face mare lucru in viata.

      Ca sa-ti raspund la intrebare. Nu vreau sa-mi decline verbe, dar vreau sa nu se uite ca bou cand ii dau o rigla in Inchi in loc de CM. Vreau sa stie ce-i aia garda hidraulica si cum functioneaza, ca altfel imi pute a canal in casa. Vreau sa stie sa-mi puna robineti cati si unde imi trebuie etc. Vreau sa stie multe lucruri care tin de meseria lui si care par la mintea cocosului, dar nu sunt chiar pt toti – iar daca copilul tau nu e in stare sa ia BAC-ul (hai ca il pica in a12-a, ca a fost stresat, alea alea, dar nici la 1-2 ani de pregatire doar pt asta, dupa?), ce incredere sa avem ca va fi in stare sa faca un job ok?

      0
      0
    • #4 Comentariu nou

      @george nu înțelegi și pace
      Nu toți trebuie sa își ia bacul, dar toți trebuie sa își găsească rostul in viața, vorbești de bac de parca ăla ar fi scopul in viața.
      Majoritatea absolvenților de facultate nu știu sa își calculeze netul din brut, majoritatea absolvenților nu pot sa facă chestii elementare pentru o viața mai buna pentru ca vindem gogoși ca dacă vrei o viața buna trebuie sa ai facultate. Nimic mai greșit, dacă vrei o viața buna trebuie sa fii productiv și asta nu înseamnă sa înveți pe de rost lucruri.
      Am fost un elev bun, dar 90% din ce am învățat in scoli nu o sa îmi folosească niciodată.
      Mințim copiii ca trebuie sa învețe ca sa ajungă la facultate si sa aibă o viata buna, întreținând prin asta un sistem trist educațional care își vede doar interesul, sa treacă ziua si sa vina banul.
      Mi-e mila de copii si de profesorii adevărați care au înțeles ca sunt acolo pentru copii si pun copiii pe primul loc, in loc sa se comporte ca niște despoți pe mosie umilind copiii ca nu au răspuns corect la nu știu ce întrebare sau când spun ca nu au înțeles.
      Abia in a 2 facultate ( la ubb business) am înțeles ce înseamnă sa fii profesor, sa intrebi cine n-a înțeles si sa ii explici, nu sa razi de studentul care ti-a adormit la curs sau sa pui pariu cu alt profesor care lasă mai mulți restanțieri (la utcn)

      0
      0
    • #5 Comentariu nou

      @Ioan, George tocmai aia spune, nu vorbeste de facultate, vrem doar un minim de examen care sa fie corect, care sa permita o evaluare corecta si care sa sorteze nitel treburile. Vorbim de regula de 3 simpla, nu de limite si integrale, vorbim de a scrie corect gramatical – este asa greu sa avem pretentiile astea minime de la 12 ani de invatamint platit din banii nostri? Altfel… hai sa ajustam invatamintul sa nu irosim banii daca la finalul a 12 ani catindatul nu stie niste chestii elementare sau nici macar nu se mai inscrie. Mai e si chestia de stimulent, daca o familie renunta la a-si impinge copilul sa invete pentru acest examen final, impamintenim ideea ca merge si asa…

      0
      0
    • #6 Comentariu nou

      Sunteti totalmente pe lângă subiect, abordați chestiunea din punctul de vedere al unuia cu aere de superioritate. Involuntar, mulți, sunt tributari mentalități comunistoide, aceea de a forma omul nou, pareti unul dintre ei.
      V-aș recomanda emisiunea meserii murdare, difuzată pe canalul Discovery, da’ in special cea in care sunt prezentați fierarii-betonisti, (cred că e cuplată cu cea de pescuit meduze-balon), veți vedea cat poate castiga unul fara bac dar cu pregatire profesionala.

      0
      0
  2. #7 Comentariu nou

    Ca si in cazul BAC-ului, problema scolilor profesionale este in primul rand programa, materia predata. In al doilea rand, corpul profesoral. Iar in al treilea rand utilitatea cursurilor respective in Romania.
    Parca la „Romania, te iubesc!” am vazut acum cateva saptamani cazul unei scoli profesionale de tractoristi. Ani pierduti.
    Ce se poate face?
    1. Programe europene pentru infiintarea scolilor profesionale private pe langa industriile PRIVATE din Romania. Nu stiu, de exemplu Dacia trebuie incurajata sa isi faca o scoala profesionala pe langa uzina.
    2. Burse de stat, scoala, cazare si masa asigurate 100% de stat la scolile profesionale de stat unde sa fie predate meserii universale. Nu constientizam cati copii nu au ce manca si sunt la limita saraciei.
    3. Salarii decente pentru profesorii de licee si scoli profesionale. Salariile alea care-s acum sunt o bataie de joc.
    4. Materia si materialul didactic. „Curentul circula ca acum 50 de ani”, da, dar tehnologia si materialele de constructii nu mai sunt aceleasi.
    5. Suntem tara unde sunt poduri care au pilonii de sustinere facuti cu polistiren. Aici e o dovada de analfabetism functional (peste coruptia si hotia endemice).
    6. Trebuie creat un sistem integrat cu DGASPC-urile din tara. Aici e o buba si mai mare. E un fel de sclavagism intarziat acoperit. Din cauza putreziciunii din sistem, punctul de plecare al retelelor de cersetorie si prostitutie.

    11
    2
    • #8 Comentariu nou

      Aha, cât mai multe cât mai gratis. Dacă se poate statul sa ia copiii la 7 ani și sa ii dea înapoi la 16, cu bacul luat. Dacă ia bacul, casa și mașină gratuita de la stat. Facem programul primul prezervativ, primul pampers, primul pc. Totul gratis de la stat. Și salarii la profesori, de 2x cât alea de la medici, se vede ce plus de profesionalism este în medicina de când au salarii mari. Sa eliminam notele, ca streseaza elevii.

      0
      0
  3. #9 Comentariu nou

    Știe cineva ce înseamnă AUSBILDUNG????

    2
    0
    • #10 Comentariu nou

      @Laur
      De ce nu spui dom-le ‘instruire si formare profesionala’, sa inteleaga tot omu’ despre ce vorbim!
      Ti-e frica sa nu fii luat de comunistoid?

      0
      0
    • #11 Comentariu nou

      😂😂😂… în fabrica în care lucrez văd zilnic tineri de 17-21 de ani -tineri pe care i-am întrebat „ce faci tu aici?” și ei mi-au răspuns „păi fac AUSBILDUNG ” și i-am mai întrebat „de ce faci AUSBILDUNG ?” și ei mi-au răspuns „ca să am un salariu mai mare ca al tău după ce termin AUSBILDUNG-ul”. @Vlad -autorul articolului știe despre ce e vorba însă eu nu știu de ce nu vrea el să vă spună așa pe înțelesul tuturor cu subiect și predicat – pentru ca DA – acest AUSBILDUNG ar fi colacul de salvare al multor tineri și al României de ce nu….

      0
      0
    • #12 Comentariu nou

      @Laur
      Adica dumneata crezi ca numai tinerii de 17 – 21 de ani au nevoie de ‘instruire si formare profesionala’ (poti sa-i spui Ausbilding daca nu vrei sa sune a lozincz comunista)?
      Eu cred ca, in special in conditiile actuale, cand tehnologia sustinuta de dezvoltarea IT, se cam schimba odata la 2-3 ani, orice om ar trebui sa faca periodic ‘instruire si formare profesionala’ (da, am reflexe comunistoide, cred insa ca aceasta expresie face parte din expresiile demonetizate de folosirea prea intensa si politizata de catre comunisti).
      IN special profesorii, ar trebui sa aiba in timpul vacantei de vara doar 2 saptamani de concediu (cum are mai toata lumea), iar in rest sa aleaga 2 – 3 module de curs de cate 2 saptamani din 5 – 6 module disponibile.

      0
      0
  4. #14 Comentariu nou
  5. #16 Comentariu nou

    Laurentiu a punctat foarte bine ce probleme ridica crearea unui sistem performant de scoli profesionale in Romania.

    Revenind la cei care tin musai ca trebuie sa tragem de toti sa treaca BAC-ul pentru ca altfel nu ar putea lega 2 vorbe. Pai asta trebuiau sa invete la scoala primara, nici macar la gimnaziu. O sa-i ajute daca ne prefacem ca-i ducem la nivelul de analize literare?
    Pentru a se descurca in societate exista scoala generala (clasele 0-8), pentru ca de acolo trebuie sa iasa cu un nivel de cunostinte general care sa le permita sa inteleaga lumea la nivel basic (informatii de baza de geografie, matematica, biologie, chimie, etc. poate si engleza). Peste trebuie sa vina directionarea bazata pe dorintele si aptitudinile fiecaruia, adica deja impartirea pe profesii (=scoli profesionale) sau aprofundare anumitor materii (=liceu) in functie de ce simte si ce poate fiecare la 14 ani.
    Pur si simplu nu mai vad rostul BAC-ului, oficial este un examen de maturitate care sa certifice ca meriti sa continui cu studii universitare, dar in realitate este o alta industrie de toceala/meditatii, care nu aduce nici o valoare adaugata societatii.
    Cati din cei care au trecut BAC-ul vor folosi matematica din liceu? 1% ? 5%? Daca doar atatia, de ce nu studiaza la facultate matematica necesara pentru domeniu respectiv?
    De ce se studiaza numai Literatura Romana? Majoritatea tinerilor deja citesc fantasy sau orice altceva pe telefon, dar fug de Baltagul/Rascoala,etc. Nu e nici o problema aici?
    De ce nu-i ajutam in liceu sa-si consolideze domeniile care-i atrag? Cursurile optionale si facultative care sa intre mai profund in domeniile respective …

    Le pierdem timpul (=ne batem joc de viata) copiilor nostri si pe urma ne miram ca nu sunt adaptati la viata reala sau ca urasc Romania si fug cat mai repede. Toate astea din cauza scolii romanesti care nu vrea sa evolueze – nu generalizez, la nivel de profesori sunt multi care se chinuie sa evolueze – dar sistemul este acaparat de „campeni”, oameni fara viziune si capacitate manageriala sau mai rau oameni care vor sa mentina sistemul care i-a creat.

    4
    1
  6. #18 Comentariu nou

    Nu faceti misto de cei cu note mici, aia vor fi sefii vostri.

    PS. Statul roman e cel mai mare agent constatator.

    2
    0
  7. #19 Comentariu nou

    370k de romani s-au uitat la finala de 100m liber la inot. 1.5 milioane s-au uitat la Las Fierbinti.
    QED

    0
    1
  8. #20 Comentariu nou

    Vlad ai omis un amănunt: chiar și în liceele bune, dacă nu ești elev la clasa de informatică (i.e. Locul în care “fraierul” de stat plătește inutil formarea unui procent covârșitor de “viitori plecați din țară”) ești degeaba, în viziunea multor părinți.
    Personal am pățit asta în anii ‘90, când nebunia era la început. Eram pasionat de calculatoare, dar nu tocmai strălucit la matematică și română. Drept urmare n-am reușit să intru la informatică, ci la clasa mai slabă de mate-fizică (noi eram văzuți drept o specie inferioară celor de la “A” care aveau 10 pe linie). Acest handicap m-a urmărit mulți ani în viață, până când am reușit pe cont propriu sa studiez ceea ce mi-am dorit în afara țării, unde media la mate/română nu a mai contat, reușind într-un final sa lucrez cot la cot cu acei foști colegi de la “A”.
    Sistemul nostru de învățământ nu îți dă șansa de a te “reinventa”. Nu l-aș lăuda nici pe cel nemțesc, cunoscându-l îndeaproape. Într-adevăr, nemții au avantajul școlilor de meserii, dar chiar și așa să știi că există o cantitate insuficientă de meseriași pe piață. Nu doar că sunt puțini, însă sunt și extrem de scumpi (e.g. Un instalator te taxează 60-65EUR/ora, într-un orășel oarecare + 50EUR taxă de deplasare). Ca idee, un bun informatician (că tot vorbim despre creiere) poate câștiga undeva la 5500-6000EUR/lună net, iar un instalator cu 10 clase poate ajunge la o suma cel puțin similară, dacă merge pe cont propriu (i.e. Freelancer) și are un GmbH al lui după doar câțiva ani de experiență. Cunosc oameni cu studii serioase și cu peste 15 ani de experiență în spate care de abia ajung la un 4500EUR/luna net (adică un 6500EUR-7000EUR/luna brut). Așadar, venitul nu-i tocmai un “incentive” pentru studii avansate (cu excepția meseriilor “de moștenire”, gen Notar Public – unde odată intrat ești boier pe vecie).

    3
    0
  9. #21 Comentariu nou

    Atâta timp cât tara e condusă de impostori educația va merge in aceeași direcție.
    Premier cu doctorat plagiat și ministru al învățământului cu doctorat secretizat!
    Trăim într-un scenariu apocaliptic regizat de impostori securisto-comunisti.
    Nu veți putea ieși prea curând din aceasta „piesă a valorilor răsturnate” pentru că România a fost deja cotropită și este stăpânită de impostori.
    Nu va mai exista și nici măcar nu vă veți aduce aminte ce înseamnă o evaluare obiectivă de cunoștințe și aptitudini.
    Nu am mai comentat de ceva vreme pentru a evita să dau veștile proaste, cu atât mai mult cu cât fereastra de oportunitate pentru posibile soluții va rămâne mult timp închisă.

    5
    1
  10. #22 Comentariu nou

    De ce nu se-ntâmplă? De ce nu-i gândit mai bine, de ce nu-i mai bine coordonat acest domeniu crucial pentru dezvoltarea, pentru funcționarea României?

    Deoarece nimeni, în realitate, nu are încredere că ceva se poate construi pe termen lung-foarte lung.
    Asta e o altă boală care se trage din efectele post-comuniste.
    Stahanovismul este un blestem și o ciumă în sine, sub ciuma roșie și securistică. S-a tot vădit simțământul pentru tot soiul de țeluri, de mize, de cote, de îndepliniri, încât a fost un pumn să descopere o țară (pe lângă furăciunile aferente) cât de mult a fost de înapoiată + mizeriile în care oamenii erau făcuți să se simtă ultimii proști.

    Din moment ce mulți și-au irosit viața degeaba, și continuă s-o facă, normal că nu există încredere.
    Nu există încredere, nu există raportori promițători care să dureze

    Și pe urmă, îmi aduce aminte de remarca lui Bibi Netanyahu: „You think that technology is first. You think that mathematicians and computer engineers, or mechanical engineers or doctors are first. They’re very important, but they’re not first. They’re second. Now I’ll prove it to you.
    There was a country that had the best mathematicians, the best physicists, the best metallurgists in the world.
    But that country was very poor. It’s called the Soviet Union.
    But when you took one of these mathematicians or physicists, who smuggled in or got him out, you put him on a plane and you brought him to Palo Alto. Within two weeks, they were producing added value that could produce great wealth.
    What comes first is markets. If you have great technology without markets, without a market-friendly economy, you’ll get nowhere. But if you have a market-friendly economy, sooner or later the market forces will give you the technology you want.”

    Pe scurt, dorința pentru școli profesionale este „misplaced”. În momentul actual, românii nu consideră că e important asta. Da, ne văităm că nu găsim meseriași dar, în realitate, dacă am fi să citim creierele, românii nu vor așa ceva, nu vor să audă de așa ceva. În cel mai cinic mod, vor școli profesionale să nu existe atâta competiție cu copiii lor.
    De ce să mințim în continuare, asta e realitatea. Ce instituționalist, ce politician, ce ofițer de servicii secrete, polițist, judecător/magistrat și-ar vrea să-și vadă beizadelile în școli profesionale?
    Nimeni.

    E o combinație de factori.

    Educația trebuie reformată din temelii. Ăsta-i un proces dureros și costisitor oriunde. Cei care ar trebui să-l conceapă, să-l declanșeze și să-l conducă sunt, însă politicieni slabi, cărora le lipsește tot ce-i necesar pentru un asemenea demers complicat: n-au experiență, n-au leadership, n-au nici măcar o educație managerială minimală pentru a începe, măcar, să se gândească la așa ceva.

    Nu există școală, universitate, care să te pregătească pentru așa ceva, pentru leadership, pentru managerialism atât de voluminos. Poți să fii multiplu absolvent de Harvard-MIT-Yale-Oxbridge-Sorbonna… degeaba.
    Pesemne, tu vrei o soluție non-democratică pentru un sistem electoral. Adică, tu vrei planificări pe termen lung, dar, politica e pe voturi…

    Adică, serios, uitați-vă la cei care ne conduc, de unde și-au luat diplomele și, mai ales, cum. Oamenii aceștia nu știu să facă nimic altceva decât să lingă clanțe pe la partid. Ultimul lucru pe care-l vor e să atragă atenția alegătorilor cu vreo idee curajoasă, dar nepopulară. Iar marele defect al sistemului de educație din România e tocmai dimensiunea lui: 250 de mii de angajați, cu familiile lor, sunt o bestie electorală pe care toți circarii de la putere o vor cuminte-n șezi pe taburetele sindicatelor.

    Iarăși propui soluții autoritare într-un sistem electoral.

    Așa că, da, n-am nicio speranță, îmi pare rău. În România, salvările sunt individuale.

    Măcar regreți că l-ai votat pe Iliescu în ’90.

    1
    0
  11. #23 Comentariu nou

    „Acolo, o meserie este nu rezultatul unui examen picat, ci o alegere de carieră.” Mi-a plăcut asta.
    Eu consider că ar trebui și la liceele cu profil real să fie câteva materii/cursuri scurte care să te ajute să te descurci cu chestii generale în viață, sincer acum. Să știe toată lumea să schimbe o butelie, un robinet, o roată. Țin minte când am dat examenul pentru școala de șoferi, tata mi-a zis să fac școala(eu nu voiam), că având permis de conducere, practic o să am o meserie. Uneori mă gândesc că dacă e să se întâmple ceva, ipotetic vorbind, și cei care au o meserie unde lucrează cu creierul nu și-ar mai putea-o exercita, vor supraviețui cei care știu să facă ceva concret cu mâinile lor, deși în orice meserie ai nevoie de gandire. E.g. Asistenții medicali care știu să facă injecții, ortopezii care știu să reducă fractura, că degeaba ai un radiolog bun dacă i s-a stricat aparatul. Sper că m-am făcut înțeleasă.

    0
    0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.