Noii români

Încet-încet, oamenii încep să realizeze că așteaptă degeaba să le pice din cer lucruri bune. Dreptatea, respectul, buna cuviință, solidaritatea se câștigă, nu se primesc, și aproape niciodată fără efort, luptă și sacrificii.

Am aflat ieri despre cazul agentului de poliție rutieră din Cluj care s-a luptat de unul singur cu Sistemul corupt și a învins, în ciuda unei dezgustătoare serii de abuzuri pe care Sistemul le-a abătut asupra lui în încercarea disperată de a-l opri.

Este vorba despre agentul Sergiu Todea, care a urmarit si oprit, in 2011, un bolid care fusese pe punctul sa omoare pe cineva pe trecerea de pietoni. L-a prins dupa 2 km de urmărire cu sirene și girofar. La volan era un comisar sef al politiei judetene, adjunctul sefului IPJ. Ca un tipic membru al clasei stăpânitoare a românilor, acest nomenclaturist de rit nou a amenințat polițistul și a încercat să-l intimideze. Agentul a aplicat legea. Ce a urmat?

Potrivit Ziarului de Cluj, „La scurt timp, agentul Todea a aflat ca impotriva lui a fost demarata o cercetare disciplinara, acuzatia fiind ca nu a respectat un superior. Apoi a fost trimis la psiholog vreme de sase luni, pentru a fi monitorizat de un specialist, din cauza unor probleme de comportament inventate, i s-a luat pistolul si i s-a retras, cu acordul procurorului-şef de la Parchetul Tribunalului Cluj, avizul de politist care putea intocmi si dosare penale. Dar asta nu a fost totul. Lui Todea i s-au mai pus in carca inca doua cercetari disciplinare: una pentru ca nu a anuntat ca a divortat (!) si alta pentru ca nu a trecut in declaratia de avere salariul sotiei cu care a stat casatorit timp de zece luni.” (sursa)

Agentul a dat în judecată Poliția. Luni, s-a anunțat sentința. Sergiu Todea a câștigat. Imediat după, și-a dat demisia și a iesit din politie. Cât despre comisarul șef de la care a pornit toată mizeria, el e în continuare în Poliție, plătit tot din bani publici, ca și până acum.

Eu mă încumet să descriu cazul agentului Sergiu Todea drept eroism și nimic mai puțin și cred că trebuie să-i mulțumim pentru exemplul pe care ni-l oferă. Să iei în piept de unul singur tot Sistemul, să-ți riști reputația și să fii pregătit pentru a-ți schimba profesia, în numele adevărului și în apărarea legii, asta e, deocamdată, o mare dovadă de curaj și o rară probă de cinste inflexibilă în țara noastră.

Spun deocamdată, pentru că mi se pare că-n societate starea de așteptare a normalității este pe cale să se transforme în exasperare. Oamenilor le e sete de exemple că se poate, le caută și le transmit mai departe, când le găsesc. Dovada: articolul din Ziarul de Cluj care relata despre victoria agentului Todea împotriva Sistemului a stabilit un record absolut de trafic pentru publicațiile clujene. Alte victime ale abuzurilor vor afla despre Todea și vor fi încurajate să opună, la rândul lor, rezistență. Sistemul e fragil, de fapt, și se bazează doar pe pasivitatea victimelor.

Ceva se schimbă – priviți și la demonstrațiile repetate din București și alte orașe, din ultima vreme, demonstrații provocate de aberațiile proiectului RMGC, dar care transmit oricui are ochi să vadă că acolo e vorba o nemulțumire mai profundă și mai amplă.

Se schimbă „publicul”, cum se spune în media și advertising. Vine o generație nouă, mai greu de păcălit cu propagandă televizată grosieră, mai greu de cumpărat cu zdrăngănele electorale. Acești noi români, care sunt interconectați prin rețele sociale, deschiși la minte, cu sensibilitate redusă la demagogia arhaică pe care o vomită casta politică, au nevoie de un nou vector politic și de exercitare a drepturilor și aspirațiilor lor. Încă le lipsește încrederea în ei înșiși, dar fiecare exemplu că se poate îi mai duce un pas înainte.

În plus, natura are oroare de vid, iar pustiul pe care-l lasă-n urmă partidele din România va trebui umplut de ceva. Nu mâine, nu poimâine, dar curând, mai curând decât avem curajul să sperăm – deocamdată.