Am fost o dată într-un adăpost de vânătoare al lui Ceauşescu, undeva pe lângă Tuşnad. Eram în vacanţă, cu părinţii. Un prieten al tatei ştia pe cineva care ştia pe cineva care ne putea duce undeva să vedem urşi. Omul ne-a luat cu un GAZ rablagit într-o dimineaţă, înainte de răsărit, şi ne-a condus pe un drum forestier într-una dintre pădurile din zonă. Am mers apoi un timp pe jos, printre copaci, până am ajuns la o baracă din bârne, construită pe piloni la câţiva metri deasupra pământului, mascată din plin cu crengi de brad. Am urcat o scară şi am intrat înăuntru. De-o parte, o banchetă acoperită cu pături albăstrui cu dungi, de armată. Erau şi nişte scăunele puse în faţa unei deschizături înguste, prin care puteai privi spre un luminiş aflat la cel mult 30 de metri depărtare. Te aşezai pe scăunel şi îţi puteai sprijini coatele de un soi de tejghea plasată în faţa deschizăturii. Era o ambrazură, de fapt, construită pentru confortul cuiva care mânuia dinăuntru o armă de foc. Mirosea a rumeguş proaspăt, lână umedă şi, vag, a fum rece. Era destul de frig, dar ni s-a spus să stăm nemişcaţi, tăcuţi, şi să aşteptăm.
După un timp, în luminiş a intrat agale o ursoaică, cu mersul acela elastic al urşilor, de parcă ar fi făcuţi din cauciuc şi arcuri. În jurul ei orbitau doi pui hiperactivi. M-am întors spre tata, entuziasmat, dar ghidul nostru mi-a retezat cu un gest scurt întrebările: trebuia să păstrăm liniştea. În luminiş, ursoaica amuşina pământul. A scurmat cu gheara, apoi s-a ridicat cu un zvâcnet pe labele din spate, transmiţând undele de efort în blana ei neagră, lucioasă. A adulmecat aerul, îndelung. Ştiam ce face. Căuta carcasa.
La posturile de vânătoare rezervate pentru Ceauşescu, urşii erau momiţi cu carcase de capre sau oi atârnate în copaci. Animalele se învăţau să vină la carne şi să se ridice în două picioare ca s-o apuce. De la 30 de metri depărtare, ascuns în cabană, Tovarăşul împuşca ursul prin ambrazură, după care se poza cu el. Un mare vânător.
Am primit următorul comunicat: „Succes al societății civile. În urma campaniei „Oprește barbaria – Salvează ciocârlia”, legea vânătorii a fost adoptată cu modificările propuse de ONG-uri.
A dispărut precizarea privind dreptul la servitute. Vânătorii au nevoie de acordul proprietarilor de teren pentru a-și face instalațiile temporare pe terenul acestora, așa cum ar fi și de bun simț. S-au modificat în bine perioadele de vânătoare pentru 11 specii de păsări sălbatice (…) Ministerul Mediului a redus cota de vânătoare la ciocârlie (…) a fost redus numărul de indivizi care pot fi vânați într-o singură zi, de la 100 la 50, iar cota totală de recoltă a scăzut la 363.000 de la cele peste 600.000 de exemplare care puteau fi doborâte anual.”
Mi-a atras atenţia următorul pasaj: „Un aspect extrem de important pentru noi este scoaterea gâștei de semănătură (Anser fabalis) de pe lista de specii care se vânează. În România în timpul iernii pot fi văzute aproximativ 20 de exemplare din această specie, cu rare excepții, și cu mult noroc maxim 100 de exemplare, iar cota de recoltă aprobată era de peste 25.000 de exemplare în 2014”, a declarat Marina Drugă, expert în legislație de mediu din cadrul Societății Ornitologice Române.
Tare de tot.
14 comentarii Adaugă comentariu
Cu ale cuvinte, daca exista suficienta implicare, ONG-urile/societatea civila pot schimba legi in tara asta. Un exemplu de urmat!
Bun, bravo! Acum aș vrea să văd că se mobilizează ONG-urile și în privința proiectelor de modificare ale codului penal…
Ai şi tu o abordare, Neamţule… De parcă ONG-urile astea nu-şi fac treaba pentru care le plăteşti şi e cazul să fie trase la răspundere, ia să vedem noi ce faceţi aici, dormiţi sau ce?
Ştii, sunt câţiva jurnalişti care scriu şi câteva ONG-uri care mai fac presiuni, dar, din păcate, majoritatea societăţii e totalmente dezinteresată de violul acesta cu încetinitorul pe care-l comit parlamentarii asupra justiţiei. Orice manifestaţii s-au organizat, au strâns doar câteva sute de persoane. Nu va fi vina ONG-urilor când şmecherirea codului penal se va fi încheiat, ci a populaţiei.
M-ai inteles greşit Vlad. Departe de mine gândul de a dori să le „trag la răspundere” (ONG-urile). Sunt foarte recunoscator pentru eforturile pe care le-au depus şi le depun în continuare.
Doar că din punctul meu de vedere miza blocării modificării codul penal este mult mai mare decât legea pădurilor sau a vânatului. Îngreunând cercetarea şi condamnarea acestor mulţi indivizi corupţi care alcătuiesc (din păcate) Parlamentul României va duce implicit la păstrarea lor pe aceste funcţii. Iar în cazul acesta probabilitatea ca în x luni/ani să apară alte proiecte de lege care să anuleze de exemplu succesul obţinut acum cu legea vânatului este foarte mare. Din cauza asta cred că este vital ca justiţia să-şi continue cursul nederanjată.
Populaţia, aflată des în stare letargică(ai dreptate), cred că poate fi sensibilizată cu privire la acest lucru. S-a făcut un clip care explica problematica legii vânatului, s-au organizat o grămadă de marşuri în diferite oraşe împotriva defrişărilor şi lumea a părut să priceapă mesajul. Cred că dorinţa în rândul oamenilor exista, doar că trebuie să existe cineva care să şi închege toate eforturile acestea într-unul singur. Iar aici cred că intervine rolul ONG-urilor care cu alte ocazii au şi reuşit asta…şi pe care, cum spuneam în primul comentariu, aş vrea să le văd că se mobilizează în privinţa codului penal.
Ok, my bad.
Am încercat să răspund comentariului tău dar din păcate nu apare…
Stai sa te caut 🙂
Precum defrisatul sau pescuitul, nu e ca si cum vanatul s-ar organiza de cele mai multe ori legal…ca au scazut niste cote, nu e mare lucru, distrugerile vor continua.
Una dintre cele mai mari erori „democratice”, a fost returnarea padurilor unor personaje dubioase.
Oricum, felicitari celor implicati in incercarea de a pastra un echilibru.
Eu tot nu pot intelege de ce se vaneaza ciocarlia? Devine daunatoare daca se inmulteste necontrolat, sau ce? In afara de tampeniile pe care le debiteaza mintea infierbantata a unor italieni bezmetici care inca mai cred in Mos Craciun, mai exista alte pericole sau alte trebuinte pe care le prezinta ciocarlia ???
Salut aceasta mica victorie si pe cei care au sustinut-o!
Astept sa vedem si rezultatele, dar mi-e ca voi astepta mult si bine. Jaful, nu numai acesta, se face cu ajutorul complicitatii autoritatilor care ar trebui sa impiedice asta!
@daniel: autoritatile sunt formate tot din romani. Ne lipseste (tuturor) dragostea de patrie si respectul fata de cei din jur. Practic, atunci cand numarul celor care iubesc glia va fi mult mai mare decat cel al nepasatorilor, lucrurile vor merge mai bine. Atunci, da, autoritatile isi vor face mai bine treaba.
Dragii mei ,va rog sa o luati mai USOR , fara prea multa EUFORIE . Ce a-ti facut e un inceput , e foarte bine , dar se pare ca uitati un aspect ESENTIAL ce se practica in ROMANIA . Pentru mostenitorii COMUNISMULUI , ( vezi Ponta – PSD , Tariceanu , ” fostul ” Crin , si cu toata SLEAHTA de MAFIOTI ) , nu exista nici o lege care sa nu fie CALCATA in picioare . Daca ramin la guvernare , si vor ramine cu acest presedinte si opozitie de MAMALIGA , vor incepe sa dea si HOTARIRI JUDECATORESTI dupa bunul PLAC .
Cand eram mai mica si ma plimbam prin tara am vazut si eu cateva posturi de vanatoare ale tovarasului si imi aduc aminte ca nu prea ma prindeam ce sunt(observam prima data locul de unde prindeau „momeala” pentru ca era un cadru de metal sau lemn. imi aduc aminte si acum cat de socata am fost cand mi-a fost povestit pentru ce anume erau…
De ce toata lumea are ceva fe comentat in privinta vanatorilor? Acestia nu au nici o vina in distrugerea vanatului (cu exceptia unora care nu se pot numi vanatori) ,dar nimeni nu pune problema braconajului cu ogari care a decimat populatia de iepuri de camp si caprioarelor ,cate odata chiar si a mistrtilor. Nu spun toate acstea din auzite,ci din fapte reale cunoscute.