Prin 2007, când lumea încă se bălăcea în optimism, semnam şi câte 10 adeverinţe de salariu pe zi, pentru colegii care mai găsiseră ceva de cumpărat prin credit cu buletinul. Unii aveau, deja, trei împrumuturi şi nu li se părea nimic nenatural să-l ia pe-al patrulea. Toată lumea ştia că salariile nu puteau decât să crească, nu?
Apoi a venit criza, cu tăieri de venituri, reduceri de personal, devalorizarea leului. Toate obiectele noi şi strălucitoare cumpărate atât de uşor, pe credit, au devenit pietre de moară agăţate de picioarele imprudenţilor care, acum, încercau să fugă din faţa viiturii. Restanţele la plata ratelor au început să se acumuleze. La sfârşitul lui 2008, întârzierile mai mari de 90 de zile însumau aproape 2,5 miliarde de lei. Patru ani mai târziu, în iulie 2012, restanţele ajunseseră la 26,8 miliarde lei. De 11 ori mai mult.
Mai ţineţi minte ce uşor se ofereau împrumuturi în perioada de glorie a creditului cu buletinul? Bancherii încă au de dat explicaţii despre vremurile acelea. Era nevoie, bineînţeles, de mai multă prudenţă, şi de temperarea clienţilor. Era nevoie să înţelegem foarte bine că, atunci când ne angajam pentru câte 10, 15, 20 de ani la o plată regulată, lună de lună, an de an, faţă de o instituţie bancară, ne angajam viitorul atât la bine, dar mai ales la rău.
Ne-ar fi trebuit ceva mai multă minte înainte să credem necondiţionat în rozul viitorului nostru. Ne-ar fi trebuit puţină şcoală într-ale finanţelor personale. Ne-ar fi trebuit, înainte de orice, nişte sfaturi oneste din partea bancherilor şi un strop de consultanţă corectă. Noi am băgat banii în tot soiul de prostii, în lucruri lucioase şi în afaceri născute moarte, în loc să îi folosim potrivit capacităţilor noastre reale şi înclinaţiilor noastre naturale.
La un moment dat, OTP Bank a dat drumul unui asemnea program de consultanţă. Se cheamă OTP Mentor şi este, foarte pe scurt spus, un program de consiliere financiară de care poate beneficia oricine, indiferent că este client OTP Bank sau nu.
Tocmai am intrat în acest program, ca şcolar.
Învăţ cine sunt eu, de fapt, în raport cu banii mei. Învăţ, până la urmă, să-mi stăpânesc cheltuielile şi economiile. Învăţ un soi de dresaj, dacă vreţi, cu leii mei – nu întâmplător, proiectul OTP Mentor include şi platforma Dresorul de Lei, locul unde poţi face primii paşi spre o situaţie financiară echilibrată, prin stabilirea propriilor tale obiective financiare şi a orizontului de timp în care vrei să le atingi.
Spuneam că-s învăţăcel într-ale dresurii de lei. Asta înseamnă, practic, că urmez paşii pe care-i urmează orice client OTP Bank care trece pragul unei filiale şi cere consultanţă financiară din partea unui mentor.
Mai întâi, am făcut cunoştinţă cu mentorul meu, într-o filială OTP Bank apropiată de casă, şi am discutat pe îndelete despre relaţia mea cu banii, despre veniturile mele şi despre cheltuielile mele, dar şi despre experienţa mea în diferite forme de a-mi investi economiile. Ce-mi doresc? am fost întrebat, să pun bani deoparte pentru pensie, într-un loc sigur, sau mai degrabă să caut un câştig bun pentru banii pe care-i încredinţez băncii, cu riscurile aferente? Ce aş face, am mai fost chestionat, dacă s-ar profila o pierdere în instrumentul financiar ales – aş încerca să vând imediat, tot sau doar o parte? Aş aştepta? Sau aş mai cumpăra?
Mentorul mi-a adresat numeroase întrebări de-a lungul discuţiei, cu scopul de a-mi face un profil psihologico-financiar, dacă vreţi, alcătuit din informaţii privind educaţia mea financiară, deschiderea la risc, nivelul de aşteptări şi timpul pe care sunt dispus să-l investesc. La sfârşit, ca orice alt client îndrumat de un mentor, am fost şi eu încadrat într-unul din cele 4 mari profile: strategic, defensiv, ofensiv şi jucător. Folosind acest profil, mentorul te sfătuieşte apoi în privinţa deciziilor pe care ai vrea să le iei: poate că un anume gen de investiţie nu ţi se potriveşte; poate că ar fi mai bine să îţi foloseşti banii aşa şi nu altcumva, mă rog, pentru fiecare răspunsul potrivit.
Aşa cred că ar trebui să se desfăşoare, de fapt, orice întâlnire cu un funcţionar bancar. Eu am conturi bancare şi interacţionez cu băncile de mulţi ani, dar n-am avut niciodată o astfel de discuţie. După întâlnirea cu noul meu mentor de la OTP Bank, mi-am dat seama că, dacă l-aş fi cunoscut la timp, poate că azi n-aş fi plătit ratele unui credit luat prea uşor când şi eu, la fel cu toată lumea, mă bălăceam în optimism.
A doua mea lecţie din programul OTP Mentor va fi despre unde şi cum aş putea investi (sau economisi) în funcţie de profilul meu psihologico-financiar.
Încă un lucru, important: OTP Bank a decis să sprijine financiar câţiva tineri talentaţi care au nevoie, de fapt, doar de un strop de ajutor ca să decoleze în viaţă. O să vă prezint zilele următoare două cazuri, propuse de două fundaţii care cu asta se ocupă, cu identificarea unor tineri care au nevoie de un pic de ajutor pentru o şansă în viaţă, şi o să vă cer să faceţi o alegere, că responsabilitatea faţă de bani trebuie exersată şi când dăm, şi când luăm.

7 comentarii Adaugă comentariu
Eu lucrez la ING. La noi se face exact același lucru de ceva ani. Avem și un program, Planul Financiar Personal, pe care-l folosesc toți consultanții. E folositor să înveți să-ți drămuiești viitorul și mai ales prezentul, numai că f puțini dintre concetățenii noștri vor asta. Cei mai mulți au o gândire de pe o zi pe alta, nu le pasă de asigurări de sănătate, ce să mai vorbim de pensie…
Nu s-au schimbat prea multe din 2007. Cei mai multi nu mai fac rate nu pentru ca au realizat ce insemna educatia finaciara, ci pentru ca nu isi mai permit. Daca le-ar creste cineva maine salariile, ar face acelasi lucru pe care il faceau in 2007.
Cel mai bun exemplu e Prima Casa. N-am prea auzit multi sa critice programul. Cei mai multi nu sunt interesati decat de „cat de mult pot sa ia de la banca”.
Bun asş. Mai întâi deguşti vinuri de calitate, după care constaţi că trebuie să-ţi dresezi leii… s-au mai văzut cazuri. 😛
Bun aşa.
Cool. Stiu programul. E bun. Ma suni cand nu intelegi. Va trebui sa platesti tu cafeaua, insa.
Trecem la investiţii 🙂