De ce se apreciază leul

guest-post de Moise Guran*

De la începutul, anului leul se apreciază permanent iar cursul oficial al euro a scăzut vineri până la 4,11 lei, de unde pe 4 ianuarie era 4.22. Această apreciere susţinută a surprins toţi analiştii bancari – majoritatea anticipau o devalorizare a monedei naţionale la începutul lui 2010. Explicaţiile formale pun aprecierea leului pe seama calmării scenei politice, a adoptării bugetului de către parlament şi, implicit, a şanselor mari pe care statul român le are de a primi următoarea tranşă de la FMI. Situaţia este însă mai complexă.

Paradoxul stă mai degrabă în faptul că această cădere a cursului pe topogan nu este determinată de clasicele vânzări de valută ale băncii centrale. Acum, după o lungă perioadă de aproape un an şi jumătate în care BNR a apărat leul, banca centrală pare a fi în postura de a proteja mai degrabă cursul euro de o scădere prea mare. Asta ar putea afecta exporturile prin scumpirea mărfurilor româneşti ce merg la extern.

Ce a determinat, totuşi, aprecierea constantă a monedei naţionale?

Totul a început cu dorinţa de ieşire de pe piaţă a unui mare jucător străin care pariase pe creşterea euro în urma crizei politice din octombrie şi noiembrie. În decembrie a mai aşteptat un pic, dar la începutul lui ianuarie şi-a pierdut răbdarea.

Ei bine, la ieşirea unui investitor străin de pe un pariu contra leului acesta se apreciază, iar o ieşire prea bruscă poate provoca o reacţie în lanţ.

De data asta mai multe elemente par să se fi coordonat pentru un efect puternic pe piaţă. BNR a coborât dobânda, iar intrarea aproape accidentală a cursului sub 4,2 a transmis ca o goarnă un semnal internaţional speculatorilor, care au înţeles că banca centrală a României este determinată să apere leul. În acest caz semnalul a fost că leul rămâne bun de speculat, dar cu ceva mai mult respect decât în ultimele 15 luni. Aşa se face că în ultima săptămână piaţa românească a fost pur şi simplu invadată de bani speculativi. Acest lucru este demonstrat de scăderea şi mai abruptă a dobânzilor.

Fonduri străine au intrat cu euro în România, au cumpărat lei, iar apoi i-au plasat în băncile româneşti la dobânzi cuprinse între 7 şi 9 la sută. Faţă de 1% în zona euro, dobânzile româneşti par venite de pe Tărâmul Făgăduinţei. Mai mult, intrările mari de capital au produs valuri ca o balenă într-o piscină, şi în consecinţă în decurs de numai trei zile dobânzile interbancare au scăzut de la 9-10% până la 3-4%.

Numai că toată această speculaţie se bazează pe credinţa fermă că leul va continua să se aprecieze, căci altfel dobânda bună obţinută într-un plasament de lei într-o bancă românească este anulată în cazul creşterii euro.

Cei de la BNR probabil îşi freacă mâinile, căci au obţinut astfel un efect psihologic exact invers celui de acum un an când banii fierbinţi plecau din România. Problema lor de acum este să păstreze încrederea speculatorilor în leul românesc dar şi să limiteze cumva ravagiile pe care o scădere prea bruscă a cursului le-ar putea produce în rândurile exportatorilor români. Să dea, adică, impresia unei permanente mişcări în adâncime a cursului, păstrându-l totuşi ancorat undeva peste nivelul de 4 lei.

Mugur Isărescu este fript cu fondurile speculative, pe care el însuşi le numeşte „bani fierbinţi”. Guvernatorul BNR nu prea avea de ce să îşi dorească aceşti bani acum în piaţa românească. Ei nu ajung nici în bugetul de stat şi nici nu stimulează în mod direct economia. Tot ce poate obţine dl Isărescu astfel este fie o mărire a rezervei cumpărând euro, dar asta ar însemna să pompeze şi mai mulţi lei pe o piaţă deja înecată în bani, fie o scădere a dobânzilor reale. Abili, bancherii români nu se grăbesc să le aducă şi pe acestea la nivelul din piaţa interbancară de 3-4%.

Isărescu pare a se fi teleportat brusc înapoi în timp cu cinci ani, într-o perioadă în care însuşi domnia sa explica românilor cât de dificil poate fi uneori managementul succesului. Cel mai probabil în săptămânile următoare BNR va încerca să blocheze cumva cursul pe la nivelul actual, ferindu-l şi de creşteri rapide şi de căderi ameţitoare.

_______________
*Moise a scris o variantă a acestui text pentru Săptămâna de Ştiri şi a fost de acord să-l redactez pentru Amar de Zi. Echipa de la Bizbazar cochetează cu bloggingul în ultima vreme. De curând, şi-au activat domeniul dedicat, biziday.ro, mutându-se de pe WordPress. Eu le-am zis că mai mult de 3 luni nu-i ţine pasiunea asta. Sper să mă-nşel.