Portarul blocului unde locuiesc e un bărbat în toată puterea. Încă n-a împlinit 50 de ani, e scundac, vânjos şi iute când e să deschidă uşa preşedintelui de bloc. Dar numai atât. Îşi petrece timpul răsturnat într-un fotoliu jerpelit, privind cu un aer catatonic în direcţia unui televizor mic, pe ecranul căruia, graţie unei sârme de 2 metri lungime, se poate ghici programul cu purici al TVR, emisia terestră. E plătit pentru asta cu un salariu lunar, fie el de mizerie.
L-am întrebat în dimineaţa asta dacă ar vrea să-mi spele maşina pentru o sută de mii. I-aş fi dublat salariul zilnic. Am încremenit amândoi în holul blocului, eu în aşteptarea răspunsului, el răsucind pe toate feţele afacerea. După un lung minut, mi-am pierdut răbdarea:
– Ei, lasă, o spăl eu atunci.
După juma de oră, am coborât cu un bidon de 5 litri, măcar geamurile să le curăţ. Omul mă aştepta în hol. Îşi luase decizia şi era gata să mi-o comunice.
– ‘Aideţi că am vorbit eu cu un băiat, vine să o spălăm, a făcut portarul spre mine, cu privirea aceea care anunţa o invitaţie la negociere. De-acuma, doi fiind, va fi nevoie de mai mulţi bani.
– Lasă, bre, că o spăl eu, ce să mai…
Dezamăgire uşoară, dar nici o tragedie. Mai bine va sta el pe fotoliu în continuare, decât să se spetească pentru o sută de mii, nu? Ce mai e suta de mii în ziua de azi… M-am gândit să-i mai dau, totuşi, o şansă:
– ‘Ai bre, da’ un furtun n-avem noi aici?
Portarul şi-a învârtit din nou rotiţele. Aproape auzeam cum îi scrâşnesc calculele în cap: „dacă vrea furtun, poate vrea să spălăm împreună, deci o să dea un ban, dar pentru că a venit el, o să spele şi el, deci o să dea mai puţin decât dacă n-ar fi venit, deci mai puţini bani deci vrea să mă tragă-n piept, deci mai bine nu.”
– Păăăi… Să vedeţi… E furtun, da’ e la subsol…
‘Ai nu mă-nnebuni, coane, pe bune e la subsol? Şi eu care credeam că-l ţineai în borcanul cu tocană, parol!
– …şi trebuie descolăcit şi adus sus…
Al dracului furtun, şi pentru el trebuie să munceşti…
– …şi e cam greu.
– Bine, nene, lasă că mă descurc cu bidonul ăsta, dă-l încolo de furtun, i-am zis, întorcându-i spatele.
Portarul a stat şi s-a uitat la mine cât am curăţat geamurile. Mi-a adus şi un al doilea bidon cu apă, după ce l-am terminat pe primul. Mi l-a întins privindu-mă în ochi („îmi dai şi mie un ban că ţi-am umplut sticla?”).
Şi uite-aşa, indecis, a pierdut nu doar o sută de mii de lei, ci şi programul de sâmbătă dimineaţă al postului public de televiziune. E-adevărat, numai 20 de minute din el.

10 comentarii Adaugă comentariu
Diferenta dintre portarul tau si personajele lui Goncearov, Oblomov si, mai ales, servitorul Zahar, e ca portarul tau e convins ca munceste. Dupa ce-si termina tura se duce acasa „frant de oboseala” ca doar a muncit.
Nu-i de ras. Cred ca e cea mai imbecila mentalitate a muncii din lume. Si din pacate conduce Romania.
Nu uita si de celalalt aspect al ei. Ai, n-ai treaba, un sef imbecil te va tine la program indiferent de productivitatea ta.
Presimt că ăsta va fi un serial cu muult mai longeviv decât Viaţa la Mall. Pe care, apropo, m-am dus să-l recitesc de la capăt, acum de curând.
Intr’adevar, e o tema generoasa, cum spunea de Gaulle. Si eu ii prevad un viitor stralucit.
Si, ca veni vorba, ca de la un lenes la unul care nu recunoashte asta 🙂 : Dar de ce nu tzi-ai dus mashina la spalatorie? Nu era mai simplu? Sa nu-mi spui ca din motive de ecologie, ca tzi-e mila de cantitatzile imense de apa folosite pentru asta. Ca nu te cred.
De ce’si spala masina Vlad cu bidonu? Care e motivele ascunse ale acestei actziuni? Care e manifestu ideologic ascuns in spatele mishcarii de bidon? De ce, domnule, de ce? Ce vrei dumneata sa ne spui cu adevarat? Sotzia dumneata shtie? Shi mai important: sotzia dumneata te lasa sa faci astfel de lucruri impulsive shi necugetate?
🙂
Codruţ: normalmente că ajunge „frânt” acasă… Poate se odihneşte trăgându-i fo doo bastârci neveste-sii şi ia un redeveu ulterior să se de-tensioneze :-))
innu: mă cunoşti, erau 3 episoade numai azi, da’ am zis să le dau pe rând, că ar fi prea mult deodată 🙂
turambar: ştii cum e cu intelectualii, până nu fac o nevroză, nu se simt bine :-)) Nu te mai chinui cu întrebările. Era coadă.
Acum avem si Blog OTV, Forum OTV http://otvteleviziunea.blogspot.com Un blog util si la obiect, stiri in fiecare zi
lol. ma simt in plin surrealism.
nemuritor shi frant
din lipsa de cuvant
in gura cu pamant
la oteve’o sa cant
curand. curand. curand!
:rofl:
eu sunt (mai) agresiva. spal masina in acelasi loc, o benzinarie, de cativa ani, vreo 6. Sunt momente cand „spalatul” inseamna bani aruncati pe geam, cum e acum si cand sterg doar geamurile, la 3 zile. Inca de acum 5 ani, in primul an ne-am „acomodat” eu cu ei si ei cu mine, i-am dat putin cu capul de pereti spunand exact asa: „Voua nu va plac banii sau ce problema aveti? Ne plangem de salarii mici, dar daca avem sansa sa facem bani ne e lene…
Vezi daca eu nu am portar? Trebuie sa ma multumesc cu cainii care latra pe la 5 dimineata si imi „spala” din cand in cand cauciucurile.
Acu’ ai trebui sa lansezi o leapsa de genul „Povestiri despre portari (exclus cei din jocurile sportive). Vezi ce iese..;)
eu n’am portar, da’ am o baba in apartamentul de vav de mine care e mai rau decat un cerber: nici musca nu suna la mine la usa fara sa stie ea!
povestea ta insa imi aduce aminte de o intamplare de’acu vreo zece ani, cand o tiganca se tot tinea dupa mine „sa’i dau si ei ceva, sa’mi traiasca, sa mi se coaca si sa mi se faca mare” si i’am zis ca nu’i dau nimic, da’ daca vrea am neste geamuri de spalat, si am precizat o suma decenta pentru asa activitate.
s’a oprit oripilata, si’a mutat nitel nodul de la broboada si m’a’ntrebat, mai sa ma pocneasca pentru tupeu’mi: cum adica, sa muncesc pentru baaani???