Se cheamă chador şi este, de fapt, o bucată mare de pânză neagră sub care se ascund femeile în Iran. Presupun că-ţi trebuie o dexteritate deosebită ca să menţii cearceaful respectiv în poziţia corectă, din moment ce nu are mâneci, nu se leagă cu cordoane şi nu se prinde cu nimic, iar alternativa de a-l […]
Am ajuns în zori la Teheran, după mai bine de jumătate de zi de trambalare prin aeroporturi, victime ale unor conexiuni complet ridicole, pentru că am zburat low-cost, 4 ore în aer şi 10 în săli de aşteptare; am strâns din dinţi, fireşte, şi am zâmbit cu bun simţ când ne-a preluat ghidul pe aeroportul […]
Pe o stradă din Teheran, un cuptor în care se coace „lavash” (se pronunţă „lávuş”). Am tras eu câteva cadre cu telefonul, de afară, până m-au văzut cei trei… să le spun brutari? Eram de numai 5 ore în Iran, nu ştiam cum reacţionează oamenii când sunt fotografiaţi/filmaţi. Le-am zâmbit, m-au poftit înăuntru. Am intrat […]
Pentru occidental, prima confruntare cu traficul din oraşele iraniene sfârşeşte cu o traumă psihologică: nimic din regulile ştiute nu se aplică aici; semnele de circulaţie sunt orientative; semafoarele, opţionale; trecerile de pietoni, simbolice. Prima impresie este de haos bidimensional total. Vehiculele sunt, toate, zgomotoase, poluante, îndoite pe toate părţile, precum nişte jucăriii de tablă care, […]
Am fost în Iran, într-o călătorie oferită de guvernul de la Teheran unui grup de jurnalişti. Înainte de orice, câteva precizări necesare: oferta a venit fără nici o condiţie, de nici un fel. Nu mi s-a spus nici direct, nici indirect, ce să scriu sau ce să fotografiez sau ce să întreb sau să nu-ntreb. […]
