Mortalitatea în exces la vreme de pandemie: peste 40.000 de morți în plus în 2020

Datele statistice sugerează că numărul real al victimelor provocate de covid-19 în România este de trei ori mai mare decât valoarea raportată oficial. Pe de altă parte, testarea covid în țara noastră pare complet aleatorie, cu diferențe uriașe între județe: dacă în Timiș au fost făcute într-o zi 2700 de teste, în județul învecinat, Caraș-Severin, fuseseră făcute în aceeași zi doar 40.

Cercetătorul Octavian P. Jurma face o scurtă analiză comparativă, 2020/2019, pe numărul deceselor înregistrate lunar în România. Datele evidențiază ceea ce se numește în sănătatea publică  „mortalitatea în exces” , adică numărul total de morți din orice cauză care apar în timpul unei crize (pandemice) prin rapotare la o perioadă anterioară în care criza respectivă nu exista.

Numeroase țări au suferit de-a lungul anului 2020 de o mortalitate în exces semnificativă, iar România este una dintre cele afectate puternic.

Astfel, potrivit datelor oficiale citate de dl. Jurma, începând de la jumătatea anului trecut în țara noastră au început să moară mai mulți oameni ca în anul precedent, în proporții din ce în ce mai mari, de la o lună la alta.

Creșterea a început cu 2,5% morți în plus în iunie, apoi a urcat la 10,2% în iulie, la 16,2% în iulie, ajungând în noiembrie la o valoare record de 68,7% decese în exces, înainte de a începe să coboare (59,7% în decembrie anul trecut).

Cercetătorul a realizat și un grafic în care a suprapus creșterile lunare ale mortalității în exces din 2020 pe duratele și tipurile măsurilor administrative anti-epidemice luate în România de-a lungul primului an de pandemie. Această coroborare are semnificația ei și poate fi discutată, chiar dacă eu nu cred că relația sugerată e chiar atât de directă:

O formă grafică chiar mai clară este oferită de Florin Run, care compară mortalitatea în exces din 2020 cu media deceselor lunare din anii 2011-2019:

Nu toți am fost egali în moarte, însă. Anumite categorii de vârstă au fost mai greu lovite, după cum arată această analiză, care-i aparține tot lui Florin Run:

În total, în a doua jumătate a anului trecut au murit în exces în România peste 42.000 de persoane.

Un oraș de mărimea Sloboziei, a Lugojului sau a Alexandriei, dacă vreți o comparație care să pună lucrurile în context.

Desigur, nu avem vreo certitudine științifică privind cauzele morții atâtor români care, din punct de vedere statistic, n-ar fi trebuit să moară. Dar putem presupune în mod rezonabil că o mare parte a lor au fost uciși de acest virus nou, pentru că nimic altceva nu a fost atât de diferit în viețile noastre, ca societate, între 2019 și 2020.

 Numărul acesta – 42.252 de decese în exces între iunie-decembrie 2020 – este de peste două ori mai mare decât numărul deceselor atribuite oficial infecției cu covid-19 (adică 19.659 de decese până la data de 18 februarie). 

Diferența este teribilă. Probabil că vor exista mereu, într-o pandemie, decese care scapă atribuirii certe, oficiale, dar dacă scapă două treimi, atunci statul trebuie să-și examineze foarte serios politicile de sănătate publică, pentru că e clar că a dat greș în controlul și combaterea eficientă a epidemiei.

Iar primul pas pentru control e să înțelegi dimensiunea problemei – or, aici, statul român continuă să bâjbâie de un an de zile. A fost evident încă din primele săptămâni ale epidemiei că e crucială testarea a cât mai multor oameni și identificarea prin anchete epidemiologice extinse a tuturor contacților, pentru izolarea lor și pentru întreruperea contagiunii. Nu doar că România n-a testat niciodată prea mult, raportat la populație, dar chiar și testele făcute s-au împărțit totalmente disporoporționat între județe.

Cu sprijinul rețelei de corespondenți Europa FM, colega mea, Alice Iacobescu, a analizat datele referitoare la numărul testelor efectuate (miercuri, 17 februarie) în mai multe județe, apoi a raportat aceste numere la mărimea populației din județele respective.

Datele sunt uluitoare.

  • În Timiș, 2712 teste, adică 4,5/1000 de locuitori.
  • În Caraș-Severin, 40 de teste, adică 0,13/1000 de locuitori.
  • În București, 4760 de teste, adică 2,3/1000 de locuitori.
  • În Brăila, 94 de teste, adică 0,3/1000 de locuitori.
  • În Cluj, 1493 de teste, adică 2,1/1000 de locuitori.
  • În Neamț, 555 de teste, adică 0,5/1000 de locuitori.
  • În Vrancea, 174 de teste, adică 0,3/1000 de locuitori.

etc, etc.

Ei bine, spuneți-mi cum ar putea să înțeleagă cineva, măcar, dimensiunea problemei, dacă numărul testelor variază atât de dramatic de la un județ la altul și sunt și atât de puține?

Poate că ne bucurăm că scade numărul cazurilor noi raportate zilnic – de la peste 10.000 în noiembrie la sub 3000 zilele acestea, cu tendință spre 2.500. Puse în contextul acestor testări aleatorii și insuficiente, datele nu mai sunt însă atât de bune, iar statistica mortalității în exces din 2020 arată, din păcate, care este impactul real al pandemiei.

Iar mica bucurie s-ar putea risipi curând. Iată o știre care ar trebui să ne indice proporțiile unei noi crize care se amorsează chiar în aceste zile:  „Din 90 probe analizate de specialiștii MedLife, prelevate în mod aleatoriu în perioada 3 – 11 februarie a.c. de la pacienți testați pozitiv prin RT-PCR, 45 conțin tulpina B1.1.7 a coronavirusului, descoperită în Marea Britanie.”  Această variantă e mult mai contagioasă și, după cum sper c-am înțeles deja cu toții (slabă speranță), orice pandemie este o criză a numerelor mari: dacă numai 3% din pacienți dezvoltă simptome grave, una e dacă se-mbolnăvesc o mie de oameni, alta când se-mbolnăvesc un milion.

Pregătiți-vă de impact.

Articol din categoria: ACTUALITATE

19 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    Pregatiti-va de impact = Miorita.

    4
    5
  2. #3 Comentariu nou

    De unde frățioare bani de testare masiva? Nu cred ca a fost neaparat o chestie de rea intenție, cat mai mult o lipsa de resurse (atat financiare, cat si umane).
    La care se mai adauga teama omului de spital. Daca nu ai simptome nasoale, nu te duci sa te scarpine prin spital fără sa te mănânce. Așadar, multi au preferat sa nu se testeze.

    9
    4
    • #4 Comentariu nou

      cred ca trebuie renuntat la refrenul „nu sunt bani”. Avem foarte multi bani, om fi noi printre ultimii din Europa dar pe plan mondial stam bine. Problema e directionarea lor complet aiurea, chiar si cand e cu buna intentie

      0
      0
    • #5 Comentariu nou

      @Ana: cred ca mai degrabă trebuie sa renunți la refrenul “avem bani”.
      Faptul ca primim cu împrumut, nu înseamnă ca ii avem. Mai grav, faptul ca ce primim cu împrumut băgam in consum si nu in investiții pentru export, ne subjuga si mai tare.
      In momentul in care se vor reloca in Romania nemti si englezi pentru un trai mai bun, atunci să-mi spui ca Romania are bani destui. In ziua in care voi vedea companii 100% romanești, care sa exporte produse “designed in Romania, manufactured in China”, atunci să-mi spui ca avem bani de teste.
      Deocamdată avem o bula de oameni (probabil cateva sute de mii), care tin in spate o tara întreaga (plus hoțiile politicienilor). Chiar si acestia sunt intr-o bula fragila care se umfla si dezumfla dupa cum bate vantul extern, fiind dependenți de “compania mama” care a venit pe aici nu pentru ca suntem frumoși si deștepți, ci pentru ca suntem cu 30-50% mai ieftini si cat de cat competenti pentru nevoile lor. Bizniz e bizniz!

      0
      0
    • #6 Comentariu nou

      Unde drac vezi tu că „băgăm în consum”? Ai citit bugetul? Băgăm în rachete şi securişti şi poliţai de-amboulea, de parcă alea o să ne apere sănătatea, o să împuşte virusul cu pistolul. Mai terminaţi cu refrenele astea halucinatorii cu banii care se duc pe ţigări sau mai ştiu eu ce. Vede o ţară întreagă pe ce se duc: arsenal pentru un război imaginar, în timp ce războiul intern real îl pierdem cu brio.

      0
      0
    • #7 Comentariu nou

      @abm
      Tu fie nu ai auzit de Putin (si chiar de Erdogan), fie esti platit de el!

      0
      0
  3. #8 Comentariu nou

    Buna ziua Vlad
    Sa speram ca macar jumatate din cele 42000 de decese ‘suplimentare’, o constituie decesele cauzate de alte boli netratate.
    Cati dintre cei ce stiau ca ar trebui sa isi monteze stenturi pentru a mari speranta de viata, crezi ca s-au mai dus la spital?
    Cred ca sunt destul de multi cei ce au preferat sa se fereasca de Covid (mai ales stiind ca sunt o categorie vulnerabila), au riscat din punctul de vedere al bolii coronariene si au pierdut!
    Pe de alta parte, daca in 2 luni de zile s-au vaccinat 1.000.000 persoane, in cat timp se vaccineaza 14 – 15.000.000 (75%)?
    In conditiile astea, intrebarea care se pune este: Cat dureaza imunizarea prin vaccin?

    10
    3
  4. #10 Comentariu nou

    Graficul pe grupe de varsta mi se pare ofarte important, atata vreme cat nu avem si distributia pe cauze. Caci astfel, putem corela mai mult cu cauza COVID, intrucat stim deja ca persoanele in varsta (care sunt mai predispuse si la comorbiditati) sunt mai afectate. Si asta se vede din graficele lui Florin Run.
    Altfel, nu puteam neaparat lega intr-o masura certa cifrele. Cifrele puteau fi chiar mai in „favoarea” virusului, daca te gandesti ca pe timp de lockdown accidentele de munca, circulatie (care in Romania erau destul de numeroase) ar fi trebuit sa scada, deci diferenta aia de 42 de mii ar fi chiar mai mare. Totusi, in compensatie, poate oamenii stand mai mult acasa, isi dau mai repede si mai mult in cap :). De aia zic ca fara si o cauza a fiecarei morti, e greu sa tragi o concluzie referitoare la impactul virusului (caci impact sigur are). Dar graficele pe grupe de varsta ajuta mult.

    5
    1
  5. #11 Comentariu nou

    Eu vad 2 cauze principale pentru mortalitatea in exces:
    1 – cazurile de covid care au scapat sistemului
    2 – suferinzii de alte boli care nu au mai fost tratati, din cauza „inchiderii” unor spitale, cel putin in perioada martie-iunie, efectul aparand anterior (a se vedea cazul spitalului Colentina)
    Vina lipsei testarii este impartita intre autoritatile centrale si cele locale.
    Celor centrale le convin raportari mai mici, ca da bine la „eficienta” lor.
    Oficialitatile locale evita testarile pentru ca nimanui nu-i place sa gestioneze cazuri izolate la domiciliu, carantine si restul problemelor asociate. Majoritatea prefera sa considera ca „e o simpla raceala” si baga problema sub pres cat de mult se poate. Politistilor nu le convine, medicilor de familie nu le convine, primarilor nu le convine – evorba de munca suplimentara, responsabilitate si in viziunea lor 0 beneficii (financiare) …
    Ar mai fi interesant cat dintre testele de acum se mai fac la solicitarea DSP-urilor versus cate se fac in spitale versus cate se fac la cerere … tare imi e ca ultimile 2 sunt majoritare, ceea ce inseamna clar ca statul „a pus batistat pe tambal”.
    Cei care au facut asta, nu dau doi bani pe faptul ca avem o noua tulpina mai contagioasa si poate mai mortala … poate daca mortalitatea ar creste vertiginos s-ar speria, dar momentan mortalitatea pare constanta, internatii la ATI sunt constanti … deci totul e ca mai inainte, de ce sa ne batem capul? … merge si asa

    11
    1
  6. #12 Comentariu nou

    orice comparatie (fara patima) se face in context:

    1. e adevarat ca unele judet etesteaza prea putin
    2. raspunsul la pandemie trebuie comparat cu restul europei. Iar daca ne uitam la numarul de morti si la excesul de decese anul trecut nu stam rau deloc. Sa nu fim apocaliptici ca dl Jurma. raspunsul la pandemie e un mix de masuri f cinic. Morti vs someri vs locuri de munca. Daca luam toate astea in calcul Romania S-a descurcat in media Europei, Nicimacar la coada cum eram obijnuiti.

    2
    0
  7. #13 Comentariu nou

    ca sa trecem peste statistica manipulatorie dl Jurma va recomand sa testati si la altii aici:

    https://ourworldindata.org/excess-mortality-covid

    asta ne va ferii de concluzii gresite.

    4
    3
  8. #14 Comentariu nou

    Nu exista motive sa credem ca numarul mortilor de covid este subraportat. Poate, din contra, supraraportat.
    Explicatia numarului suplimentar de decese consta in primul rand in faptul ca multi bolnavi (in special cronici) nu au mai putut beneficia de tratament.
    E sugestiv interviul de aici:
    https://spotmedia.ro/stiri/sanatate/am-avut-nenumarate-cazuri-de-pacienti-care-s-au-prapadit-pentru-ca-nu-au-avut-tratament-si-supraveghere-dezvaluiri-cutremuratoare-despre-erorile-si-minciunile-covid-interviu-video
    Cateva citate:
    „Cu siguranță, mortalitatea din România are cauze în gestionarea crizei Covid. În ambele direcții, și mortalitatea Covid și non-Covid.”
    „Am avut nenumărate cazuri de pacienți care s-au prăpădit, pentru că nu au avut tratament și supraveghere. Am pacienți care sunt la limită. Sunt pacienți care au ieșit din perioada Covid și aveau nevoie de o îngrijire, dar nu au mai fost primiți în spitale nonCovid. Nu se întâmplă doar la noi. Dar la noi domină tăcerea.”
    „Am avut pacienți luați de pe masa de operație și transferați la Colentina pentru că aveau Covid. Am fost nevoiți să recurgem la soluții în extremis, uneori, ca să salvăm pacienții.”

    7
    3
    • Cu siguranță numărul uriaș de morți în exces are legătură cu pandemia. Va fi nevoie de cercetări aprofundate pentru a fi stabilite cauzele statistic relevante, dar eu observ următoarea situație: deși sistemele de sănătate sunt destul d ediferite de la o țară la alta, mai bune sau mai puțin bune, an toate țările anul pandemiei a venit cu morți în exces. Deci numitorul comun într-o mulțime de sisteme medicale diverse este pandemia. În această situație, Briciul lui Occam ne spune care este, cu mare probabilitate, cauza morților.

      0
      0
    • #16 Comentariu nou

      Luam de buna afirmatia ca au murit cu 42000 de persoane mai multe. Intrebarea este cu cate persoane au murit mai multe in 2019 fata de 2018 etc. Orice statistica poate fi interpretatata cum doreste cel care o prezinta. Corect se face cu observarea dinamicii multianuale a populatiei. Sa vedeti cat de multi vor muri cand ajung decreteii pe trambunlina, cam dupa 2035. Cauzele mortilor suplimentare sunt importante dar este clar ca o parte sunt din cauza covidului, o parte din cauza inchiderii spitalelor pentru pacientii obisnuiti si reducerea serviciilor medicale, o parte din cauza neprezentarii la medic a pacientilor speriati de media (poate un pic de autocritica!?), o parte sinucideri (foarte multe tulburari psihice de care la noi nu prea se vorbeste dar in strainatate da) si cine stie cate morti „colaterale” pentru ca se moare si de foame in urma lockdownului, nu stiu daca la noi a murit cinvea de foame dar nu m-ar mira prea tare.
      Capul sus in 3 ani trece de la sine pandemia 😉

      0
      0
  9. #17 Comentariu nou

    Este mai ușor decât vă închipuiți, să înțelegeți de ce sunt mai multe decese comparativ cu alți ani. 1 Oamenii nu au mai avut acces la serviciile de sănătate în special cele de urgență, asta din cauza protocoalelor absoulut criminale! 2 Un aspect neglijat de toți specialiștii lu’ pește este acela al fricii, frică pe care au avut grijă media și guvernul să o amplifice și să o ducă pe culmi neatinse până acum! Această frică a făcut ca persoane care aveau nevoie de asistentă medicală imediată, să refuze a se prezenta la medic iar rezultatul fiind evident moartea ! Dar nu-i așa, cum să scriem noi altceva decât ce e în acord cu ce ne spun autoritățile, doamne ferește ! Ce poate fi mai nasol decât să fii făcut conspiraționist, nu ? Poate ne spuneți și cât de bune și sigure sunt vaccinurile ! Jenant !

    3
    5
  10. #19 Comentariu nou

    mortalitea in exces este evident legata de pandemie. comparativ cu alte tarii din Ue nici nu stam asa rau. sunt luni in care uk spania slovacia etc au avut si 100% exces de decese fata de „doar 60%” in ro.
    Din pacate asta e efectul pandemiei. spor la vaccin.

    cat despre testare / judete e penibil sa faci sub 1000 de teste / judet. trebuie continuata investigatia si arata care sunt acele judete si decapitat DSP, sefi de spitale institutii etc. inteleg la inceput ca nu puteam peste ( aparate si oameni pregatiti) dar acum nu mai au nici o scuza intrun an era timp pt pregatire si achizitii

    2
    0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.