Julius Constantinescu Deci bulangiul ăla a plecat în concediu şi-a lăsat o babă senilă din vecini să ne dea de mâncare. Baba vine în fiecare zi, da’ până descuie uşa uită de ce-a venit. Verifică geamurile, gazul, se uită vreo două minute – încearcă să-şi amintească dacă mai era ceva – şi pleacă târâindu-şi galoşii. […]
Julius Printre cititorii Daily Cotcodac circulă tot mai insistent scenariul că Petreanu n-a plecat nicăieri şi că, de fapt, l-am dat la peşti pentru a pune mâna pe Amar de zi. În realitate, lucrurile stau şi mai rău: peştii mor de foame, acvariul fierbe, iar Petreanu a plecat în străinatate, exact ca Nicolae Ceauşescu în […]
Julius Constantinescu Individul ăla ciudat care stă cu noi a dispărut de câteva zile. Păcat, tocmai începuse să ne devină simpatic. Prima dată când l-am văzut, ne-a umflat râsul. Venise la magazin să cumpere un bol şi un caras auriu; a plecat târând după el un acvariu de 120 l, un fel de reactor nuclear […]
Cam de vreo două săptămâni, tot caut pe cineva care să se ocupe de peşti cât sunt eu în concediu. Ştiţi, peştii ţinuţi în acvariu au avantajul că nu trebuie scoşi afară la pipi de trei ori pe zi – dar când vine vacanţa, îţi dai seama că nimic bun nu-i pe gratis în viaţa […]
Nu mi-aş fi închipuit niciodată că un peşte m-ar putea privi cu ură – adică nu un peştişor dintr-ăsta, de acvariu, cât un deget de lung. Dar s-a întâmplat, pe cinstea mea. Se întâmplă. Îl mai ţineţi minte pe blegul care s-a făcut şef după ce şeful adevărat a plecat în tabăra acvatică de la […]
Un oftat cutremură sala în întuneric, punctat de mici hohote auto-ironice: soarta eroului tocmai a fost pecetluită prin trădare. A fost „dat în gât” de o prostituată, în schimbul promisiunii că nu va fi deportată din America înapoi, în ţara mizerabilă de unde o ştersese. Adică în România. Anna Sage pică prost românilor care urmăresc […]
„De ce nu vine? Eu vreau să vie!”, ţipa dl Goe la mam’mare, „pe peronul din urbea X”, în aşteptarea trenului. Am putea înlocui obrăznicia ineptă a domnişorului cu indignarea tuturor vocilor nemulţumite zilele acestea că, dacă plouă, sunt bălţi pe jos. „De ce e apă? Eu vreau să nu mai fie!” Realitatea şi Antena […]
Este 11 noaptea şi, în parcarea subterană de la Real, maşinile înoată moale în aerul vâscos după un loc de parcare. E un subsol umed, toxic-lipicios. E claustrofobic, viermuitor. E joi şi e plin; aici criza a murit de epuizare, înecată în hula de clienţi. În magazin, voci coboară din difuzoare, cu îndemnuri inutile la […]
