un blog de Vlad Petreanu
În Cel mai iubit dintre pământeni, Petrini este arestat, anchetat sumar şi condamnat abuziv la lagăr după ce Securitatea interceptase o scrisoare “duşmănoasă” pe care eroul o trimisese unui prieten. Scrisoarea se încheia cu gluma (celebră) “aştept ordonanţele dumneavoastră”, complet de neînţeles pentru grobienii de la Securitatea anilor ’50. Or, dacă nu se putea înţelege, [...]
{ 25 comments }
Văd că sunteţi preocupaţi, cu toţii, de povestea cu SOV. Mă rog. Eu am citit ceva mult mai palpitant: 1. “BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Guvernul îşi menţine angajamentul de a concedia 74.000 bugetari până la sfârşitul anului, după ce a disponibilizat deja 27.000 salariaţi, să renunţe la minimum 15.000 angajaţi în 2011, să menţină îngheţate pensiile [...]
{ 15 comments }
Cele mai nasoale marţuri la table le-am încasat de la doamne. Prieteni mei cei mai buni, altfel mult mai pricepuţi ca mine la table, la fel. Ştiu un cuplu care aproape c-a ajuns la divorţ din pricina umilinţelor înghiţite de partea masculină, seară de seară, la zar; făcea omul nişte colecţii de puluri pe margine [...]
{ 9 comments }
“Exact ticăloşii care au cumpărat voturi păcălindu-i pe pensionari că le pot dubla pensiile acum ţipă. Şi dintre oamenii politici, şi din presă” – Traian Băsescu, răspunzând unei întrebări privind deficitul fondului de pensii. Corect. Aşa e. O grămadă de ticăloşi, peste tot, şi la stânga, şi la dreapta. Ba chiar şi la Cotroceni, domnule [...]
{ 18 comments }
Poate aţi remarcat că, în ultima săptămână, pe Twitter şi pe bloguri a fost o invazie de “ză”-uri. A fost o campanie de teasing pentru lansarea Microsoft Office 2010 în româneşte. Cum spune chiar Microsoft, în comunicatul oficial, “#ZÄ‚ aşteptarea a luat sfârşit.” Pruteanu, sireacu’, ar fi fericit citind următoarele: “Microsoft lansează astăzi Microsoft Office [...]
{ 11 comments }
Iarna trecută am luat 4 străini în maşină, într-o noapte. Îi privisem cum încercau să citească o hartă, îngrămădiţi unul într-altul, sub un felinar chior de pe lângă Udrişte. Stăteam la semafor şi am coborât geamul când mi-a făcut unul dintre ei semn – “Unirii? Unirii?”. N-aveau nici o şansă să ajungă de capul lor [...]
{ 20 comments }
După vreo 500 de kilometri ni se făcuse foame. Am ieşit de pe autostradă pentru ceva gaz şi cu speranţa vreunui sendvici de benzinărie, poate cu o sticlă de apă rece. Eram undeva între Salonic şi Ioannina, pe drumuri înguste, mergând spre câteva case din depărtare. Drumul devenea strada principală dintr-un sat. Pe stânga şi [...]
{ 6 comments }
Am fost întrebat de curând care e lucrul de care nu m-aş putea dispensa sub nici o formă. Obiectul de neînlocuit, fără de care viaţa ar arăta cu totul altfel, chestia care defineşte ce fac şi cum fac. Care ar fi, deci, Ză Thing, ca să mă englezesc un pic pe rumîneşte. Creierul, am răspuns. [...]
{ 15 comments }
