Aş vrea să vă zic câteva lucruri despre un gadget pentru iPhone-ul meu, un gadget care mi-a adus aminte de copilărie. Când eram puştan, îmi doream muşchi mai mult ca orice (sau aproape: nu se pune aia cu să moară grasu’ ăla dintr-a şaptea care mi-a suflat-o pe Mimi. Mimi era o proastă dacă făcea […]
Mi-aş dori să locuiesc într-o casă bântuită de un poltergeist cu simţ gospodăresc care, dacă tot e să mişte obiecte, alege aspiratorul, cârpa de praf şi fierul de călcat – măcar săptămânal. Mi-aş dori ca brânza să mucegăiască eficient şi nobil, stil Roquefort, nu aşa, nesimţit ca acuma. La alţii cum se poate? Nu înţeleg […]
Am primit concluziie campaniei BCR Speranţe de la sfârşitul anului trecut, o campanie la care am participat şi eu, scriind despre Alexandra Ciuculescu. Iată: „Am reusit sa adunam peste 90.000 de euro pentru copiii din proiect din donatiile parterilor de business, de la angajati, de la publicul larg si din contributia bancii. Fundatiile au facut […]
Din când în când mai urc pe terasa blocului, la câte-o ploaie, la câte-o ninsoare, şi privesc spre vest. Se văd nişte lumini, dar sunt doar de la blocul alăturat. Ca împăratul din poveste, noi locuim foarte, foarte departe, futu-i. În urmă cu trei luni, primăria din Boston, Massachusetts, a lansat un serviciu de sesizare […]
Washington Post relatează că, în Haiti, eficienţa, disciplina şi seriozitatea americanilor în distribuirea ajutoarelor au creat o problemă oarecum neaşteptată: din ce în ce mai mulţi localnici sunt de părere că Statele Unite ar trebui să preia controlul ţării – cu totul. „Să ne ia americanii” – citează ziarul un zilier rămas fără adăpost, care […]
O mai ţineţi minte pe Alexandra? Alexandra, cea cu râsul ca nişte clopoţei de argint, din proiectul BCR Speranţe? Tibi Lovin s-a dat peste cap şi i-a făcut rost de un modem. Parcă văd că, mâine-poimâine, Alexandra-şi face un blog şi ne concurează pe toţi 🙂 (la drept vorbind, aşa am merita). Mulţumesc, Tiberiu.
Alexandra are o colecţie de clopoţei din argint pe care-i pune la treabă de fiecare dată când râde. E genul acela de râs care determină răspuns în zâmbete şi stare de bine. Are 9 ani şi deocamdată nu e conştientă de această putere – de aceea o foloseşte fără măsură asupra interlocutorului ei, jurnalist vechi […]
Luni dimineaţă, am avut o filmare în Parcul IOR. N-am mai văzut un parc aşa de bine îngrijit de pe vremea Expoflorei ante-revoluţionare din Herăstrău. Mai mult, a trebuit să caut alte locuri decât cele pe care le stabilisem la prospecţie, pentru că se lucra la fântâni (flexuri, pickhammere), se tăia iarba în grup şi […]
