Marele Premiu al Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva a fost câştigat – din nou – de un român, Mircea Tudor, care a construit şi perfecţionat un scaner capabil să radiografieze avioane întregi. Scanerul acesta, care se adresează unei pieţe globale de de soluţii de securitate, aflată în continuă creştere, este o îmbunătăţire a modelului anterior, folosit pentru scanarea camioanelor în vămi, şi care i-a mai adus lui Mircea Tudor un premiu la Geneva.
Un inventator, un inovator. Repara televizoare prin Afumaţi, în adolescenţă. A mai încercat şi gazetărie, un timp. Acum vinde un scaner dintr-ăsta de camioane cu până la 1,7 milioane de euro.
Ce idee simplă, nu? De ce nu ne-o fi venit nouă?
Misterele inovaţiei: idei surprinzătoare, disruptive, venite nu se ştie de unde, aproape jignitor de simple: roata; cuiul; furculiţa; dup-aia, internetul.
Specia umană e singura care inovează. Unele maimuţe folosesc pietre ca să spargă nuci; unele specii de furnici îşi fac sacoşe din frunze ca să transporte mai multe provizii; unele păsări aruncă momeală în apă ca să atragă peştii; dar nici una dintre aceste specii nu inovează – nu-şi îmbunătăţesc tehnologiile folosite. Oamenii, în schimb, inovează în permanenţă – iau o idee, o răsucesc pe toate părţile şi vin, adesea, cu noi moduri de a face acelaşi lucru (ni se întâmplă fiecăruia, nici măcar nu e vreo mare chestie, gândiţi-vă numai în câte feluri se poate face o omletă). De ce oare numai oamenii sunt capabili de această inovare permanentă? În cuvintele unui jurnalist britanic specializat pe subiecte ştiinţifice, explicaţia ţine de schimbul de idei pe care-l pot face oamenii, spre deosebire de alte specii. În consecinţă, „ideile fac amor” – iar din asta rezultă idei noi, inovatoare.
Potrivit acestei teorii, înseamnă că societăţile în care nu se inovează sunt societăţi moarte, în care membrii lor nu fac schimb de idei şi, prin urmare, nici nu-şi exercită curiozitatea pentru îmbunătăţirea propriei vieţi.
Ne mândrim, în România, cu numărul mare de inventatori şi inovatori, dar mândria asta sună, din păcate, patriotard şi destul de găunos când o pui în context cu ce se întâmplă prin alte părţi. În România sunt înregistrate, anual, câteva sute de patente (691 în 2009), în timp ce în Germania, în acelaşi an, au fost înregistrate pest 165.000, în Franţa peste 114.000 iar în Marea Britanie aproape 80.000. În Statele Unite, o singură companie precum 3M, de exemplu, înregistrează într-un singur an aproximativ 40.000 de patente.
…sunt puţine lucruri pe care birocraţii le urăsc mai mult decât inovaţia…
Poate că merită transcris aici un paragraf din Ereticii Dunei, a lui Frank Herbert: „Birocraţia ucide iniţiativa. Sunt puţine lucruri pe care birocraţii le urăsc mai mult decât inovaţia – mai ales inovaţia care produce rezultate mai bune decât vechile rutine. Îmbunătăţirile îi fac întodeauna să arate stupid pe cei din vârf”. În acest context, de notat şi că proiectul scanerului de avioane, premiat cu un Oscar al inventicii la Geneva, a fost considerat neinteresant şi nedemn de a primi finanţare, la Bucureşti, de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.
Carevasăzică, avem a-i susţine pe inventatori şi pe inovatori, pentru că datorită lor şi datorită gândirii lor neconvenţionale, în zig-zag, avansează societatea. Oamenii aceştia cu minţi curioase trebuie puşi în contact cu potenţiali angajatori şi cu potenţiali finanţatori, trebuie ajutaţi să comunice între ei şi să experimenteze.
Mă alătur campaniei PR3MIAZĂ INOVAȚIA, lansată de compania 3M în România, prin care, de-a lungul acestui an, în mai multe centre universitare, vor fi organizate întâlniri între studenţi, inventatori şi angajatori. Evenimentele vor avea loc în Cluj, Timișoara, Iași, Brașov și București (de altfel, primele două întâlniri au loc chiar săptămâna viitoare, miercuri la Cluj, la Universitatea Tehnică, şi joi la Iaşi, la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi).
Campania a început prin lansarea unui „wikinnovation” – un site/enciclopedie de prezentare a inventatorilor şi invenţiilor româneşti.
Campania va fi încununată, în noiembrie, de o gală unde vor fi acordate Premiile Inovaţiei Româneşti.
11 comentarii Adaugă comentariu
„neinteresant şi nedemn de a primi finanţare, la Bucureşti, de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.”, parca a fost la fel si cu un film… suntem condusi de timpiti!!!
Totusi cititi si treaba asta http://blog.itmorar.ro/de-ce-mi-se-pare-salonul-international-de-inventii-de-la-geneva-o-susa/
si pe bune, mergeti si vedeti cum sunt acordate premiile astea si apoi vedeti daca mai stati in spatele articoluluil pe care l-ati scris. Asta daca un pic de documentare va schimba „situatia din teren”.
Complicat.
Sa o luam pe rând.
Un patent nu reprezinta o inovatie. Un patent este un monopol – timp de 20 de ani nici un agent economic nu are voie de la stapânire sa se foloseasca de ceea ce ai patentat. Doarece contravine legii monopolului, un patent a fost legat de o inventie, pentru ca altfel ar monopolul ar fi fost prelungit la infinit, precum abonamentele de celular.
De aici rezulta urmatoarea chestie: detinerea unui patent costa. Costa pentru ca, fiind un monopol, patentul îti permite, cel putin teoretic, sa te îmbogatesti pe nisa pe care ai descoperit-o. Cu alte cuvinte, putini sunt acei inventatori care-si permit sa-si breveteze inventiile – majoritatea apartin firmelor care au capitatul necesar atât pentru a dezvolta si breveta inventia, cât si pentru a o valorifica. De altfel, inventia apartine automat firmei daca ea a fost realizata de un angajat al acelei firme (sunt si exceptii).
Si ar mai fi a treia parte: ce te faci când vine Apple sau Sony si-ti fura ideea? Ai tu banii lui Samsung sa te certi cu ei ani prin tribunale? Tot la firma te întorci, ca ea are bani si pentru litigii.
S-a mai spus ca sunt inventatori care devin peste noapte milionari descoperind inventia secolului. Exact numele ne spune ca exista o singura astfel de inventie la fiecare 100 de ani (si implicit un singur inventator milionar în tot acest rastimp).
Concluzie: acolo unde sunt firme puternice sunt si brevete multe (SUA, Germania, Olanda, Anglia).
PS: sora noastra de ginta latina, Franta, are comparativ un numar foarte mic de brevete. Statistica ne poate deci însela în a crede ca frantujii sunt la fel de „neinventivi” ca iranienii. Ca lucrurile nu stau deloc asa, ba dimpotriva, tine de specificul afacerilor franceze – ele utilizeaza sistemul secretului industrial. Un fel de Coca Cola … precum stiti compozitia colei e secret industrial, si asta de mai bine de 100 de ani.
As vrea sa adaug aici cateva comentarii partinitoare despre MB Telecom, firma lui Mircea Tudor, salonul de la Geneva si inventiile premiate acolo.
MB Telecom (redenumita mai apoi MB Technologies)
a fost furnizor pentru ministerele cheie (in special Interne) al diferitelor sisteme pe care mai intai le-a importat, apoi, dupa ce au asimilat tehnologia, le-a si produs; a importat o vreme produsele Rapiscan, sisteme de scanare a camioanelor: http://www.rapiscansystems.com/en/products/cvi/productsrapiscan_gards_mobile
Partea de asimilare a tehnologiei este interpretabila, unii i-ar spune reverse engineering, dar in anumite medii, activitatea a fost foarte incurajata si inainte de revolutie (se luau medalii pentru asta) si dupa.
Intre timp, a implementat o schema foarte interesanta: dezvoltare de produse „noi” dupa modelul celor initial importate, eventual platita din fonduri publice, marketing agresiv (de genul participare la Geneva + articole platite in ziare care ii prezinta prototipurile drept culmi ale tehnologiei) urmate de licitatii castigate (mie cel mai mult imi plac contractele de service pentru camioanele din vami, de genul contract de 3 zile de verificare/reparatie platit cu 1 milion de lei, echipamentele astea radiologice trebuie sa fie verificate periodic si tot ei le verifica). Acum vreo 1-2 ani m-am distrat sa calculez ca patentarea scanerului mobil pentru camioane a costat vreo 200,000 dolari sa-l patenteze peste tot (plus vreo 10-20,000 euro participarea si premiile la Geneva – da, ca sa primesti premiu pur si simplu platesti niste taxe de participare, chiar Mircea Tudor explica intr-unul din articolele sale de reclama ca el a decis ca van Staden, descoperitoarea electrodului care depisteaza cancerul in 6 minute, sa primeasca si ea marele premiu, in vreme ce el ii finanta deja ei realizarea prototipului – dupa ce ea a fost expusa cu hoax-ul sau, el a produs documente sa arate ca incheiase de mult colaborarea cu van Staden) dar intr-un an a incasat numai de la 2 ministere 57 de milioane de lei, din care cateva milioane bune erau contracte de reparat/verificat camioane achizitionate cu cateva luni in urma (informatii publice pe licitatii.ro).
Deci sa recapitulam:
– Mircea Tudor investeste sume de ordinul sutelor de mii de lei pentru „dezvoltare” tehnlogica dar are asigurate contracte cu statul roman in sume mult mai mari; profitul este probabil cu 1-2 ordine de marime mai mare decat investitiile;
-Mircea Tudor promoveaza hoax-ul van Staden; cand este descoperita/expusa de comunitatea stiintifica din Romania, Mircea Tudor se repliaza; ca o anecdota draguta, aproape in acelasi timp, ministrul Funeriu, intrigat de faptul ca hoax-ul van Staden fusese finantat de ANCS, cere ca ANCS sa verifice de ce numele sau e alaturat cu rezultatele premiate la Geneva si daca aceste rezultate au relevanta stiintifica; si culmea, Mircea Tudor e numit vice-presedinte al unei comisii ANCS care sa defineasca politica de finantare a cercetarii inovative (cum ar veni, sa punem lupul paznic la oi);
-Mircea Tudor inventeaza scanerul de avioane si trece la articole de marketing in care explica de ce toate punctele de trecere a frontierei trebuie echipate cu propriile produse, nu numai cateva;
Eu propun sa il punem ministru al cercetarii.
Lumea inventatorilor, mereu pasionala.
Mă bucur că faceţi distincţia între inventatori şi inovatori.
Petreanu, mai bagă cu portarul, că în ce-l priveşte pe dom’ Petrică nu sunt mari dispute – toată lumea îl găseşte simpatic.
Imi pare rau ca am scris ceea ce am scris despre Mircea Tudor. As vrea sa imi cer scuze si sa retrag afirmatiile facute aici. As dori de asemenea sa imi fie sterse comentariile. Multumesc.
Felicitari pentru romanii nostri! Atat!