Pe cheiul Dâmboviţei, echipe de muncitori spărgeau miercuri dimineaţă trotuarul ca să planteze morcovi dintr-ăia anti-parcaj. Bucureştiul a devenit un soi de arici urban, dacă aţi observat. Importată de Halaicu încă înaintea nemuritoarei escrocherii cu schimbarea bordurilor, metoda înfigerii de pari pe trotuare – şi a înlocuirii lor, când se prăfuiesc, cu pari noi – […]
Sâmbătă, invazie de mirese în faţa Ateneului. Aduse de fotografi agitaţi, urmate de naşi, năşici, soacre mici şi prieteni amuzaţi, secondate de miri hăbăuci, miresele făceau echilibristică vizuală, încercând să nu se privească una pe cealaltă – aduce ghinion. O plăcere să le urmăreşti, strălucitoare, vioaie, zâmbitoare – şi extrem de precise în hotărârea lor […]
La Dalboka, şiruri de peştişori întinşi pe aţă se usucă-n soare şi vânt sărat la intrarea în barăcile pescarilor: În timp ce fraierii de turişti mănâncă scoici gătite în 1.000 de moduri, pescarii ştiu mai bine ce merită ronţăit.
Nu vă e dor de ploaie? De o ploaie mocănească, politicos de tăcută, liniştitoare, toropitoare? Nu vă lipsesc răcoarea, cerul ca un fum lichid, cenuşiu, darabana burlanelor, picăturile pe pervaz, geamurile aburite, pârâiaşele nesigure de pe sticlă? Sunt iar 35 de grade la rubrica meteo, deci 45 în oraş, între betoane. Lumină orbitoare, caniculă la […]
În primăvară am luat de pe eBay, aproape în glumă, un aparat foto cu film. Se vând acolo, ieftin, camere formidabile, cu optică minunată, robuste, fiabile, complet mecanice. Cu unele asemănătoare a fost fotografiată istoria şi schimbată lumea în urmă cu 20, 30, 40 de ani. Nu le mai bagă multă lume în seamă acum. […]
După 5 ani, din nou în Istanbul, oraş cu o vitalitate neîntâlnită altundeva în Europa. Pe bulevarde, prin bazaruri şi pe bulevarde vacarm, alergătură, febrilitate. Mirosuri la extreme – parfum dulce de trandafiri, ieşind ca un sirop gazos din dughenele bazarurilor; putori de transpiraţie stătută, lovindu-te în plex în tramvaie, la înghesuială. Ceva diferit, însă, […]
Apropo de micile, intimele, cochetele, fermecătoarele orăşele medievale pe care hoardele de turişti le invadează în fiecare vară – în Toscana, şi în Istria, şi pe Coasta Dalmată, şi în jurul Vezuviului, şi prin sudul Franţei: un urbanism mai claustrofobic nu cred că putea fi inventat. Cred că d-aia nu se practică manele prin astfel […]
Uite d-aia ne iubesc fetele. [nggallery id=60] Şi uite d-aia murim noi primii. Da’ merită.
