În fiecare dintre noi stă ascuns câte un mic meșter. El e bun prieten atât cu micul înger, cât și cu micul diavol care ne sfătuiesc, în fiecare clipă, ce-i mai bine de făcut – sau nu – când e de făcut ceva. Uneori câștigă micul înger, și atunci reparăm o priză, vopsim gardul sau schimbăm garnitura în baie iar nevasta e fericită că bărbatul ei face lucruri. Când câștigă micul diavol, ne-nvinețim unghia cu ciocanul, ne opărim cu apa fierbinte din robinetul stricat sau scăpăm bidonul de vopsea pe picior iar nevasta ne oblojește și-i fericită că bărbatul ei […]

Îți place intimitatea propriei tale locuințe? Te simți confortabil acasă, relaxat în spațiul tău personal, îți place să te destinzi în mediul tău controlat, sigur, protector? Normal că da. Vine din programarea noastră genetică, să ne facem viziuni în care să ne adăpostim de pericole. Intimitatea bârlogului e pre-condiție pentru starea de fericire. Dar intimitatea devine rapid o marfă rară. Evident, într-o lume în care informația înseamnă putere, informația despre altul înseamnă putere asupra lui. Până nu demult, obțineai intimitatea când încuiai ușa și trăgeai draperiile. Not anymore. Următoarele au, toate, ceva în comun: televizoare smart, termostate, camere web, sisteme […]

Știți pe cineva cu o fobie? Dar fobie-fobie, nu așa, alintătură cu fricuțe, da? Fobie de… insecte, să zicem, mai ales dintr-alea zburătoare. Orice fel de zburătoare, începând de la drosofila melanogaster în sus. Credeți că musculița bețivă nu-i periculoasă? Ei, aș! Este, pentru că deși- destul de mică pentru a fi, totuși, atacată direct, cunoaște manevre evazive, ceea ce înseamnă că-i vicleană. Țânțarul? Un ticălos țiuitor care are capacitatea înspăimântătoare de a se face invizibil când aprinzi lumina. Musca? Musca e terifiantă din cauza vitezei: o creatură care se poate deplasa prin aerul încăperii atât de iute, cu viraje […]

Ne-adunam pe-nserat, după cum vorbiserăm în ziua de dinainte. Care cum scăpa de temele zilei cobora în stradă și se-ndrepta spre băncuța din curtea fraților Deaconu, punctul de unde începeau toate în vremea aceea. Mai întâi ajungea Andu, care era în clasa a VI-a și pe care-l ajuta mereu soră-sa cu lecțiile; scăpa mai repede. Apoi, frații Deaconu, Nelu și Marian, primul într-a IV-a, celălalt într-a VII-a, nedespărțiți de când fuseseră închiși în casă o săptămână, pedepsiți de tatăl lor exasperat că se bat întruna din nimic: “mă, sunteți frați, niciodată nu vă certați, sunteți voi împotriva tuturor!” Veneau, de […]

Am fost câteva zile-n Bari (Puglia) săptămâna trecută. Sunt niște zboruri convenabile Wizz până acolo (de pe Otopeni) și, pentru că Puglia nu e chiar turistică, prețurile-s mici și la cazare, și la transport local, și la mâncare. În regiune poți vedea locuri cu totul neobișnuite, unde ajungi simplu, cu trenuri regionale sau cu autobuze – asta dacă nu închiriezi o mașină, ceea ce recomand dacă ai mai multe zile de petrecut în zonă. Noi ne-am dus mai mult de curiozitate, fără mari așteptări, dar am avut o surpriză foarte plăcută și sigur vom reveni. În 4 zile am văzut […]

După mulți ani, am luat o cameră foto cu film în vacanță (am avut câteva zile libere săptămâna trecută). 3 filme-n cutie și unul încărcat în cameră, adică 144 de cadre cu totul, pentru o excursie de 5 zile, practic mai multe poze decât trăgeam într-un an întreg înainte de iPhone. Revenirea – fie și temporară – la film mi s-a părut o idee foarte bună: mai multă disciplină, mai multă răbdare, mai multă atenție n-au cum să strice în meșteșugul ăsta, m-am gândit. Până am ajuns la filtrul de securitate de la Henri Coandă: – Bună ziua. Am niște […]

Erau anii ’80 și tovarășul Georgescu avea un BMW. Nu vedeai BMW în România decât în Neckerman și-n filmele aduse de marinari, pe VHS. Nici Ceaușescu n-avea BMW. Tovarășul Georgescu știa cât de neobișnuită era mașina lui în RSR. Poate și de aceea o ținea practic tot timpul ascunsă într-un garaj din spatele casei, la capătul unei alei lungi și înguste, mărginită de zidul casei, într-o parte, și de-un gard de beton cenușiu spre vecini. Dar vara, o dată pe lună, tovarășul Georgescu scotea cu infinită atenție BMW-ul din garaj, urmărit cu sufletul la gură de copiii de pe stradă, […]

Duminică am dat o fugă până la mare, dacă tot era frumos. La cherhanaua din Olimp, lumini și umbre. Și-așa nu mai făcusem demult o poză, două, așa că am privit detalii, linii, spirale, poligoane. Mai încolo, am trecut la studiu în bancă – de la romburi și conuri, la diametrale de zargan pe-un disc de porțelan: Cică sezonul la zargan ține până-n mai. De revenit.