În anul 53 î.Hr., Marcus Licinius Crassus, guvernator al Siriei Romane, a fost ucis de parți în urma bătăliei de la Carrhae. Această bătălie a fost nu doar un dezastru militar umilitor pentru Republica Romană (care a pierdut vreo 30.000 de oameni, jumătate din trupele intrate în luptă), dar mai ales o catastrofă politică, brânciul care a dărâmat, în cele din urmă, Republica. Alături de Cezar și Pompei, Crassus făcea parte din Primul Triumvirat, alianța care, prin putere, influență și avuție, conducea Republica Romană. Triumviratul fusese o idee a lui Iulius Cezar, mereu dispus să-și ierte dușmanii și mereu gata […]

Găsiți legătura logică dintre aceste două știri: 1. Toți teroriștii din Paris erau cetățeni europeni – fie francezi, fie belgieni (sursă, sursă, sursă). 2. “După atentatele de la Paris, miniştrii europeni de interne şi justiţie au decis introducerea „imediată” de controale consolidate la frontierele externe (s.m.) ale Uniunii Europene pentru toți călătorii” (sursa) Nu zic că nu trebuie făcute controale mai stricte la frontiere… dar nu carecumva problema este, evident, în altă parte, de data asta? Mai precis, în chiar inima UE, departe de frontierele “externe” – poate în periferiile Parisului, poate prin cartierele de-a binelea jihadiste din Bruxelles? Nu […]

Uniunea Europeană trebuie să-și accepte și să-și exercite rolul de mare putere globală sau să dispară. Nu poate exista o entitate economică, geografică și politică de o asemenea magnitudine fără interese geostrategice, fără sfere de influență întreținute și protejate activ și fără o capacitate militară pe măsură, care să-i proiecteze eficient puterea oriunde e nevoie de apărarea intereselor ei. Dacă idealismul este un ingredient obligatoriu în nașterea unei construcții politice de tipul Uniunii, realismul este componenta fără de care ea nu poate supraviețui. Ce rost a avut susținerea Primăverii Arabe, dacă locul regimurilor dictatoriale a fost luat de haosul milițiilor […]