Ceva este foarte, foarte greşit în organizarea serviciilor de sănătate din România. Continui să cred că nu e vina medicilor ci a sistemului de lucru. Un viciu de proiectare evident, o eroare care provoacă multă suferinţă umană, frustrări şi revoltă şi care, nu ştiu de ce, nu este corectată – de foarte, foarte multă vreme.
A fost difuzat ieri seară (şi reluat azi, de-a lungul zilei) un reportaj cutremurător, înregistrat în Spitalul din Slatina. Un copil de 18 luni, scăpat cu arsuri până la os din incendiul în care au pierit 4 dintre fraţii săi şi mama acestora, a fost trambalat cu orele prin spital înainte de a fi, în sfârşit, internat, mai mult de gura presei şi a autorităţilor locale decât prin grija medicilor.
Reportajul are 3.12 minute şi vă recomand să-l vedeţi integral înainte de a citi în continuare. Îl puteţi vedea aici.
Acum, închipuiţi-vă că s-ar întâmpla o brambureală asemănătoare acolo unde lucraţi dv.
În cazul meu, analogia ar fi cu o redacţie de ştiri care ar primi informaţia că tocmai s-a prăbuşit un avion cu pasageri pe Autostrada Soarelui. Este evident ce ar trebui să facă redacţia: să verifice rapid ştirea, s-o difuzeze, să caute martori oculari şi eventuali supravieţuitori, să organizeze o ediţie specială prin care să ţină publicul în permanenţă informat asupra a ceea ce se întâmplă pe autostradă (şi tot aşa). Asta e atitudinea firească, oamenii pentru asta sunt plătiţi şi toată structura este organizată pentru a răspunde unor asemenea urgenţe. Şi aşa se şi întâmplă.
Prin analogie cu povestea coşmarescă din spitalul din Slatina, închipuiţi-vă însă cam ce s-ar întâmpla dacă ştirea respectivă ar fi plimbată de la o secţie la alta, de la un editor la altul, timp de ore întregi, fără a fi difuzată sau procesată în vreun fel. Unul ar zice că nu-i treaba lui, altul ar spune că nu sunt completate nu ştiu ce hârtii înainte de difuzare, alţii ar ignora toată agitaţia, că de! au mai văzut ei dintr-astea, doar e o redacţie de ştiri, deci un loc unde informaţiile despre catastrofe sunt rutină.
Nu credeţi că responsabilii pentru o asemenea dezorganizare ar fi zburaţi în secunda doi? Nu credeţi că a doua oară aşa un dezastru de organizare n-ar mai fi posibil?
Ce nu pricep este de câte astfel de dezastre ca acela de la Slatina e nevoie în sistemul naţional de sănătate pentru ca, în sfârşit, responsabilii cu (dez)organizarea să fie pedepsiţi – şi, evident, coşmarul să nu se mai repete?
Ruşinea plimbării pacienţilor până îşi dau duhul e atât de mare şi atât de adânc înfiptă în conştiinţa publică încât se fac filme despre ea. Moartea domnului Lăzărescu este mai mult un documentar şi mai puţin un film artistic.
Cum să nu dispreţuiesc, atunci, statul român, care îşi lasă cetăţenii să urce asemenea Golgote în spitale, zi de zi, de ani de zile?
UPDATE: Citiţi-l şi pe Chinezu, pe aceeaşi temă.
22 comentarii Adaugă comentariu
Sistemul sanitar romanesc are nevoie de cativa Raed Arafat. Doctorii sisistentii care lucreaza la SMURD sunt tot romani, au facut scoala cam in tara asta insa la capitolul performanta sunt peste medie, mult peste medie. Asta insemana (dupa mine) ca fac parte dintr-un sistem construit cu minte. Daca SMURD exista si functioneaza inseamna ca se poate. Iar lucrul acesta confirma inca o data proverbul care spune ca „pestele de la cap se impute”.Si fireste, si pe acela cu „omul sfinteste locul” dar cel cu pestele e mai tare in cazul de fata.
sistemul sanitar are nevoie ca banii care intra in sistem, respectiv asigurarile si celelalte servicii, cele care se platesc, deci banii astia – si nu sunt putini – sa intre inapoi in sistem. nu sa se duca in plata pensiilor indexate electoral, nu in autostrazi. nu. in sistem. asta in primul rand.
medicii se simt indreptatiti sa li se rupa pentru ca nu au salarii civilizate. asta e gresit din partea lor, dar e gresit si ca tu, stat, sa nu te preocupi de soarta alora care, pana la urma, au in mainile lor starea de sanatate a populatiei.
e lucru stiut, din pacate, ca sanatatea si invatamantul au ajuns bataia de joc a sistemului. suntem bolnavi si needucati. fix ce trebuie ca sa stam cuminti in continuare…
nu vreau sa diminuez in niciun fel drama sistemului sanitar, dar asta e doar una din fetzele povestii copilului din Slatina. el fusese dus de urgenta la spital, internat si intrase deja in traseul de consultatii si alte asemenea. daaaaar, logic ca exista un dar: sora lui a mers la spital si la luat de-acolo. armata aia de femei a trebuit prima data s-o convinga pe sora copilului sa-l duca inapoi in spital.
Nici nu vreau sa ma gandesc la sistemul medical romanesc, nevasta-mea urmeaza sa nasca luna viitoare, am mari emotii!
Nasol ca nu putem schimba mentalitatile oamenilor, o sa mai treaca ceva vreme pana…!
nu este nevoie de bani, nici de SMURD. este nevoie de epurare. de inlocuit, nu de lipit cioburi. iar asta, cu „personal de calitate, dar sistem prost”…hmm, s-o uitam. aproape nimeni nu te mai baga in seama fara ‘atentii’. tatal meu, medic si el, s-a operat recent. inainte de a pleca spre spital si-a facut un calcul: „deci: x lei infirmierei, x, asistentei, x anestezistului, x chirurgului, x la bucatarie”… in paranteza fie spus, nu mai vede aproape deloc cu ochiul la care avea probleme. nu iau toti ciubucuri, insa ii impinge mizeria. asa e in orice sistem din Romania. din pacate exemplele bune nu pot face primavara. pe de alta parte, am si eu dubii referitoare la ‘curatenia’ = acuratetea povestirii.
apropo de sanatate, s-a pus la cale o petitie impotriva discriminarii fumatorilor, aici:
http://www.petitieonline.ro/petitie/stop_discriminarii_fumatorilor-p44040039.html
Putin offtopic, dar m-a calcat putin pe nervi al doilea comentariu al Ilincai Dima.
Doamna mea, discriminare impotriva fumatorilor? Serios? Traim in aceeasi lume?
Aveti idee ce placut e ca eu, nefumator, sa vreau sa merg intr-un bar cu prieteni nefumatori si sa plecam de acolo ragusiti, tusind si duhnind a fum de tigara?
Si scutiti-ma cu „sunt zone de nefumatori”, ca alea de obicei sunt fie un colt al barului, neseparat de nimic, fie inexistente.
Lasati, sa discrimineze impotriva fumatorilor, daca asta e singurul mod in care putem si noi sa mai respiram cand iesim la un suc.
asa sebi, da-i in cap, mama ei de fumatoare. pe lumea asta trebuie sa existe doar oameni care sa faca ce faci tu, sa gandeasca doar asa cum gandesti tu si carora le place doar ceea ce-ti place si tie.
cum indrazneste cineva diferit de tine sa se simta discriminat? vai de mine, ce oroare!
bai, sebi, bai, nu era mai constructiv/civilizat/echilibrat sa te gandesti „ce bine ar fi daca pe lumea asta ar exista baruri pentru fumatori si baruri pentru nefumatori”?
si da, este discriminare. atata vreme cat nu se catalogheaza tutunul drept substanta interzisa este discriminare.
Foarte offtopic:
„Continui să cred…”
Vlad, ma simt mai linistit cand vad ca nici chiar tu nu esti perfect:)
pentru anonymous: citat din DOOM 2: a continua are, conform normei actuale, la indicativ şi conjunctiv prezent, persoana I singular, forma (să) continui (nu (să) continuu), ca şi la persoana a II-a singular, după modelul unor verbe în -ia (ca a apropia).
pentru Bety, doua puncte, citat din cap, doua puncte,
bine ca esti tu de la Hotnews si stai cu DOOM2 pe birou! 🙂
pupici
final de off-topic: anonymous, nu stau cu el pe birou, ci pe desktop, na! :-p ti-as da si io pupici, da’ n-am nici cea mai vaga idee cine esti. si nu ma risc cu strainii 🙂
Nu e numai sistemul. Asta nu mai e o scuza. Sistemul s-a dus naibii demult. Degeaba mai defileaza ministrul Nicolaescu pe la teveu si sforaie promisiuni.
Aici e mai ales vina oamenilor. Adica nu trebuie sa faci medicina ca sa te porti uman. Eu – ca om, ca tata, ca fiinta rationala, empatica, cum vreti voi – n-as fi putut lasa un pui de om sa plece de langa mine fara sa incerc sa-i alin suferinta, mai ales daca asta ar fi fost treaba mea, vocatia mea, daca m-as fi pregatit ani de zile pentru asta. Ce naiba, copilul ala parca era un sac de cartofi! La un moment dat cred ca a si lesinat, era inert. Sa fi fost fii-miu in situatia aia cred ca-i luam la bataie pe toti, efectiv, sa-i fac sa simta si ei ceva. Stiu ca sora care l-a luat din spital are si ea partea ei de vina, dar incep sa ma gandesc ca taica-su stia ce vorbeste cand i-a spus sa nu-l lase singur pe cel mic.
Si stiti care-i culmea? O sa le dea un 5-10% din salariu si gata. Eventual. „Tot ce putem e sa facem o ancheta…” Si o comisie. Si un studiu. Nimeni nu isi da demisia niciodata. Nici macar de scarba.
De fapt, cred ca asta e vina sistemului: i-a transformat pe medici in birocrati, i-a castrat de sentimente, i-a infometat (la propriu) si abia dupa aia si-a dat obstescul sfarsit. Acum medicii si asistentele, cati mai sunt, sunt marionetele unui sistem-fantoma care nu mai exista decat pe hartie, in studii, comisii si anchete. Doamne fereste sa ai nevoie de ei.
Treaba cu fumătorii: sunt fumător şi-mi pare rău. Eu sunt pentru interzicerea completă a fumatului, Ilinca, aşa că nu mă pot alătura petiţiei lui Victor 🙂
Bella: da, copilul a fost luat de sor’sa hodoronc-tronc, dar şi asta-i o problemă, cred eu.
Bety: nici eu nu m-aş risca în cazul de faţă :-))))
Rareş: sunt de acord, medicii sunt plătiţi îngrozitor de prost – dar asta nu explică indiferenţa. Mihu are dreptate, uneori nu e doar sistemul (care are clar erori, continui să insist), sunt şi oamenii care-l populează fără vreo chemare pentru profesia lor.
Am vorbit adineauri cu Adelin, pe îndelete (vorbisem puţin şi ieri seară, dar era grăbit). Adelin e autorul reportajului. S-a întâmplat ca ieri să meargă la Slatina cu Dan Gecui, operatorul cu care face echipă, de obicei, în zonele de conflict. Aşadar, doi oameni care au văzut multă mizerie în lumea asta. Nu-mi amintesc când l-am mai văzut pe Adelin atât de furios după un subiect. Cât despre Dan, mai avea puţin şi se lua la bătaie cu personalul spitalului, doar-doar ar fi determinat pe cineva să acţioneze.
Copilul acela e internat acum într-un salon cu mai mulţi adulţi – şi este hrănit cu biberonul de unul dintre ei, din oră-n oră. Asta-i ţara…
eu l’am luat p’un medic de urgenta de revere ca’i nebun, dimineata, pe la cinci, ca vroia sa mi’l dea pe tata acasa, ca e stabil. la zece minute dupa ce idiotul stabilise ca e stabil, tata a mai facut un preinfarct, al doilea in noaptea respectiva.
daca’l luam acasa, cu un taxi, cum sugerase idiotul, tata murea
si, parol, murea si medicul ala. de mana mea.
eu tocmai gasisem un spital in care esti tratat omeneste, unde toti medicii sunt calmi si dialogeaza cu pacientul.
Pacat ca unii vor sa-i puna o antena GSM de-asupra si asa ii nenorocesc pe toti nou-nascutii ce vor sa vina de acum incolo. Deh, nu se poate sa merga totul ca pe roate si administratia spitalului calumea si medici calumea si pacientii multumiti … tre sa apara un element de stres…
eu vad lucrurile in felul urmator : din nefericire, copilul era tigan si foarte sarac deci fara sanse ca cineva sa dea spaga. daca sor-sa il aducea cu A6, fie ea si tiganca, si ii zornaiau lanturile si bratarile, se rezolva rapid. chiar astazi am fost la cineva la spital si m-am enervat maxim pentru ca se gandea sa mai sara cu niste spaga, pe principiul colega de salon i-a dat 200 de euro si eu nici macar 50. n-am fost niciodata in spital (slava Domnului) si ma gandesc ca atunci cand voi fi, probabil imi va fi foarte greu pentru ca eu NU dau spaga.
felicitari pentru premiile de la roblogfest. Scuze pentru faptul ca sunt off topic, dar nu se facea sa nu dam Cezarului….
Persoanele din sistemul sanitar vin cu sila la munca, nu sunt motivati! Nu sunt motivati pentru a face munca pe care trebuie sa o faca, munca pentru care sunt platiti.
In romania putini sunt medici care isi iau munca in zerios.In ultimul timp multi oameni mor din cauza neglijentelor doctorilor
nici nu poti sti cum se intampla, de fapt : sistemul abrutizeaza medicii sau medicii fac imposibil un sistem coerent. cate ceva e din amandoua.rusine !
si, pentru ca nu vad unde altundeva, te felicit aici pentru roblogfest. si ma felicit, am gust, domle.
De ceva vreme nu ma mai incearca prea multe sentimente… Am devenit imun la durererile speciei umane? Poate, intr-un fel. Sunt inert ca o leguma. Vad chipuri pline de ura la tot pasul, vad cersetori ce musca mana celui ce-i hraneste, aud adesea intamplari gen: mame ce-si ucid pruncii, fii ce-si ucid parintii, iubiti inselati…Nu am mai vazut si nici nu am mai auzit in ultima vreme povesti moralizatoare…Uneori ma intreb daca mai am ochi si urechi pentru legende. Ma intreb daca mai pot simti altceva decat indiferenta.
Demult, tare demult plangeam cand piciorul meu de copil zdrobea un melc, cand sub piciorul meu mureau rapuse zeci de furnici. Azi, nimic nu ma mai face sa plang. Chipuri pline de ura ma pandesc la tot pasul.
Intamplarile ne transforma, ne saracesc, ne mutileaza..
Lupta care se da in noi, in fiecare clipa, este mai dura decat lupta cu monstrii de la ghiseele institutiilor statului, cu vrajitoarele imbracate in halate albe, cu zmeii din justitie, cu . Si din lupta asta iesim cel mai adesea invinsi.
Stiti ca:
– bolnavii din spiatele sunt functionarii care v-au imbolnavit de nervi?
– puscariasii de azi sunt copiii inocenti de ieri, maltratati de parinti
– mamele ce-si ucid pruncii au fost copile crescute in bataie sau violate?
Banuiti ca ranile pustiului din Slatina vor deveni, in timp, cicatrici dureroase?
Trupul lui ars ii va arde sufletul. In el va creste rapid o rana ce nu va fi vindecata poate niciodata.
Oameni buni, lasati-va de obisnuinta de a judeca. Iertati!Si actionati cu buna credinta! Cu rabdare! Nu va lasati purtati de manie! Mania aduce manie! Mai multa si mai neinduratoare!