4, 3, 2

Tot ce am încercat să uit mi-a înfipt în inimă filmul ăsta, sâmbătă seară. Tot ce-am trăit, într-o vară cumplită din 1988, am retrăit sâmbătă seară. Toate umilinţele, spaimele, sfârşiturile despre care nu vorbesc niciodată mi-au rânjit din nou.

Tot ce uram. Tot ce respingeam. Tot ce mă rugam să dispară, pentru totdeauna. Întreg coşmarul, acum scriptat, filmat, montat şi pus pe ecran, înfricoşător de autentic.

La final, sala tace. Puştani şi puştoaice ajunşi mai degrabă din snobism la această proiecţie se uită-n jur, cam năuci: “ce-a fost asta?”

Pentru voi, e numai ce-ar fi putut să fie.

5 comentarii Adaugă comentariu

  1. Uite de-aia am intrat eu la “Ratatouille”…

    Thumb up 0
  2. Poate asta ar trebui sa ne faca sa apreciem ce avem acum; cu bune si rele dar mai mult bune. Si sa nu ne mai plangem de toate nimicurile. Ce traim ACUM inseamna viata.

    Off topic: intradevar un film foarte bun, cu toate ca trateaza o tema sinistra

    Thumb up 0
  3. innu: bun şi Ratatouille, deşi cred că nu chiar oricine poate face chiar orice. Adică, pentru a parafraza o replică din Pulp Fiction – şobolanul ăla ar trebui să fie al dreaq de curat ca să-mi facă mie de mâncare :-))

    nightingale: şi ce trăiam ATUNCI era viaţă… din păcate.

    Thumb up 0
  4. Acum pe bune, fug de filmele apasatoare. Daca e sa aleg, nu vreau sa stiu de lumi in descompunere, de suferinta, decrepitudine morala,moarte. Trebuie sa am un motiv al dracului de bun si sa negociez cu mine insami ca sa intru la un film stiind dinainte ca ma asteapta astfel de lucruri (si)acolo. In schimb pe Finding Nemo, Shrek,Happy Feet,Ice Age, Monster’s Inc.,Ants si alte desene animate/filme animatie le consider terapie curata. Si la cat stress incarcam in noi zilnic, as sta toata ziua sa ma uit la desene animate sau sa ascult un dinner jazz din ala batran, obosit si curvit. But, hey, this is just me!

    Thumb up 0
  5. atat de marcat? si n-ai jucat in film. sa vezi cum e cand joci…

    Thumb up 0