Șoselele din România rămân cele mai periculoase din UE

Datele Comisiei Europene arată că mortalitatea rutieră în țara noastră este de două ori peste media UE.

Vladyslav Topyekha / Pixabay

Comisia Europeană despre siguranța rutieră în țările UE: „În 2020 s-a înregistrat o reducere cu 4 000 de cazuri a accidentelor rutiere mortale în UE, rata mortalității fiind la cel mai scăzut nivel din toate timpurile.”

Dar România este, din nou, pe ultimul loc în această privință.

Șoselele din țara noastră rămân cele mai periculoase din UE iar riscul de a muri violent când ieși din casă ca pieton sau șofer e de două ori mai mare ca media europeană – și de aproape 5 ori mai mare ca în cea mai sigură țară europeană din acest punct de vedere, Suedia.

România: 85 decese/milionul de locuitori
Media UE: 42 decese/milionul de locuitori
Suedia: 18 decese/milionul de locuitori

Am spus „șoselele rămân cele mai periculoase”, dar mai corect ar fi „șoselele, dar și șoferii și pietonii din România rămân cei mai periculoși factori declanșatori de accidente rutiere mortale în UE”.

Mi-a rămas în minte ce a spus la un moment dat Titi Aur: mediul rutier te forțează să fii prevăzător sau, dimpotrivă, imprudent în trafic. Dacă în vest, ieși în evidență când conduci ca bezmeticul, la noi, devii un ciudat dacă șofezi conform regulilor.

Cum schimbăm asta? Nu ține de infrastructură (infrastructura rutieră bună e o necesitate indiscutabilă, dar aici e un paradox, totuși: care e logica să șofezi periculos dacă drumurile, marcajele și semnalizările sunt proaste? N-ar trebui să fie taman invers?) ci de educație, și nu doar rutieră. Și, da, poate că mi-am pierdut răbdarea, dar încep să cred că educația, cel puțin în această privință, nu se poate face fără nuia.

Alte date din analiza Comisiei Europene pe subiectul siguranței rutiere în UE, aici.

Articol din categoria: ACTUALITATE

54 comentarii Adaugă comentariu

  1. o cameră de bord ajută.

    13
    11
  2. #5 Comentariu nou

    Pai putem schimba poate prin proteste. Altfel poliția se va preface in continuare ca aplica legea. Atâta timp cat e liniste, fiecare isi vede de bucățica sa.
    Totul pleaca de sus in jos si se poate îndrepta cu “nuiaua” cum ai menționat.
    Eu încalc legislația rutieră doar la capitolul viteza, Insa doar atunci cand consider ca nu pun in pericol pe nimeni si de regula doar pe autostrada (e.g. Pe autostrada Bucuresti – Ploiești, dacă-i liber, o tin la 150 pe cruise control și-mi incerc norocul cu poliția).

    Accidentele mortale din Romania se petrec pe fondul tupeului si a nesimțirii unor bizoni (viteza excesivă fiind doar un factor din ecuație).

    Practic, poliția trebuie sa fie foarte drastică cu cei care-s turbați pe drumuri, depășesc pe linia continua, conduc agresiv, păstrează o distanța foarte mică față de ceilalți participanți, samd).

    Insa noi plecam de la premiza că toti participanții la trafic au si dreptul de a conduce. Nu luam in calcul miile sau zecile de mii care și-au luat permisul de conducere pe șpagă.

    Apropo, agresivitatea din trafic o poți ușor observa si într-un supermarket. Imediat le sare țandăra, se cațără pe tine la casa de marcat, parchează pe locurile celor cu handicap si/sau pe spațiile pietonale de la mall, etc.

    Așadar n-as spune ca avem doar o problema de trafic, ci de “calitate umană” in general.

    16
    6
    • #6 Comentariu nou

      Perfect de acord. Parca as fi scris eu 🙂
      As nuanta ca, de fapt, in trafic se vede cel mai bine calitatea umana, educatia.

      Numai de aia eu l-as fi remaniat si pe Bode pentru prostia de propunere de modificare legilativa pe care a facut-o saptamana trecuta. El mai vrea restrictii suplimentare (si, Doamne, ce restrctii! :)) ) cand problema, de fapt, e ca nu se respecta deloc cele actuale si nu sunt penalizate incalacarile lor.
      Au impanzit Bucurestiul de bumpere din alea criminale, care se distrug de 2 ori pe an, iarna obligatoriu, fiind susrsa foarte buna de venit pentru capusele primariilor. In loc sa fi relizat unele pe care sa le poti trece cu max 30 la ora (din acelea in profilul strazii), nu sa incetinesti pana la 5, sau, mai elegant, sa puna camere (ca in Anglia). Oricum, masinile de firma, SUV-uri, dube etc trec fluierand peste ele cu 50.
      In schimb, benzi blocate, colturi de intersectii ocupate, parcari pe si inaintea trecerilor de pietoni, depasit coloana si repliat in intersectii, waze-ul care deviaza pe te miri unde dar te arunca tot in arterele principale cauzand incetiniri acolo unde trafciul ar trebui sa fie fuid (vezi Chiajna, DN1 in weekend la Breaza, etc.), depasiri inconstiente, crosetari periculoase, mers pe banda de urgenta si tailgating cat cuprinde pe autostrada, fortarea rosului etc. Pe ei ii doare ca traversezi cu casti pe urechi sau ca mergi cu 30 la ora pe bicicleta. Noaptea mintii!

      0
      0
  3. #7 Comentariu nou

    O să enervez pe mulți – și în primul rând pe tine, că văd că ai fetișul ăsta nesănătos cu „educația” – dar educația joacă de fapt un rol minor în foarte multe domenii. Nu chiar zero, dar mult sub ce îi atribuie legendele urbane.

    Problema asta (ca multe altele) se rezolvă în timp printr-un set bine calculat și permanent actualizat de recompense și pedepse care să corecteze *cultura națională*, nu doar comportamentul rutier. Pentru că jmekerul cu jm mare dublu de tipar trăiește cu senzația că i-a făcut mă-sa șosea nu pentru că ar fi needucat (ți-amintești controlorul de zbor care a scos un Logan din șosea la Băneasa acum câțiva ani? Ăla numai needucat nu era), ci pentru că a crescut într-o cultură ego-centrată, rigid stratificată, în care el e deasupra și în care important e să performezi algoritmul, nu să înțelegi ce ai de facut pe bune (așa și ăștia cu masca în barbă – dacă-i întrebi se miră „da’ ce, io port mască”). Și pentru că șoseaua e doar prelungirea obiceiurilor din micro-cultura de proveniență.

    Uite, tocmai citesc „Predictably irrational” a lui Dan Ariely. E o lectură… iluminatoare. El și Daniel Kahneman. Give it a try și lasă „educația” în rolul ei primordial, că e depășită de câte sarcini avem tendința să-i punem în cârcă.

    17
    9
    • #8 Comentariu nou

      Pe deoparte este corect ce spui, dar cultura este inclusă în educație.
      Ar trebui mers chiar la un nivel mai mare de profunzime.

      Pentru asta ar trebui să observăm că științele sociale și aplicarea lor sunt mult rămase în urmă față de avansul tehnologic care dă acces tuturor la „dispozitive” care pot pune în pericol pe ceilalți. Privind global lucrurile amenințările pot veni din foarte multe direcții.

      În concluzie fără educație socială avem o cultură incompletă, și fără o cultură completă avem o educație incompletă.

      Astfel nu este greșit să spunem că este o problemă de educație (socială) cum nu este nici foarte precis să spunem că este o problemă culturală.

      0
      0
    • Ma rog, CB, eu ma refeream la educatie rutiera, nu neaparat la educatie stiintifica/profesionala etc. Caci ce altceva este educatia rutiera decat intelegerea, asumarea si practicarea unui sistem de bune maniere si comportament responsabil pe sosele, astfel incat sa ne creasca tuturor sansele de a ajunge cu bine la destinatie?

      JMekerul despre care vorbesti este in primul rand needucat in domeniul soferiei, un primitiv scapat in lume la volan. Daca ar fi exceptii, nici n-ar fi asa rau, doar ca JMekerii veritabili, bombardierii, sunt multi, iar pe langa ei mai sunt o sumedenie de needucati pur si simplu, fara rele intentii neaparat. Impreuna, creeaza cu totii acel mediu isteric despre care vorbeste Titi Aur, in care e foarte greu sa-ti pastrezi calmul.

      0
      0
    • #10 Comentariu nou

      @CB
      Daca inteleg bine tu numesti educatie doar ceea ce invatam la scoala, „cultura ego-centrata, rigid stratificata” si mentalitatile pe care aceasta le induce, din punctul de vedere exprimat, par sa nu tina de educatie.
      Se pare ca eu, ca si Plain Sight, ca si Vlad si ca multi altii, avem niste conceptii invechite, consideram ca si aceste lucruri fac parte din educatie, si ca pot fi corectate prin educatie! E drept, daca pentru a invata un pic de matemetica si literatura, ca sa nu ramai analfaet functional sunt suficienti 7-8 ani de scoala, pentru a corecta mentalitatile trebuiesc (re)educate 2 – 3 generatii.

      0
      0
    • #11 Comentariu nou

      Cred ca am mai scris-o pe aici pe asta cu cultura/educatia in context rutier. Tin sa te contrazic CB:

      In momentul in care vecinul „Gicu” are un BMW vechi, dar care arata decent (chiar daca e vechi), merge tare si scoate un sunet „tunat”, care crezi ca va fi modelul si aspiratia tuturor copiilor de pe strada? Sa aiba, la fel ca „Gicu”, un BMW care arata decent, merge tare si scoate un sunet „tunat” Apoi, daca merge tare au sa si il foloseasca, la fel ca „Gicu”, sa mearga tare pe strazile patriei. Si uite asa educatia primita de la vecin (pentru ca educatia se face 24/7, nu doar acasa si la scoala) a contribuit la nesiguranta soselelor din Romania.

      Doar ca sursele nesigurantei sunt multiple:

      Infrastructura. Avem nevoie de ea ca de aer: autostrazi, drumuri nationale cu sensuri separate si raze de curbura mari, drumuri judetene, locale, comunale, etc. in stare buna de exploatare. Una e sa traversezi tara ocolind pietoni, animale si gropi, depasind camioane, franand la fiecare curba si alta e sa mergi constant la limita vitezei legale. Sansele sa lovesti pe cineva sunt net inferioare si oboseala (si iritabilitatea) soferilor scade drastic.

      Restrictii corect implementate. Aici e mult de spus, dar sunt 2 aspecte care ma irita in mod exceptional: nu avem indicatoare care anuleaza restrictiile (ai o limitare la 30 km/h pentru un motiv anune, dar indicatorul de anulare al limitarii lipseste cu desavarsire) si avem drumuri cu restrictii absolut aberante (de ex. DN14 intre Sibiu si SIghisoara ale carui curbe sunt limitate cu cel putin 20 km mai jos decat viteza la care poti trece foarte lejer cu un camion).

      Aplicarea si extinderea legii. Politia, politia, politia. …si felul in care se aplica legea. Trebuie sa mai zic ceva? Da! De ce Romania nu are radare fixe? Nu stiu! De ce politia nu are radare mobile camuflate? Nici pe asta nu o stiu! (ar trebui sa le vedeti pe alea din Germania, ascunse prin boscheti, tomberoane, etc)

      Amenzi usturatoare. Sa vezi ce mielusei sunt toti de cum intra in Elvetia!!! Nu ti-e tot una cand 5 km/h peste limita de lasa fara 100€.

      Educatia pietonilor! Astia sunt de multe ori teroristi sinucigasi! Mi-a fost luat permisul odata pentru ca un stimabil, mergand pe trotuar aproape de margine, a decis brusc sa faca dreapta si sa puna piciorul pe trecerea de pietoni. Pe purtatorul de cascheta care filma trecerea pandind o ocazie ca aceasta nu l-a interesat contextul. Asa ca m-a invitat sa ma adresez leguitorului: legea nu spune nimic despre pietoni.

      Legiferarea stricta si aplicarea legii in cazul lucrarilor de reparatii. Cand ati vazut in Romania marcaje galbene pe asfalt in locurile unde se lucreaza (devieri, anunari de sensuri, etc)? Ca eu nu stiu daca am vazut vreunul. Cate reparatii scufundate la cateva luni dupa ce au fost facute? Foarte multe!

      Acordarea permiselor stricta!

      Cursuri de condus preventiv. La preturi decente, incurajate sau poate chiar oferite de politie! La acest punc trebuie sa adaug experienta personala acumulata dupa cateva astfel de cursuri, unele pentru publicul general, altele pentru conducatori de prototipuri. Daca cauza accidentului e „neadaptarea vitezei la conditiile de drum” atunci fie soferul a impins masina cu foarte mult peste limitele ei de siguranta, fie nu stie manevre minime de redresare a masinii (pentru care nu iti trebuie vreun curs special). Senzatia in masina devine inconfortabila cu muuult inainte de pierderea controlului si cine ignora asta… nu vreau sa dau nume.

      Tot ce pot sa va recomand este sa fiti exemple pozitive!

      PS: Si tot legat de educatie: de ce soferul care traverseaza Europa din Germania spre Romania va conduce tot mai „romaneste” cu fiecare granita pe care o traverseaza?

      0
      0
    • #12 Comentariu nou

      Prin „educație” eu înțeleg întreg complexul de procese, formale sau informale, directe sau vicariante, explicate sau doar modelate, prin care unui individ i se gravează în minte o serie de reguli, valori și principii după care, la maturitate, își ghidează comportamentul. Aici intră de la desenatul de bețișoare la grădiniță până la „eu n-o să mă port cu soția mea cum se poartă tata cu mama” din adolescență sau mai târziu „văd ce face șeful meu și, când oi ajunge și eu șef, o să fac fix pe dos dacă vreau să meargă treaba bine”.

      În această accepțiune foarte largă, educația are un anume impact, mic dar nu zero, da.

      Ce neglijăm noi e că educația, sistemul de principii și valori care ne ghidează etc, e ca un software. Și oricât ar fi de bun, dacă hardware-ul nu e potrivit, ‘geaba chichirez gâlceava. Ce zic eu e că a devenit stringent să înțelegem că alegerile de orice fel *nu* sunt raționale în cea mai mare parte și că o educație vopsită pe un creier needucat n-are șanse. Uitați-vă la antivaxxeri, de un exemplu: vi se pare că toți ar fi tălâmbi făcuți grămadă? Nu, o bună parte sunt persoane educate; dar frica aia subconștientă, dată de o amigdală cerebrală hiper-turată, le înăbușă rațiunea și ajung să folosească logica tocmai pentru a justifica un lucru ilogic. Problema rutieră în România e ceva mai simplă, poate, dar tot de acolo izvorăște.

      Nu, oamenii nu sunt ființe raționale. Va trebui să înțelegem acest lucru dacă vrem să facem ceva în țara asta.

      0
      0
    • #13 Comentariu nou

      @CB
      De data asta char ai mermelit-o

      Educația se referă la orice știință (cunoașterea unui set de reguli, principii, norme, legi, etc.) cât și la disciplină (aplicarea regulilor, principiilor, normelor, legilor, etc.)

      Știința fără disciplină poate fi numită cultură.

      0
      0
    • #14 Comentariu nou

      Plain Sight,

      Așa o fi cum zici, prietene 🙄. Contribuție la fel de importantă, teoretic și practic, precum dezbaterile conclavului din Constantinopole despre sexul îngerilor, cu Mehmet II la poartă.

      Dacă vom continua să ne agățăm de procesul ăsta superficial de transmitere / memorare de proceduri (și numește-l cum vrei, aplicarea *nu* e garantată, sau măcar probabilă, ca simplă consecință) și nu vom pătrunde mai în adânc în modul de funcționare a creierului, suntem mâncați. A mers așa până acum vreo 50 de ani; acum nu mai merge (nu intru în cauze pentru moment). Noi suntem în situația fabricanților de bice la apariția primei fabrici de autoturisme. Nu un bici mai bun, inovator, ne va salva, indiferent cum i-am spune.

      0
      0
    • #15 Comentariu nou

      @CB
      Nu ar trebui să te superi!

      Ceea ce ți-am semnalat nu este doar important ci esențial.
      Și spre exemplu, ca să înțelegi mai usor… La ce ți-ar folosi educația fizică doar la nivel teoretic?
      Nicio știință și-ar justifica sensul fără un scop practic, chiar dacă acesta nu este ”revelat” imediat cum este cazul matematicii.

      Cu mult mai grav este ceea ce susții; pe de o parte că omul nu este o ființă rațională, iar pe de altă parte că dacă ”nu vom pătrunde mai în adânc în modul de funcționare a creierului, suntem mâncați”.

      Trecând peste faptul că este o mare contradicție între cele două afirmații concluzia ar fi că deja suntem terminați deoarece nu există nici șansă pentru o ființă neînzestrată cu rațiune să atingă un asemenea scop.

      Pe de altă parte omul este atât o ființă emoțională cât și o ființă rațională.
      Deși nu poate exista niciun dubiu asupra acestui lucru, echilibrul între cele două devine într-adevăr o problemă dacă nu punem în ecuație diciplina ca parte a educației.

      0
      0
    • #16 Comentariu nou

      Plain Sight, nu mă supăr, prietene. Iartă-mă dacă am părut supărat, nu e cazul.

      Mi se pare periculos, însă, să insistăm în a ne auto-păcăli cu „educația” și „omul, ființă rațională”. A fost o paradigmă utilă câtă vreme nu știam altceva; și-a pierdut utilitatea în urmă cu câteva decenii, când am început să explorăm creierul mai în detaliu.

      N-am loc aici, deci pe scurt: creierul nu ne-a fost dat ca să gândim cu el (Lisa Feldman Barrett); omul ia decizii perfect irațional (Dan Ariely, Daniel Kahneman); gândirea umană este plină de zeci de distorsiuni („cognitive bias”), cele mai multe subconștiente, care fac deciziile impredictibile (Daniel Kahneman); viața noastră este dictată de o poveste depănată în afara luminii conștientului, poveste inexactă, incompletă și marcată de fabulații care ne fac doar să ne simțim bine (Michael Gazzaniga); ce ni se pare a fi „realitate” e de fapt o halucinație controlată doar marginal de realitatea obiectivă (Anil Seth); emoțiile sunt numai încercări ale creierului de a prezice schimbările viitoare din mediu (Lisa Feldman Barrett din nou). Epistemologia raționalității, în cadrul căreia lucrezi tu acum, e demodată precum atomul-cozonac al lui Thomson sau heliocentrismul. Hai s-o lăsăm să se odihnească, zic.

      PS: pornind de la paragraful de mai sus ai vreo 14 – 15 cărți formidabile de citit (mai multe, dacă-l socotești și pe Harari, pe care nici nu l-am amintit). Hai să vorbim din nou după ce treci prin ele – nu că m-aș da mare (departe de mine gândul ăsta), dar e foarte probabil să-ți ofere o privire cu totul deosebită asupra omului actual.

      0
      0
    • #17 Comentariu nou

      @CB
      Așteptam cu interes și oarecum anticipam comentariul tău.
      Nu aș vrea să jignesc pe nimeni, dar poate este cazul să reconsideri o mare parte din cărțile citite.
      Fără a recomada o bibliografie deocamdată aș lua pe rând câteva aserțiuni usor de demontat.
      1. ”creierul nu ne-a fost dat ca să gândim cu el” – Probabil da, dar am facut-o! Păcatul primordial!
      2. ”omul ia decizii perfect irațional” – Uneori rațiunea deciziilor este superioară rațiunii umane individuale.
      3. ”gândirea umană este plină de zeci de distorsiuni” – Corect ar fi să analizăm rațional acele distorsiuni dacă vrem să aflăm care sunt mecanismele de funcționare a creierului, poate există o rațiune acolo.
      4. ”cele mai multe subconștiente” – Ce este subconștientul altceva decât o acumulare de experiențe ale existenței care la momentul ”stocării” lor aveau scopul rațional de a ne pregăti pentru viitor.
      5. ”care fac deciziile impredictibile” – La nivel cuantic totul poate fi considerat impredictibil, dar nu s-a demostrat însă că nu există o rațiune în asta (aici nu pot să mă abțin https://vdocuments.site/reader/full/enigma-cuantica-pt-site-56b7736018c4f )
      6. ”viața noastră este dictată de o poveste depănată în afara luminii conștientului” – Această afirmație ar fi una din cele mai mari prostii atâta timp cât încă nu am lămurit ce este conștiința
      7. ”poveste inexactă, incompletă și marcată de fabulații care ne fac doar să ne simțim bine” – Aș spune că unele ne fac să ne simțim rău și această dihotomie chiar are un sens educativ.
      8. ”ce ni se pare a fi „realitate” e de fapt o halucinație controlată doar marginal de realitatea obiectivă” – Aici lucrurile se complică puțin pentru că la modul individual vorbim de percepție (un termen vast), iar la modul general realitatea obiectivă poate fi influențată la rândul ei de participanți conform teoriei mecanicii cuantice.
      9. ”emoțiile sunt numai încercări ale creierului de a prezice schimbările viitoare din mediu” – Sunt reacții complexe (fizice, chimice, psihice, etc.) legate cauzal de pct.4 și context, care înseamnă în cazul nostru percepția (deformată) realității obiective.
      10. ”Epistemologia raționalității, în cadrul căreia lucrezi tu acum, e demodată precum atomul-cozonac al lui Thomson sau heliocentrismul. Hai s-o lăsăm să se odihnească, zic.” – Nu zici bine deloc!

      Desigur îți mulțumesc pentru recomandări!
      Sper că se poate deduce că suportul ”material” al emoțiilor nu este doar creierul!

      0
      0
    • #18 Comentariu nou

      Ok, Plain Sight, îți dai seama, sper, că ai luat niște rezumate parțiale ale câte unei bucăți din ideea principală a fiecărui cercetător și-ai făcut un soi de tikka masala care n-are sens, da? Oamenii ăia au, fiecare, decenii de cercetări în spate.

      Vezi cum e cu „predictibly irrational”? O persoană rațională ar fi zis ceva de genul „hmm, ce susțin oamenii ăștia contrazice mai tot ce știu eu. Citesc, mă informez și revin”.

      În loc de asta am parte de o tocăniță de cuvinte, preparată doar în ideea să te simți tu bine c-ai avut ultimul cuvânt.

      I’m out.

      0
      0
    • #19 Comentariu nou

      @CB

      Departe de mine gândul de a avea ultimul cuvânt, nu pot găsi o satisfacție rațională în asta, iar cea emoțională mi se pare prea puțin.
      Eu cred că tot ce facem aici este să împărtășim idei pentru a trage concluzii utile, general valabile.

      Poate am glisat puțin între teme.
      Întradevăr este un subiect vast modul în care luăm decizii între emoțional și rațional.

      Este adevărat ce spui că ne ghidăm tot mai mult deciziile după emoții.
      Dar asta nu înseamnă nici pe departe că așa suntem făcuți ci că așa suntem educați și cineva chiar profită de asta.
      Iar aici chiar este într-adevăr o problemă culturală.
      Pentru că educația care să implice rațiunea este ”neprofitabilă”.
      De aceea cred că trebuie să folosesti ”altă cheie” la ceea ce citești.

      Faptul că am ”tocat” aserțiunile fie ele și scoase din contextul original nu ar trebui să-ți distragă atenția de la modul în care ”reinterpretările” fac parte dintr-un concept unitar, decât dacă ți-ai propus să rămâi captiv în paradigma dezastruoasă a ideii că gândirea este un produs al creierului, ceea ce pare să fie cazul acum.
      Și ca să nu te încurc prea tare te poți delecta:
      pe scurt:
      https://www.youtube.com/watch?v=3WXTX0IUaOg
      pe lung
      https://www.youtube.com/watch?v=xGbgDf4HCHU
      suplimentar
      https://www.youtube.com/watch?v=_qgSz1UmcBM&t=833s
      Chiar te-aș ruga sa-mi spui ce ai citit până acum pe aceste teme!

      Revenind la tema inițială ar trebui să concluzionăm că suntem individual responsabili pentru modul în care ne gestionăm emoțiile (în trafic și fireste nu numai) și aceasta este rolul educației din perspectiva rațională ca set de reguli și ca disciplină.

      Alfel totul devine necuantificabil și lipsit de sens, inclusiv tema aflată in dezbatere.
      Probabil nici nu am exista.

      0
      0
    • #20 Comentariu nou

      @CB
      Mentionez inca o data cifrele sintetice per milionul de locuitori:
      – Romania – 85 decese;
      – Norvegia – 18 decese;
      – Suedia – 18 decese;
      Ori amigdala vikingilor s-a atrofiat, ori teoriile sustinute de tine despre rolul minor al educatiei are o hiba!
      Daca mai adaug si ca babuinii care fac ravagii pe sosele in Romania, atunci cand ajung in Austria sau Germania stiu sa treaca peste impulsurile amigdalei cerebeloase si sa conduca decent, ar trebui sa ajungem la o concluzie.

      0
      0
    • #21 Comentariu nou

      😀
      Pricinosule, nici, nici. E doar dovada că vikingii au început mult înaintea noastră să facă ce trebuie: cultură, context, arhitectura alegerii, dovezi sociale, disciplină (amigdala n-are treabă aici).

      Vezi tu, sunt foarte multe variabile implicate, în feluri diverse. Promptul dat de dovezile sociale funcționează altfel la noi decât la ei, chiar dacă principiul e același. Dacă toate creierele de pe planetă ar fi identice… dar nu sunt.

      Ei (și alții) au priceput niște chestii – și au avut politicieni cu bile – înaintea noastră. Citește un pic comparația Suedia – România în privința culturilor naționale din cercetările lui Geert Hofstede. E lămuritor.

      0
      0
    • #22 Comentariu nou

      @CB
      Hmmm… „cultură, context, arhitectura alegerii, dovezi sociale, disciplină”.
      Nu cumva toate acestea fac parte din EDUCATIE?
      Imi amintesc de o vorba care inca circula atunci cand eram eu mic: „Cei 7 ani de acasa” … parca tot la educatie se refera.
      Iar ca sa fiu un pic de acord si cu tine, au englezii o vorba: „Bunul simt este ceea ce ramane dupa ce ai uitat totul”.
      Dar cred ca tot la educatia primara face referire.

      0
      0
    • #23 Comentariu nou

      @CB & all
      Mă simt nevoit să adaug un mic context acestei dezbateri în speranța că toată lumea poate să câștige la final.

      Asa cum am mai spus nu găsesc nicio satisfacție rațională în a avea dreptate pe tema aflată în discuție dacă există cea mai mică îndoială asupra argumentelor pe care le pun în discuție.
      Sunt și am fost foarte confortabil cu ideea că CB este și va fi inclusiv pentru mine ”maestrul” acestei platforme de comentarii în ceea ce privește stiințele cognitive și neuroștințele deci problema emoțională (a orgoliilor) este și ea rezolvată.
      Contribuția lui CB la acest blog este de prețioasă și de necontestat.
      Însă ar fi o mare pierdere pentru noi toți să tragem concluzii eronate pe o temă simplă, dar cu implicații catastrofale în toate aspectele vieții.

      Dacă am lămurit cât de cât contextul putem trece la argumente.
      Sper ca nimeni să nu ia lucrurile într-un mod personal (lăsând deoparte pe cât posibil emoțiile) atunci când argumentele vor părea extrem de tăioase. Îmi cer scuze anticipat, dar cred că o altă cale nu există.

      Nu știu cum am ajuns să frizăm absurdul când, sumarizând argumentele ”cultură, context, arhitectura alegerii, dovezi sociale, disciplină” nu obținem nimic altceva decât educație și bineînțeles că inclusiv aptitudinile șofatului în cazul nostru tot educație reprezintă!

      Desigur amigdala nu are nicio contribuție notabilă cât timp nu se ajunge la situații limită, dar această limită (raportată la stimuli) este stabilită individual și diferențiat tot de educație. Nu cred că este nevoie să argumentăm cât de importantă este menținerea unui echilibru între rațiune si emoție în situații limită, care în cazul șofatului în România se dovedesc a fi mai frecvente.

      Astfel dincolo de educația formală care implică o anumită disciplină pe diverse planuri incluzănd comportamentul raportat la anumite valori, principii, reguli etc. există științe, metode și discipline care pot merge chiar mai departe de controlul direct asupra emoțiilor până la nivelul profund de control al sistemului endocrin. Firește aceste metode presupun o cunoastere și o disciplină complexă, dar în final tot despre educație este vorba. Medicina, stiințele cognitive și neuroștiințele neglijează mai mult sau mai puțin aceste aspecte, deși recunosc că există boli psihosomatice nu doresc să recunoască faptul că un asemenea proces poate funcționa și în sens invers. Ar fi o mare tragedie ca oamenii care se îmbolnăvesc singuri să se poată vindeca deasemenea singuri.

      Așadar nu aș putea demonstra că există un interes explicit sau chiar o conspirație, dar în mod clar observăm și direct prin experiența proprie și indirect prin comentariile recente ale lui CB că există un trend agresiv în a se demonstra că suntem ființe exclusiv emoționale (și ce ”bine” este că este așa).

      Așa cum am mai spus….
      Și de foarte multe ori chiar CB ne-a semnalat există un interes extrem să fim educați să reacționăm emoțional predictibil (la reclame comerciale, în jocuri pe calculator, pe rețelele sociale, la mesaje electorale, la fake-news și la diverse teorii ale conspirației)
      Toate aceste reacții emoționale înseamnă profit.
      Și desigur am accepta ușor acest lucru. Ce importantă poate fi (a fost odată) arta teatrală sau cinematografică în educație!

      Trebuie să fim conștienți și preveniți că suntem deja în era inteligenței artificiale și singurul avantaj pe care îl avem este rațiunea și educația.
      Altfel suntem deja ”mâncați” cum spune chiar CB.

      In urmă cu 4 zile Elon Musk ne spunea că este deja prea târziu.
      Vă garantez că dacă CB își revine mai avem o șansă, altfel puteți să vă obisnuiți cu ideea că Elon Musk are dreptate.

      PS
      Două prelegeri de la Royal Institution of Great Britain pentru comparație fără comentarii doar pentru CB.
      https://www.youtube.com/watch?v=xRel1JKOEbI
      https://www.youtube.com/watch?v=bLeEsYDlXJk
      Poți considera că nu sunt comparabile, dar ai de ales.

      0
      0
    • #24 Comentariu nou

      Nu știu dacă mai era nevoie, dar pentru conformitate aveți și părerea lui Elon Musk

      0
      0
    • #25 Comentariu nou

      @CB & all
      Îmi cer scuze că repostez, dar cred că era necesar să aduc mici modificări pentru mai bună coerență.

      Mă simt nevoit să adaug un mic context acestei dezbateri în speranța că toată lumea poate să câștige la final.

      Asa cum am mai spus nu găsesc nicio satisfacție rațională în a avea dreptate pe tema aflată în discuție dacă există cea mai mică îndoială asupra argumentelor pe care le pun în discuție.
      Sunt și am fost foarte confortabil cu ideea că CB este și va fi inclusiv pentru mine ”maestrul” acestei platforme de comentarii în ceea ce privește stiințele cognitive și neuroștințele deci problema emoțională (a orgoliilor) este și ea rezolvată.
      Contribuția lui CB la acest blog este de prețioasă și de necontestat.
      Însă ar fi o mare pierdere pentru noi toți să tragem concluzii eronate pe o temă simplă, dar cu implicații catastrofale în toate aspectele vieții.

      Dacă am lămurit cât de cât contextul putem trece la argumente.
      Sper ca nimeni să nu ia lucrurile într-un mod personal (lăsând deoparte pe cât posibil emoțiile) atunci când argumentele vor părea extrem de tăioase. Îmi cer scuze anticipat, dar cred că o altă cale nu există.

      Nu știu cum am ajuns să frizăm absurdul când, sumarizând argumentele ”cultură, context, arhitectura alegerii, dovezi sociale, disciplină” nu obținem nimic altceva decât educație și bineînțeles că inclusiv aptitudinile șofatului în cazul nostru tot educație reprezintă!

      Desigur amigdala nu are nicio contribuție notabilă cât timp nu se ajunge la situații limită, dar această limită (raportată la stimuli) este stabilită individual și diferențiat tot de educație. Nu cred că este nevoie să argumentăm cât de importantă este menținerea unui echilibru între rațiune si emoție în situații limită, care în cazul șofatului în România se dovedesc a fi mai frecvente.

      Astfel dincolo de educația formală care implică o anumită disciplină pe diverse planuri incluzănd comportamentul raportat la anumite valori, principii, reguli etc. există științe, metode și discipline care pot merge chiar mai departe de controlul direct asupra emoțiilor până la nivelul profund de control al sistemului endocrin. Firește aceste metode presupun o cunoastere și o disciplină complexă, dar în final tot despre educație este vorba. Medicina, stiințele cognitive și neuroștiințele neglijează mai mult sau mai puțin aceste aspecte, deși recunosc că există boli psihosomatice nu doresc să recunoască faptul că un asemenea proces poate funcționa și în sens invers. Ar fi o mare tragedie ca oamenii care se îmbolnăvesc singuri să se poată vindeca deasemenea singuri.

      Așadar nu aș putea demonstra că există un interes explicit sau chiar o conspirație, dar în mod clar observăm și direct prin experiența proprie și indirect prin comentariile recente ale lui CB că există un trend agresiv în a se demonstra că suntem ființe exclusiv emoționale (și ce ”bine” este că este așa).

      Așa cum am mai spus….
      Și de foarte multe ori chiar CB ne-a semnalat există un interes extrem să fim educați să reacționăm emoțional predictibil (la reclame comerciale, în jocuri pe calculator, pe rețelele sociale, la mesaje electorale, la fake-news și la diverse teorii ale conspirației)
      Toate aceste reacții emoționale înseamnă profit.
      Și desigur am accepta ușor acest lucru. Ce importantă poate fi (a fost odată) arta teatrală sau cinematografică în educație!

      Trebuie să fim conștienți și preveniți că suntem deja în era inteligenței artificiale și singurul avantaj pe care îl avem este rațiunea și educația.
      Altfel suntem deja ”mâncați” cum spune chiar CB.

      In urmă cu 4 zile Elon Musk ne spunea că este deja prea târziu.
      https://youtu.be/wFUztiom-pw
      Vă garantez că dacă CB își revine mai avem o șansă, altfel puteți să vă obisnuiți cu ideea că Elon Musk are dreptate.

      PS
      Două prelegeri de la Royal Institution of Great Britain pentru comparație fără comentarii doar pentru CB.
      ”Pilula albastra”
      https://www.youtube.com/watch?v=xRel1JKOEbI
      ”Pilula roșie”
      https://www.youtube.com/watch?v=bLeEsYDlXJk
      Poți considera că nu sunt comparabile, dar ai de ales.
      https://youtu.be/zE7PKRjrid4

      PPS
      ”Pilula roșie” recomandată și celor care vor să-și facă un update cu informații relevante despre mutațiile virușilor

      0
      0
    • #26 Comentariu nou

      Așa e, băieți, am greșit eu. E vorba de educație. Hai să facem o Facultate de Cetățeni Model, poate la Spiru sau la Valahia că-s amândouă valoroase, și să umplem țara de diplome de master în Cetățenie Model, să vedeți cum se plictisesc popii rămași fără înmormântări de vin suedejii să-nvețe de la noi cum e cu politețea în trafic, respectarea legilor, alea-alea. Ca rector îl propun pe Dragnea, că tot iese acuș la lumină.

      Mă scuzi, Plain Sight, da’ căldura omenească, inteligența și expertiza socio-umană și valoarea filosofică a’ lu’ Musk ăla de cerea deschiderea economiei când americanii mureau ca muștele de Covid și care a ascuns de CDC focarele de Covid de la el din fabrică mă depășește și nu l-am putut urmări. Te cred pe tine dacă-mi faci un rezumat.

      A, ce zici? Nu e filosof? E un antreprenor ahtiat după bani-bani-bani și pe care-l doare la bașcheți de viața omului mărunt? Atunci poate n-ar fi cazul să plecăm urechea, zic…

      0
      0
    • #27 Comentariu nou

      @CB
      Se pare că Vlad are niște filtre ciudate pentru comentarii.

      În ce-l privește pe Elon Musk îti pot da dreptate…poate avea un interes în a ne pregăti pentru neuralink.

      Din păcate link-ul trebuia să apară într-un comentariu care așteaptă moderare.

      Poate ar fi bine să așteptăm să apară comentariul!

      0
      0
    • #28 Comentariu nou

      @CB & all
      Îmi cer scuze că repostez, dar cred că era necesar să aduc mici modificări pentru o mai bună coerență.

      Mă simt nevoit să adaug un mic context acestei dezbateri în speranța că toată lumea poate să câștige la final.

      Asa cum am mai spus nu găsesc nicio satisfacție rațională în a avea dreptate pe tema aflată în discuție dacă există cea mai mică îndoială asupra argumentelor pe care le pun în discuție.
      Sunt și am fost foarte confortabil cu ideea că CB este și va fi inclusiv pentru mine ”maestrul” acestei platforme de comentarii în ceea ce privește stiințele cognitive și neuroștințele deci problema emoțională (a orgoliilor) este și ea rezolvată.
      Contribuția lui CB la acest blog este de prețioasă și de necontestat.
      Însă ar fi o mare pierdere pentru noi toți să tragem concluzii eronate pe o temă simplă, dar cu implicații catastrofale în toate aspectele vieții.

      Dacă am lămurit cât de cât contextul putem trece la argumente.
      Sper ca nimeni să nu ia lucrurile într-un mod personal (lăsând deoparte pe cât posibil emoțiile) atunci când argumentele vor părea extrem de tăioase. Îmi cer scuze anticipat, dar cred că o altă cale nu există.

      Nu știu cum am ajuns să frizăm absurdul când, sumarizând argumentele ”cultură, context, arhitectura alegerii, dovezi sociale, disciplină” nu obținem nimic altceva decât educație și bineînțeles că inclusiv aptitudinile șofatului în cazul nostru tot educație reprezintă!

      Desigur amigdala nu are nicio contribuție notabilă cât timp nu se ajunge la situații limită, dar această limită (raportată la stimuli) este stabilită individual și diferențiat tot de educație. Nu cred că este nevoie să argumentăm cât de importantă este menținerea unui echilibru între rațiune si emoție în situații limită, care în cazul șofatului în România se dovedesc a fi mai frecvente.

      Astfel dincolo de educația formală care implică o anumită disciplină pe diverse planuri incluzănd comportamentul raportat la anumite valori, principii, reguli etc. există științe, metode și discipline care pot merge chiar mai departe de controlul direct asupra emoțiilor până la nivelul profund de control al sistemului endocrin. Firește aceste metode presupun o cunoastere și o disciplină complexă, dar în final tot despre educație este vorba. Medicina, stiințele cognitive și neuroștiințele neglijează mai mult sau mai puțin aceste aspecte, deși recunosc că există boli psihosomatice nu doresc să recunoască faptul că un asemenea proces poate funcționa și în sens invers. Ar fi o mare tragedie ca oamenii care se îmbolnăvesc singuri să se poată vindeca deasemenea singuri.

      Așadar nu aș putea demonstra că există un interes explicit sau chiar o conspirație, dar în mod clar observăm și direct prin experiența proprie și indirect prin comentariile recente ale lui CB că există un trend agresiv în a se demonstra că suntem ființe exclusiv emoționale (și ce ”bine” este că este așa).

      Așa cum am mai spus….
      Și de foarte multe ori chiar CB ne-a semnalat există un interes extrem să fim educați să reacționăm emoțional predictibil (la reclame comerciale, în jocuri pe calculator, pe rețelele sociale, la mesaje electorale, la fake-news și la diverse teorii ale conspirației)
      Toate aceste reacții emoționale înseamnă profit.
      Și desigur am accepta ușor acest lucru. Ce importantă poate fi (a fost odată) arta teatrală sau cinematografică în educație!

      Trebuie să fim conștienți și preveniți că suntem deja în era inteligenței artificiale și singurul avantaj pe care îl avem este rațiunea și educația.
      Altfel suntem deja ”mâncați” cum spune chiar CB.

      In urmă cu 4 zile Elon Musk ne spunea că este deja prea târziu.
      https://youtu.be/wFUztiom-pw
      Vă garantez că dacă CB își revine mai avem o șansă, altfel puteți să vă obisnuiți cu ideea că Elon Musk are dreptate.

      PS
      Două prelegeri de la Royal Institution of Great Britain pentru comparație fără comentarii doar pentru CB.
      ”Pilula albastra”
      https://www.youtube.com/watch?v=xRel1JKOEbI
      ”Pilula roșie”
      https://www.youtube.com/watch?v=bLeEsYDlXJk
      Poți considera că nu sunt comparabile, dar ai de ales.
      https://youtu.be/zE7PKRjrid4

      PPS
      ”Pilula roșie” recomandată și celor care vor să-și facă un update cu informații relevante despre mutațiile virușilor

      0
      0
    • #29 Comentariu nou

      @CB
      M-am uitat un pic pe ceea ce mi-ai recomandat.
      Ti se par corecte aprecierile despre Romania pe cele 6 ‘dimensiuni’?
      Mie nu prea.
      Pot parea corecte doar la o privire superficiala, cel putin unele dintre ele.

      0
      0
    • #30 Comentariu nou

      Pricinosule, evident că sunt incorecte. Nu câteva, toate 6. În fond, Geert Hofstede e numa’ un ciurli-burli cu doar jumătate de veac de cercetări în spate, nu e un prestigios comentator anonim de pe blogul lui Vlad Petreanu, nu?

      Lăsând ironia la o parte, nu încetez să mă mir de curentul anti-intelectualist din ce în ce mai pregnant, însoțit evident de fratele lui, gândirea în alb și negru.

      Evident că Hofstede nu poate fi 100% corect pentru toți românii, pentru că așa e treaba cu sociologia și, dacă ai fi citit mai mult decât graficele colorate, ai fi văzut că și el spune chestia asta: sunt tendințe generale, nu o caracterizare la virgulă a oricărui român și a tuturor românilor la un loc.

      În plus, orice student de anul I la sociologie îți poate spune că, în România, cultura mediului urban mare e mai către Vest; dar urbanul mic și ruralul sunt bine descrise. Or, ia ghici cam ce fel de cititori are în majoritate Vlad aici?

      Mdap. A fost o vreme când nu era necesar să desenez așa ca să pot sublinia o idee. S-au dus vremurile-alea, Idiocracy a devenit, din film SF distopic, film documentar.

      0
      0
    • #31 Comentariu nou

      @CB
      ————————
      „Power Distance:
      Romania scores high on this dimension (score of 90) which means that people accept a hierarchical order in which everybody has a place and which needs no further justification. Hierarchy in an organization is seen as reflecting inherent inequalities, centralization is popular, subordinates expect to be told what to do and the ideal boss is a benevolent autocrat”
      Pai asta inseamna ca angajatii sunt ok cu ierarhia si o respecta.
      Citez chiar din ce ai scris mai sus „văd ce face șeful meu și, când oi ajunge și eu șef, o să fac fix pe dos dacă vreau să meargă treaba bine”. Cu alte cuvinte consideri ca ai fi un sef mai bun decat seful tau. Din cate stiu eu, nu esti nici pe departe singurul, dmpotriva, faci parte din majoritate!
      ————————————–
      „Masculinity:

      Romania scores 42 on this dimension and is thus considered a relatively Feminine society. In Feminine countries the focus is on “working in order to live”, managers strive for consensus, people value equality, solidarity and quality in their working lives. Conflicts are resolved by compromise and negotiation.”
      Daca si asta este, in opinia ta, mai curand adevarat, nu mai inteleg in ce mediu traiesti tu!

      0
      0
  4. #32 Comentariu nou

    Buna ziua Vlad,
    Cateva ganduri.
    Am auzit de dimineata, in emisiunea de la Europa FM, mesajele primite pe aceeasi tema. Nu pot sa nu remarc ca cei ce au pus starea infrastructurii pe primul loc drept cauza a accidentelor, sunt soferi ‘profesionisti’, cei care, fie ca sunt la volanul unui TIR, al unui autoturism sau al unei autoutilitare isi castiga painea din asta. Pe acestia i-ar avantaja in primul rand imbunatatirea infrastructurii, le-ar usura munca in mod cert. Eu nu pot considera ca scara lor de evaluare este obiectiva. In sensul acesta, imbunatatirea infrastructurii fara educare, ar putea duce, din cauza vitezelor superioare la care se produc accidentele pe auostrada fata de cele de pe DN-uri, la o crestere a accidentelor mortale.
    Dupa parerea mea exista si o cauza secundara a numarului de decese pe soselele Romaniei, cauza pe care nu o mentionezi in articolul tau. Nu se regaseste in aceeasi statistica europeana, dar se regaseste in alta patrte, in statistica in care se spune ca Romania se afla tot pe primele locuri (sau pe ultimele, depinde de punctul de vedere) la numarul de decese care ar fi putut fi evitate. Cati dintre accidentati ajung in viata la spital, dar prea tarziu? In cate cazuri lipsa dotarilor sau a personalului duce la decese care in alte tari nu se mai produc?

    1
    1
    • #33 Comentariu nou

      Pricinosu’, „Una e sa traversezi tara ocolind pietoni, animale si gropi, depasind camioane, franand la fiecare curba si alta e sa mergi constant la limita vitezei legale.” Las-o pe aia cu sistemul medical de interventie! Mai usor si mai ieftin e sa eviti accidentele, decat sa te asiguri ca vitezomanul supravietuieste.

      In caz ca nu ai observat, multe drumuri nationale urmeaza aceleasi rute pe care le aveau drumurile de pamant acum cateva decenii. Cat mai putin ameliorat! Cat mai putine poduri! Tuneluri? O gluma proasta! De ce avem noi nevoie de tuneluri cand poti avea un drum incolacit, „pitoresc”, cu parapeti degradati, de pe care poti oricand vizita intreaga vale de dedesupt?

      0
      0
  5. #34 Comentariu nou

    Subscriu la ce zicea Titi Aur, insa cred ca e un cerc vicios. Lipsa infrastructurii, statul in coloana ore in sir, ridica gradul de nervozitate astfel incat, cum prinzi o sosea libera… Pe langa asta, e vorba si despre modul cum se dau permisele. Vezi nenumarate cazuri legate de modul cum se acorda permisele, ligheane de bani, persoane cu permis care nici nu pot citi permisul sau talonul, indivizi care habar n-au ce inseamna reguli de circulatie… Amenzile… nu sperie pe nimeni pentru ca nu se intampla nimic daca nu le platesti sau daca le platesti, e o nimica toata. Toate astea insumate, duc la situatia actuala.

    1
    0
    • Al3x, sunt convins ca infrastructura proasta are rolul ei, dar eu observ ca se circula teribil de periculos si cu mult, mult peste viteza legala dimineata pe la 6, pe DN1 intre Corbeanca si Bucuresti, pe una dintre cele mai bune, bine marcate si bine luminate sosele din Romania, cand nu e aglomerat si nu-i nici coloana.

      0
      0
  6. #36 Comentariu nou

    Cea mai mare marota, este povestea asta cu traficul si drumurile noastre. Hai sa acceptam o chestie, pentru societatea romaneasca drumurile/infrastructura rutiera nu a reprezentat vreodata o prioritate. In acelasi timp, pentru toata politia rutiera nu a reprezentat vreodata prioritate viata oamenilor si reducerea numarul de accidente, doar planul de amenzi.
    Si cand orice om, educat/needucat vede asta, realizeaza ca nu este absolut nici o diferenta intre oameni. Ca sa ne intelegem, poti sa mergi tu regulamentar si cum scrie la carte, daca un asa-zis bizon scapa pe contra-sens, sansele de evitare a unui impact frontal sunt mici spre foarte mici. La fel tu poti sa mergi ca bezmeticul si daca te evita lumea, nu risti ceva. Este o strada cu doua sensuri pe care fiecare din noi o folosim cum ne convine si de fiecare data la o nasoala avem scuza bine pregatita.
    Pentru ca ceva sa se schimbe, este nevoie de multa implicarea din partea tuturor, nu doar unei parti a societatii noastre. In acelasi timp, poate ca e timpul sa ne miscam mai rapid pe partea de infrastructura si sa creem macar drumuri expres sau drumuri ce ocolesc localitatile macar.

    0
    1
  7. #37 Comentariu nou

    🤣🤣🤣🤣
    M-am distrat!
    De minune!
    Singurul aspect important de luat in considerare este comm lui @cb în care ne explică, ” încă odată” și din nou și pe bună dreptate, că Omu’ este …acel animal!
    Că bizonii, că educația, că drumurile, că 7 ani de acasă…
    🤣🤣🤣
    PS. V-am mai împărtășit și mi-am luat-o , dar continui in a va împărtăși: circul regulamentar cu 150-170 pe autostradă și cu 90–110 în localitate! Nu încalc nici o linie continuă și nu mă abat de la nici o tablă de depășire interzisă.
    Decât că sunt 100% pe drum, în „trafic” și nu frec telefonul niciodată! Când conduc, nu există.
    Mulțumesc pentru înjurături! 😁😜

    8
    0
    • #38 Comentariu nou

      Sincer, mă bucur că te-ai distrat. În fond, învățarea ludică e unul dintre cele mai eficiente modele de învățare.

      Articolul întreabă, în subsidiar, cum putem face șoselele României ceva mai puțin letale. Două direcții par importante: infrastructura și comportamentul șoferilor. La prima nu mă bag; eu am vorbit despre a doua.

      Abordarea administrativă e atrăgătoare pentru că e simplă: pedepse și amenzi. Nu trebuie să gândești. Doar că omul își menține comportamentele care nu-i sunt specifice doar cât timp e supravegheat. Imediat ce e lăsat liber revine la ce știe.

      Optim, noi căutăm disciplină rutieră auto-asumată: șoferii să respecte legea din proprie inițiativă. Pentru asta, însă, e nevoie să pătrunzi în căpuțul omului și să faci chestii acolo (care chestii n-au legătură cu emoțiile, decât pe departe; alea-s un alt cuib de vipere). Asta este perspectiva din care scriu eu. E posibil să pară neobișnuită; dar și femeile cu pantaloni au fost neobișnuite la început.

      0
      0
    • #39 Comentariu nou

      De aia am abordat și eu partea ludică a poveștii!

      Partea practică…. o utopie. Pe care fiecare o înțelege în felul lui. În subsidiar.
      Comparație cu țările nordice??
      Poate copiii copiilor noștri.
      Welcome to Romania!
      Decât. 👍
      PS. Vreo implicare personală în politici publice? Doar întreb. Dar nu de forma ” onorific”, că mai era un domn de pe la Cluj cu de ăstea! El pe „sănătate”..

      0
      0
  8. #40 Comentariu nou

    Romanii ies in strada cand se maresc amenzile. De ce?
    QED

    6
    0
  9. #41 Comentariu nou

    Inca una: prima grija a guvernului la inceput de an este sa mentina inghetarea punctului de amenda. Sa fie electoratu fericit.

    8
    0
    • #42 Comentariu nou

      @Ciprian
      Daca tot nu se aplica sanctiunile decat celor care … ‘se opresc la bariera’, ce rost are sa faci sanctiuni mai aspre?
      Ideea este sa IMPUI respectarea regulilor asa cum sunt, de catre TOATA lumea, abia dupa aceea sa faci o analiza si sa determini care sunt schimbarile necesare!

      0
      0
    • #43 Comentariu nou

      M-ai spart.

      0
      0
    • #44 Comentariu nou

      @Pricinosu
      Nu e vorba doar de amenzi, e vorba de faptul ca Guvernul tine partea soferilor care nu respecta regulile. Parca exista un sindicat invizibil al astora.

      0
      0
  10. #45 Comentariu nou

    Educatia joaca un rol minor. Sunt la fel de multi bizoni, poate chiar mai multi in tarile din vest invadate de emigranti cu nivel scazut de educatie din cele mai ascunse cotloane ale planetei.
    Dar, si dupa atatia ani inca ma minunez in fiecare zi, cum aici se poate respecta regula stopului: masinile traverseaza intersectia in ordinea sosirii la stop, cu zambete, calm, relaxat. Cum de se tine banda, cum de nu se claxoneaza aiurea, cum de se respecta regulile de parcare. Pai da, in egala masura exista locuri de parcare, vizibilitate in intersectii, trafic relativ lejer (orice trafic oriunde in lumea asta este relativ lejer comparativ cu Bucuresti), benzi de stanga si dreapta etc.
    Dar, orice fel de incalcare de regulament care aduce un pericol in trafic se lasa cu amenzi care pornesc de la 100 dolari/euro pana la cateva mii. Iar regulamentul se aplica. In Belgia de exemplu, daca repeti aceeasi contraventie, de fiecare data amenda se dubleaza, deci platesti prima data 100, apoi, 200, apoi 400, iar la a treia esti marcat pericol public. In UK si SUA, contraventiile periculoase aduc si o explozie a cuantumului de asigurare auto. Pur si simplu ajungi sa nu-ti permiti sa conduci agresiv. Se incurajeaza condusul corect si prudent prin montarea de echipamente la interfata de diagnostic a masinii, actul tau benevol aducandu-ti mari reduceri la asigurare si fidelizare prin puncte.
    Si asa mai departe

    1
    0
    • #46 Comentariu nou

      Da!
      Și va juca un rol din ce în ce mai minor până când nu va mai fi deloc necesară.
      Atunci vom fi cu toții fericiți.
      Nu vom mai avea nicio grijă.
      Se vor ocupa alții de lucrurile astea.

      Chiar daca sună ca o reclamă la orice…
      Acesta va fi viitorul.
      Și cel mai important de reținut este că educația dăunează grav în toate domeniile.

      0
      0
    • #47 Comentariu nou

      Pt. corectitudinea informatiei, amenda minima in unele țări din vestul Europei pleaca de la 25 de euro, adica, mai mica ca in Romania.

      0
      0
    • #48 Comentariu nou

      @K2dlhgia
      Dar la a III-a abatere, cat este? Parca de 10 ori!
      Plus alte consecinte…

      0
      0
    • #49 Comentariu nou

      Pricinosu’

      Cei care nu se gândesc la viața lor sau la mai nimic în general, nu se gândesc la consecințe când emoția le întunecă rațiunea.
      Cei care circulă fără permis sau cu permise luate în condiții dubioase nici măcar nu pricep la ce riscuri se expun.
      Chestiunea educației coercitive cu sancțiuni pecuniare este tot o chestiune de educație.
      Din păcate nu este vorba de lipsa măsurilor, ci de modul de aplicare a lor, în final tot o chestiune de educație.

      Această dispută este un nonsens de la un cap la celălalt dacă nu putem depăși chestiuni esențiale care țin de educație, iar în acest caz, chiar putem spune de minimă cultură, pentru mai multă precizie.

      0
      0
  11. #50 Comentariu nou

    Salutări din Suedia… Ca fapt divers în S sunt 10 000 de radare fixe ce funcționează aleator toate fiind conectate la o autoritate cu sediul în cel mai nordic oraș din țară, nu există un orar ori un algoritm după care să știi când o cameră e on ori off. Extra sunt radare camuflate în remorci auto și mașinile civile de poliție. Amenzile la viteză sunt de vis, până în 10 km peste limitå penalizarea pleacă de la 180 euro în sus, la traversare pe galben… rămâi fără permis, la stop dacă roata nu stă pe loc și poliția te vede, again, rămâi pieton. Suedezii când vor să dea full gas coboară in D pentru că la ei dacă ai depășit limita cu 50 km adios permis, bașca amendă peste 1000 euro. Dacă ești prins la volan cu,, apă minerală ” (alcool) în nas, a dat norocul peste tine, 2000 eur amendă+. permis anulat. Și încă ceva, limita de viteză pe autostradă este 110 km/h iar în multe localități au scazut-o la 40 km/h. Calmitatea scandinavilor asociată cu legi aspre – rețeta pentru cel mai sigur trafic din Europa. Șoferii cu experiență spun la modul serios că raiul în traficul auto la suedezi îl găsești!
    Am la volan peste 1 000 000 km făcuți în Europa și în secunda 1 recunosc un șofer român fără să_i văd nr de înmatriculare, nu respectă viteza și indicatoarele, conduce agresiv, gesticulează. Același comportament îl găsești omniprezent după ce treci vama în Ro, în maxim 50 de km ai deja intenția de a întoarce spre Europa civilizată. E o teorie falsă că amenzile în Ro sunt mici, problema e că amenzile nu se dau cui trebuie. De 2 ani de zile poliția lipsește total din peisaj lăsând impresia de părtaș la haosul de pe șosele.
    Părerea mea este că studiul nu este corect, ar fi trebuit făcut pe nr de autovehicule în circulație raportat la populație, situație în care cifrele ar fi arătat realitatea traficului criminal din Ro.
    Scuzați eventualele greșeli subsemnatul este doar un șofer de camion. Sănătate!

    8
    0
  12. #52 Comentariu nou

    Tre’ să vă cer iertare, lui Vlad mai întâi și vouă, colegii de comentariat, pentru izbucnirile de ieri. Mă lovise trenul după prima doză de Pfizer și la 38,5 cu o durere de cap de-mi dansau curcubeiele în spatele retinei mi-am pierdut calmul meu proverbial. Da-mi revin la forma mea uzuală cât de curând.

    Ca să răspund punctual Pricinosului: eu nefiind sociolog nu am date să-l contrazic pe Hofstede. El a muncit la model, a făcut măsurători etc. Ținând minte că e un model, nu o descriere fidelă, e posibil ca microcultura ta de proveniență să nu semene cu trendurile naționale. Explicabil dacă stai într-un oraș mare sau într-o localitate limitrofă.

    Eu am cunoscut, în virtutea meseriei, urbanul mic și ruralul din Transilvania (MS, SB, BV, CV, HR), pe cel din Moldova de nord (NT, BC,SV, IS) și din observațiile mele de nespecialist ambele dimensiuni citate de tine se potrivesc bine spre foarte bine. Înțeleg că experiența ta e alta, dar dpdv științific tot ce poți afirma cu certitudine este atât: „experiența mea diferă de concluziile lui Hofstede”. Asta nu înseamnă a priori că GH greșește. Dacă vrei să demonstrezi erorile pe care ți se pare că le vezi contactează-l, sau fă-ți tu cercetările proprii de sociologie, publică rezultatele după peer review și o să te citez pe tine în locul lui. Dar până atunci „anecdote is not data” iar eu rămân cu GH.

    0
    0
    • #53 Comentariu nou

      @CB
      Venisem la calculator acum pentru a face unele lamuriri cu privire la disputa de ieri.
      Ma bucur ca acest mesaj al tau imi inlesneste comunicarea.
      Sunt cam multe de spus, nu mi-am facut o schema logicasi s-ar putea sa amestec un pic lucrurile, te rog sa ma intelegi.
      Ai facut la un moment analogia cu IT-ul, comparind mentalitatile si deprinderile socio culturale cu hard-ul si educatia cu soft-ul.
      In calitate de IT-ist imi permit sa rafinez un pic lucrurile:
      Hard = creier (la propriu, micile celule cenusii), cerebel, amigdala, maduva spinarii, cu alte cuvinte sisemul nervos central;
      Mentalitatile si deprinderile socio culturale, adanc inradacinate in fiinta umana in primii ani de viata, „cei 7 ani de acasa” sau „bunul simt” eu le-asi compara cu sistemul de operare. Iar aici trebuie sa recunosc, daca am un SO invechit, prost instalat, putine lucruri se pot face pentru a remedia situatia. In IT se face pur si smplu formatarea hard-ului si reinstalarea SO, sau chiar trecerea la o alta versiuna de SO. In viata reala asta este imposibil.
      Soft-ul este formatdin educatia scolara si profesionala, din cartile citite, filmele vizionate, concertele la care participi, etc.
      In privinta lui Geert Hofstede, ar fi cam greu sa-i scriu si sa-mi si raspunda, de cateva luni s-a mitat la „ultima garsoniera”.
      In legatura cu cercetarile lui – nici nu mi-a trecut prin minte sa pun la indoiala concluziile la care a ajuns, pe baza raspunsurilor pe care le-a primit. Am insa 2 -3 experiente personale in ce priveste felul in care se pot face sondajele de opinie. Imi aduc aminte in special de un sondaj care nu e imposibil sa fi facut parte din seria de sondaje pe care s-au bazat concluziile lui Geert Hofstede. Prin 1995 lucram intr-o institutie care urma sa se reorganizeze. Ne-au facut tuturor, pe rand, ca in toata tara eram la vremea respectiva vreo 45000, un asa zis test psihologic. Testul s-a facut fara nici cea mai mica intentie de protejare a identitatii, dimpotriva, se stia de la inceput ca rezultatele testului vor constitui un criteriu, chipurile obiectiv, pentru ‘reorganizare’. In cadrul testului s-a repetat obsesiv (de vreo 4 -5 ori in 40 si ceva de intrebari), sub o forma sau alta, o intrebare despre dorinta de a fi facut parte dim structuri militarizate (militar, marinar, pompier, politist …). Dintr-o anumita cauza, eu nu-mi pusesem niciodata aceasta problema, bineinteles ca am raspuns NU la toate intrebarile de acest fel. Peste cateva saptamani, dupa ce reorganizarea se stabilise deja, seful direct mi-a dat si mie un exemplar din analiza venita de la firma de psihologie care facuse evaluarea. Ghici ce, sunt un angajat rebel, recalcitrant, care contesta autoritatea ierarhica. Noroc ca am, sau aceam la vremea respectiva, pe ce sa ma bazez in ce priveste cunostintele. In privinta corectitudinii cu care s-a raspuns la acel sondaj, te las pe tine sa ghicesti.
      In finl iti urez revenire grabnica la starea obisnuita de sanatate.

      0
      0
  13. Cea mai mare dreptate, daca nu conduci ca bezmeticul in tara noastra se uita urat la tine. Suntem obligati din societate sa facem asta.

    0
    0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.