Încă un atentat, alți morți în Europa.
Întrebarea e dacă admitem că suntem în război sau nu, pentru că de răspunsul la această întrebare depinde cum reacționăm.
Dacă e război, nu e unul convențional.
Oricum, convenționalitatea nu-i o condiție necesară și suficientă pentru identificarea unei agresiuni. Multe civilizații au sfârșit pline de indignare că atacatorul nu respecta regulile. Istoria ne-nvață că înving mai ales cei care schimbă convențiile războiului și folosesc tactici neobișnuite.
Ce au în comun războaiele, dacă nu metoda? Scopul, firește. Impunerea, prin forță sau intimidare, a voinței unei părți asupra celeilalte.
Ce este terorismul islamist? Expresia tactică a ofensivei strategice a unui sistem politico-religios, ai cărui ideologi consideră, în esenţă, că cine nu i se supune comite crima apostaziei și poate fi ucis pentru plăcerea lui Allah. Prin urmare, atacatorii urmăresc impunerea prin forță sau intimidare a modelului lor.
Din acest punct de vedere, terorismul islamist poate fi considerat un act de război – și a și fost interpretat ca atare. Când? A doua zi după atentatele de la 11 septembrie 2001, de către SUA, care au invocat faimosul articol 5 din Carta NATO – singura dată în istoria alianței – după care America a ocupat Afganistanul (şi, oarecum în aceeaşi logică a luptei anti-teroriste, şi Irakul mai târziu).
Acum, putem purta nesfârșite discuții legaliste despre reacția SUA, dar faptul rămâne: această mare putere a reacționat militar și contraofensiv la atacuri teroriste îndreptate împotriva cetățenilor ei. Europa, în schimb, a ales să n-o facă după nici unul dintre atacurile teroriste islamiste la care a fost supusă în ultimii ani – sau nici măcar nu poate s-o facă. SUA sunt criticate pentru c-au luat o decizie. Europa cea pașnică – în sensul de Uniunea Europeană – e în pragul prăbușirii pentru că nu reușește să ia nici o decizie. Europa e un gigant molatec, grasu’ clasei, pe care-l bate orice golan la plictiseală. Măcar Statele Unite au vigoare. Istoria apreciază, de obicei, această calitate.
Eu nu spun decât atât: dacă europenii consideră că-s în război, atunci trebuie să-și asume și părțile neplăcute – cum ar fi nesfârşitele critici legaliste, cheltuielile, soldații morți pe alte meleaguri etc. O mare putere ar trebui să reziste la astfel de încercări. Dacă Uniunea se va face zob dintr-o criză a refugiaților și câteva explozii, atunci nu merită un loc în istorie.
Dar poate că nu suntem în război.
Poate că suntem doar cam nevricoși. Poate că ne-a înmuiat confortul și am devenit prea emotivi. Adică, știți? nu jihadiștii au inventat atentatele teroriste iar acestea nu se vor termina cu ei. Ideologiile aberante care au luat în stăpânire țări întregi au ucis în ultima sută de ani, pe acest continent, de zeci de milioane de ori mai mulți oameni decât câțiva bezmetici cu barbă, iar Europa a supraviețuit, ba s-a și reinventat chiar mai bine. Iisuse, păi au murit mai mulți europeni în accidente de tren, anul trecut, decât în atentate teroriste în ultimii 10 ani. Și se poate trăi cu teroriștii printre noi, zău, se poate trăi. Britanicii au făcut-o decenii la rând, cu IRA bombardându-i constant. Italienii n-au dispărut când Nuclei Armati Rivoluzionari le-au aruncat în aer gara din Bologna, în 1980, ucigând aproape 100 de oameni într-o clipită, și nici când Brigate Rosse le-au răpit și omorât prim-ministrul. Spaniolii au trecut binișor peste sutele (!) de atacuri ETA.
Îmi cer iertare faţă de rudele victimelor dar, statistic, terorismul islamist în Europa reprezintă un fenomen minuscul. În sine, nu poate schimba nimic fără spaima victimelor. Acum rămâne doar să vedem cât de fricoși ne-am făcut.
Deci, trebuie s-alegem. Dacă vrem război, atunci trebuie să facem ca americanii (sau ca rușii în Cecenia, poftim) – adoptăm, cu toții, un Patriot Act, mai restrângem libertățile, ne ducem peste islamişti în Siria și Libia și-n Mali (francezii au făcut-o deja), ne glorificăm veteranii, mai internăm suspecții în lagăre – cu sutele de mii, la nevoie, care-i problema? americanii au făcut-o în 1942 cu japonezii din SUA, sigur că acum le e rușine, dar le e rușine din poziția de învingători – adică facem din Europa o putere globală veritabilă, cu interese geostrategice exprimate inclusiv pe cale militară, cu bunele și relele implicite. Vrem? Vrem să participăm la asta? Care te-nrolezi voluntar? A, e nasol? Păi, mno, à la guerre comme à la guerre. Istoria nu s-a încheiat, să știți, iar absența războiului din viețile noastre de până acum nu înseamnă că el nu e din nou posibil. Dar, hai, să rămânem cocoloșiți pe continentul nostru bogat – măcar până când niște islamiști reușesc să detoneze o bombă nucleară murdară, la un moment dat – aia chiar ar trebui să ne trezească, dacă nu ne omoară pe toți.
Sau, dimpotrivă, alegem să ignorăm țicniții ăștia cu centuri explozive și să ne vedem de viață, plătind prețul confortului nostru în câte un atentat care ne-o mai și curmă, din când în când. E și asta o variantă. La drept vorbind, cea mai dureroasă atitudine pentru terorişti e să-i ignori şi să mergi mai departe – exact ca la trollii de net. Oricum, Europa a trecut prin vremuri mult mai grele, se vor duce și astea de-acum. Poate că merită să practicăm acum un soi de indiferență stoică în această chetiune, ce știu eu? Nu de alta, dar avem deja şi afişul pentru asta, creat de britanici încă din 1939:
36 comentarii Adaugă comentariu
De aici, de la firul ierbii, situaţia se vede cam aşa:
1. Europa este în război. Nu de azi, de ieri; nu l-a declanşat ea neapărat, dar i-a udat rădăcinile când a decis să accepte imigranţi cu o cultură flagrant deosebită *fără a avea vreun plan sau vreo intenţie de integrare activă a lor*.
2. Diferenţa între ETA et. al. şi islamişti vine din scopurile – ghicite sau declarate – ale fiecărei grupări de gherilă urbană: „ai noştri” voiau în general un teritoriu al lor, dar cultura secesionistă şi cea de provenienţă aveau atât de multe trăsături comune încât nu puteau fi practic deosebite. În cazul jihadiştilor, riftul cultural este atât de mare încât cultura lor ar putea proveni foarte bine un alt Univers (apropo, situaţia Rusiei e un soi de mix între Spania-ETA şi SUA-ISIS).
3. Atacurile teroriste sunt, după mine, un fel de turnesol pentru noi toţi. În criză sau sub stres, oamenii au tendinţa de a reveni la vechile comportamente şi de a face aceleaşi lucruri, doar mai tare şi mai mult. Din aceste punct de vedere nu mă miră strigătele izolaţioniste. Dar Europa, ca o construcţie politică supranaţională, are de ales între două direcţii de evoluţie, sub presiunea atentatelor: ori se strânge şi devine mai puternică şi mai hotărâtă, pe model american, ori sfârşeşte urât într-un pumn de teritorii naţionale izolate, suspicioase şi închistate între iluzorii graniţe.
În istoria militară, întrecerea dintre proiectil şi armură este constant câştigată de proiectil. Preluând metafora, cine vrea să facă rău o va face, pentru că nu există protecţie 100%, nici măcar în Coreea de Nord. Izolarea, fărâmiţarea Europei ar însemna numai revenirea la vechile metehne.
La acest moment, atacurile teroriste – inevitabile – pun presiune (mai ales) pe liderii politici. Dacă ei nu au viziunea necesară, riscăm să trăim cu toţii un soi de Nou Ev Mediu, în care arderile pe rug ale vrăjitoarelor sunt transmise pe Twitter şi primesc like-uri pe Facebook.
„Rezilienţa” e calitatea care face o naţiune să treacă peste momentele grele. Capacitatea noastră de a ne continua viaţa în mod (cvasi-)normal în ciuda exploziilor este cel mai bun mod de a exaspera inamicul.
Şi zic „noi” pentru că mă aştept ca, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să avem „breaking news”-uri şi din Bucureşti.
Foarte bun, ca de obicei, anoni-mus.
@Vlad Petreanu: ni, mă, că m-am flauşat! 😀
Daca e razboi sau nu, conteaza ai putin. Tot ce conteaza e reactia autoritatilor.
Intotdeauna primul lor pas e sa-mi ingradeasca mie libertatea de dragul unui control mai bun al populatiei de catre nomenclatura.
Iar mie nu mi se pare normala cedarea libertatii individuale de dragul unei presupuse sigurante.
Clar NU.
Metode se vor gasi mereu pentru a mai comite un atentat.
Anual mor in romania sute de oameni in accidente rutiere. Moartea e ceva firesc.
Dezamagiti (ingrijorati) vor fi doar cei care au impresia ca statul le poate asigura chiar si nemurirea 😀
De voluntari înrolați nu cred că ar fi problema, că armata plătește bine, iar tehnologia superioară înseamnă că sunt necesare mai puține trupe.
Probleme sunt, cum bine atingi și tu, în alte părți:
– Europa este totuși foarte divizată și orice astfel de decizie ar începe cu „cine participă, cu cât, ce costuri, dar de ce noi cu 20% și ceilalți cu 15%, hai să mai facem trei consilii la Bruxelles, se duce premierul sau președintele?” șamd.
– ne-am obișnuit cu viața confortabilă. Europa prețuiește, dincolo de orice, viața bună și liniștită. Când încep să moară soldați – și asta e inevitabil, vezi SUA -, politicienii care i-au trimis acolo vor pierde alegerile – vezi Spania după Atocha -, iar politicienii în general nu vor să piardă alegerile, așa că vor alege orice altă metodă în schimb.
– cred că terorismul este puternic influențat de sărăcie. Europenii de ce n-ar merge la război? Pentru că au o viață liniștită aici. Islamiștii de ce se sinucid cu bombe pe ei? Pentru că n-au nimic de pierdut. Îți dai seama ce viață nasoală trebuie să ai încât să accepți să te detonezi la 25 de ani? Câtă vreme acele țări ce produc extremiști nu vor fi scoase din sărăcie, câtă vreme locuitorii lor nu vor avea suficiente lucruri frumoase în viață încât să țină cu adevărat la ea, să fie warm and fuzzy și optimiști, problema doar va continua.
Și asta e partea nasoală, că acele țări au o natalitate fantastică și e tare greu să le ridici și să le arăți că au pentru ce să trăiască.
Că au o natalitate fantastică n-ar fi nimic dar nici nu vor să facă absolut nimic pentru a ieși de unde sunt. Muncă ioc, productivitate ioc, vine americanul, face sonda, pufa-pufa petrol, ameicanul pufa-pufa dolari, cum zicea un coleg de-al meu de facultate nord-african de pe la începutul anilor 80. Iar ăia care au dolari îi țin bine mersi pentru ei, în vreme ce concetățenii lor sau co-etnicii lor își iau câmpii să arunce-n aer orașe europene. Până la urmă… cred că se-ajunge din situația aia descrisă-n bancul cu Star Trek: Tati? Da fiule! Uite, în serialul ăsta Star Trek, sunt pământeni de toate neamurile, ba chiar și extratereștrii de multe feluri. Dar n-am văzut nici un arab… Ei, fiule! Spune profesoral tatăl, tu trebuie să înțelegi că acțiunea acestui serial se petrece în viitor… Căci, după cum bine zice o vorbă (nu numai românească) e în firea lucrurilor că cel ce scoate sabia, de sabie va pieri!
sunt anti-război și da, pe oricine, de la politician la anonim de pe facebook ce militează pentru război, l-aș trimite în prima linie cu echipament complet de infanterist profesionist de secol 21 (adică cu vreo 80 de kg în spate). mai mult, pentru mine e evident că „război contra terorismului” e o sintagmă cu sens doar în mintea unor oameni care nu înțeleg, în fapt, ce e terorismul (cu w. bush în frunte). problema e cumva mai vastă și mult, mult mai complexă, iar a ne comporta ca elefantul într-un magazin de sticlărie nu cred că poate fi o soluție.
în același timp, cred că ar fi cazul ca civilizația umană (în diferitele ei manifestări, civilizație occidentală, mulsulmană, arabă etc) să pună capăt abominației numite daesh. realmente toată civilizația umană, în frunte cu marii săi reprezentanți politici, poartă o culpă morală pentru existența și perpetuarea daesh. iar eliminarea chirurgicală a câtorva zeci de mii de nebuni inumani e o chestie posibilă în câteva ore. faptul că nu se întâmplă e fără scuză și, sincer, mă face să-mi pierd încrederea în natura umană.
D-aia ar fi bună o armată europeană fără cote de participare, doar cu finanţare proporţională.
Chillax…mai urmeaza… http://www.eljijinews.com/politica/extern/ce-urmeaza-dupa-isis
LIKE, faină postare !…
Mie mi se pare ca in Europa nu avem coeziune interna. Coeziune nationala da, poate, dar nu tranfrontaliera. Oamenii s-au amestecat, si-au cautat bunastarea si linistea, iar pentru a convietui guvernele nu ne-au mai spalat pe creieri in scoli cu patriotismul national, ci cu corectitudinea politica. Iar acum nu mai suntem in stare sa ne aparam ca grup. Nu mai zic de birocratiacare a devenit UE. In America e altfel, aia sunt suficient de spalati pe creieri sa se inroleze in armata.
Deocamdata, eu zic ca cea mai buna strategie e sa ii ignoram. In afara de emotia data de atentate si accidente catastrofale, riscul si pericolele nici nu se compara cu dramele unui razboi pe bune. Si nici nu as ceda din libertate pentru ca guvernul sa ma apere mai bine, ca n-o va face.
Nu am mai zis de consumul de resurse pe care terorismul il produce. Sunt prea multe gauri de umplut. Aeroporturi, apoi gari, apoi ce? Vor fi mereu locuri aglomerate, mijloace de comunicare ingenioase, nu poti sa joci catch-up eficient, in schimb sangerezi resurse. Doar ca politicienii simt nevoia sa arate ca fac „ceva”. Mult mai degraba trebuie sa te bazezi pe mijloace de spionaj clasice, infiltrari, cartite si alte alea, numai ca ia timp. Ma gandesc ca evreii au multe lectii de predat aici.
Evreii au avantajul unui teritoriu mic (printre altele, inclusiv o anume atitudine si o administratie permanent mobilizata psihologic). Asta e un handicap cumplit in cazul unui conflict militar clasic, dar, pentru controlul infiltrarilor ostile, e un mare avantaj.
@vlad: dupa 9/11, americanii au apelat la expertiza israeliana in ce priveste contraterorismul, incepand de la strangere si prelucrare de informatii pana la siguranta zborurilor. ar putea sa faca si europenii acelasi lucru.
Vlad, tu chiar crezi ca e posibila o armata europeana.? Aminteste-ti cat de greu a functionat alianta europeana in WW2. Sunt diferente uriase de organizare, de doctrine militare, de la o tara la alta. Ca sa nu mai vorbim de orgoliu, pacatul favorit al Dracului.
SunTzu spunea ca o armata mare este din punct de vedere al organizarii ca o armata mica. Daca reducem totul la scara, inchipuieste-ti un pluton de francezi condusi de un german (si nu ma refer la Legiune aici) sau unul de unguri, condusi de un roman:)
Nu cred, dar inca sper 🙂
WW2 nu e un model. Armata unei federatii ar trebui sa fie. Buget de la membrii federatiei si fara importanta de unde vin cei care se inroleaza. Imagineaza-ti oferte de inrolare intr-o armata comuna europeana – cred ca din Romania s-ar inscrie cu miile 🙂
Exact Vlad, este posibil. Exista deja un exemplu profesionist, profdesional si functional. Legiunea! Nu are importanta nationalitatea, iti faci treaba, esti platit. Ungurm roman, neamt, francez, chinez, NU are importanta.
Da, este posibil, aplicand (invers) de la o scara mica, Legiunea, la o scara mai mare, posibila armata europeana.
Simplu si la obiect. Mi-a placut, chiar nu au rost comentariile. Parerea mea 🙂
Desigur ca e razboi, nu cred ca Schultz sau Junker asteapta vreo declaratie oficiala cu stampila ISIS ca sa ii dea numar de inregistrare si sa anunte public populatia sa se pregateasca. Mai grav e ca se incearca contracararea cu mijloace conventionale, cand se vede clar ca numai asta nu e aici. Politia, jandarmeria si fortele speciale patrulau pe strazi de luni bune, cu arma la vedere; clar aveau informatii ca se pregateste ceva (agentiile „inteligente” probabil comunica binisor intre ele) insa nu i-a ajutat cu nimic.
Nu cred ca o armata regulata a EU ar ajuta cu ceva. Nu poti trimite tancuri, avioane sau infanterie sa demolezi Molenbeek sau Seine-Saint-Denis ca sigur vei avea victime colaterale si nimeni nu vrea asta. Mai bine aduci profesionisti in tehnici de gherila urbana (englezii si spaniolii cred ca au ceva experienta), le dai pe mana niste oameni bine pregatiti si incepi sa cureti cuiburile unde s-au adunat gunoaiele (da, exact ca-n filmele alea americane cu unu’ bun care ii omoara pe toti aia rai si salveaza planeta). La urma urmei, cand gasesti in debara un cuib de gandaci, parca nu-ti vine sa dai foc la casa ca sa scapi de ei, nu? A, si mai ales nu le mai dai firimituri „free”, ca de-abia atunci se inmultesc. Poate minunatii lideri europeni ar trebui sa vada cum fac curatenie in legile alea de ajutor social.
In rest, vorba aia: „Sa ne fereasca Dumnezeu sa traim vremuri interesante”.
Pai stai asa.Ca nu e asa.Cum adica 2001 a reprezentat inceputul razboiului anti-tero samd…? Pai nu se dusera americanasii peste irakieni inca din ’91,daca tin eu minte bine?
Ca democracy si human rights..bine, taica, daca zici dumneata.Dar e de asteptat ca daca ii zgandari, sa sara la tine.Adica, vii la mine, pe imasu’ islamului, iti lucesc ochii la petrolul meu si alte bunatati care le mai am si eu pe acilea.Ai vrea sa le iei moka si sa iti impui tu democratia si capitalismul vechi de vreo 100-200 de ani, peste musulmaneala mea si traditiile mele vechi de vreo 600.Ca esti tu american, francez, neamt sau ce oi mai fi.
Ne ne ne, nu merge asa.Normal ca vin sa dea cu bombe incoace, in sanu’ democratiei.
Zice unii ca nu, ca americanii s-au bagat ca sa potoleasca razbelu’ dintre siiti si sunniti.
Ca SUA doar ce castigase Miss World si tinea discursul „Let there be peace in the world.Kids from Africa, charity, brothers forever” si ce mai zic domnisoarele alea pe podium.
Eu asa vad: americanii i-au zgandarit pe aia in islamu lor, europenii i-au aprobat pe americanii..islamasii se razbuna.Simplu.
Daca o tinem sus si tare cu ‘Romania condamna actele teroriste si va face tot posibilul sa ajute statele aliate’…Romania si-o va lua in freza.Cu tot scutul Nato.
Sa condamnam verbal si sa nu ne agitam prea tare.Ca nu prea avem sanse.
Restul e stiri mondene 😉
Primul razboi din Golf a fost despre altceva (Kuweit). Terorismul provenit din Orientul Mijlociul a fost initial antisionist si destul de secularist (think OEP anii ’70), ca sa nu mai vorbim ca sionistii insisi au recurs la atentate teroriste inainte de crearea statului Israel. Asta cu petrolul e simplista, nu te mai lasa pacalit.
Am simplificat prea mult probabil.Ideea e sa ii lasam sa isi sparga capetele intre ei orientalii si sa ne vedem de treburile noastre democrate.
Da, sa ne ferim de atacurile lor, da , sa raspundem la atacuri, dar nu sa ne bagam neinvitati in ciorba lor.
Mai recent..pot eu sa ma pun contra sirienilor ca vor sa o puna de o ciomageala ca la Vaslui? Nu, e treaba lor.Care e prins la mijloc..ghinion.
Nu vine nimeni de afara sa imi poarte de grija ca n-am ce manca diseara.La fel si sirienii, de ce i-as lua eu in grija ca si-au spart capetele?
Nici o tara nu are vreun rol de maica Tereza pe pamantul asta.Inca.
Probabil ca simplific prea mult din nou
Esti intr-o mare eroare cu americanii si pe deasupra iti dai singur cu stangul in dreptul cand invoci triunghiul „amoros” USA-EU-ISIS. Cea mai tampita ecuatie pe care nici cu incerc sa o demontez pentru ca prea stupida.
Omiti cu buna stiinta un amanunt esential: UE a incercat pana acum sa adopte si sa-i integreze pe cei care au venit aici in cautare de bunastare.
Asa cu USA a vrut prin planul Marshall sa „repare” Europa dupa razboi (si sa nu o lase slabita si vulenrabila in fata URSS). Iar mai departe, cu toate ca USA a pompat bani gramada (a salvat Europa de 2 ori), a lasat democratia sa-si urmeze cursul, cu toate frustrarile americane generate de de Gaulle si declaratiile sale „umpic” antiamericane, si multe alte episoade, etc, etc.
Iar USA nu incarca sa fure petrolul din Orient. Isi doreste doar ca in zona aia cu islamisti tampiti sa fie o oarecare stabilitate, evident din ratiuni economice. Arabetii aia din Dubai sunt putrezi de bogati nu pentru ca americanii fura petrolul lor, ci pentru ca americanii platesc ceea ce cumpara.
Daca libienii, sirienii, irakienii, venezuelenii sunt saraci si tampiti pentru ca stau cu curu’ pe oceane de petrol dar nu au coerenta si stabilitatea economica sa le exploateze, atunci nu e vina americanilor. Iar pretul petrolului e dictat de piata libera, nu este neaparat impus de USA. Evident ca acest pret poate fi manipulat (ceea ce au si facut americanii ca sa-i foota pe rusi), dar consistenta pretului petrolului este data de cerere si oferta.
Am mai scris un comentariu, posibil ca s-a pierdut in negura istoriei.
Intrebare: pana sa se duca americanii (aplaudati de marile state euro) cu democracy si human rights peste petrolul lor, veneau daeshenii in vizita pe la noi cu bomba atarnand frumos la gatu-le?
Am un lapsus, dar parca nu..
S-a dus si ala primul, scuze de poluare :))
Arderile pe rug din evul mediu și atentatele de azi au aceeași origine: religia. Poate că ar trebui să tăiem într-o zi răul de la rădăcină, nu se pot tolera aberații în care „necredincioșii” trebuie să moară. Eu zic că nu mai putem ignora.
Diferenta fiind ca arderile se practicau in Evul mediu, iar astia cu geci captusite cu semtex si cuie se detoneaza azi, in 2016 AD. Prima religie a evoluat, nu mai este nimeni (cred) ars pe rug; a doua… a evoluat si ea, desi ma indoiesc ca in cartile lor sfinte scrie de explozibili si de Kalashnikoave.
@Eugen: Ba da, scrie. In Coran sint chestii de genul sa omori necredinciosi, ca a ta va fi imparatia cerurilor.
Nota bene: TOT din Coran e adevarat si neinterpretabil si Coranul e de origine divina 🙂 (asa spun idiotii utili care iau in serios aberatiile alea).
Ca vrem sau nu, suntem in razboi. Si nu de azi de ieri. Islamul face pe victim, dar ei sunt ultima religie militant. Sa nu uitam Poitiers, cand francii au invins armatele maure, sa nu uitam Lepanto, cand Spania a zdrbit pe otomani, sa nu uitam mai ales Viena cand ultimul efort de a cuceri Europa si de a o islamiza a esuat.
Culmea este ca musulmanii ne poreclesc cruciate, uitand, bineinteles, in ce context au aparut cruciadele si statele cruciate, adica continua ofensiva a Islamului in bazinul Mediteranei si in Estul Europei.
Plangerile lor repetate ca din cauza Occidentului o duc rau nu au fundament. Da, statele lor sunt, in mare majoritate, niste despotii, DAR despotii lor sunt in mare parte acceptati si adulati de popoarele respective.
Cat despre terorismul radical Islamic sa nu uitam ca 90% dintre victim sunt tot musulmani!
In ceea ce priveste Siria, acest razboi este total atipic, fiind un melanj de politica, religie si razboi pe resurse.
Concret, scaderea ponderii industriei petroliere in PIB-ul Siriei si cresterea necontrolata a populatiei, o problema cu care toate statele musulmane se confrunta, au creat premisele razboiului. Odata cu criza economica mondiala au disparut treptat acele facilitate enorme cu care despotii din lumea musulmana isi mituiau supusii. Acolo unde despotii tin statul sub control cu mana de otel, gen Arabia Saudita, seicatele din Golf sau Indonesia si controleaza toate punctele esentiale ale aparatului de stat si ale sistemului financiar Primavara Araba fie nu s-a produs, fie a fost un esec total, gen Bahrain.
Acolo unde si in trecut au fost belele, gen lovituri de stat si razboaie cu vecinii, gen Egipt, Libia, Siria, Sudan sau Nigeria, Primavara Araba fie a avut un success limitat, cum este cazul in Tunisia, fie ne-am intors la dictatura, cazul Egiptului, fie avem o insurgent radical-islamica, cum este cazul in Maghreb si in Vestul Africii, fie avem state colapsate si in plin razboi, adica Irak,Somalia, Siria, Libia si Yemen. Si mai avem state unde nu a existat, gen Turcia, Liban sau Iordania.
Afghanistanul zic eu ca este alta mancare de peste, ca si Thailanda, Filipine, Pakistan, Indonezia si Birmania avem o insurgenta islamista, parte a al Qaida, dar motivate de factori locali
Nu intamplator exista ISIS in Siria si Irak, ei sunt continuatorii Al Qaida si al liderului Al Zarqawi si al insurgentei Sunnite din Iraq, dar care acum se afla in confluct declarant si deschis chiar cu Al Qaida, nu degeaba noul mare sef Al Qaida Al Zawahiri, adjuntul lui Bin Laden, cerand exterminarea fizi ca a apostatilor din ISIS.
Culmea este ca vechi inamici, sunniti, shiiti si Kurzi se Aliza acum pentru starpirea ISIS!
La fel de neintamplator exista Boko Haram si Al Qaida in Maghreb si Vestul Africii, o zona cu multiple problem si state profund corupte, in special Nigeria.
Si nu intamplator exista Al Shaabab in Somalia si Al Qaida n Yemen, puternici actori in razboaiele ce macina zona golfului Aden sicornul Africii de Est din anii’80!
Cea mai hilara faza este ca toate statele lumii recunosc Somalia, un stat esuat, si refuza sa recunoasca teritoriile separate din Somalia, fostele colonii britanice Somaliland si Puntland, care refuza impunerea Shariei si dictatura si care lupta contra terorismului global cu largul sprijin neoficial, dar consistent, al SUA, UK si Franta!
Asa ca situatia geopolitica nu este asa de clara cum cred unii, iar retinerile Occidentului de a trimite trupe din nou in ciorbele astea sunt mai mult decat justificate, mai ales ca ai la indemana drone, bombardiere, rachete cu raza lunga si raidurile fortelor special!
Ce ai bre cu Indonezia. Că au alegeri libere de multă vreme. Și nici prea puri musulmani nu sunt.
…Vlad, faci scenarii aiurea, razboi sau ne-razboi si nu vezi ce se intimpla in jur… nu e domle nici un razboi… razboi?… ma lasi, zice dl iontas.ro (http://ionitas.ro/coran-tiermondism/), un tip inteligent, il admir la tv, dar am dubii pe online… dece? pt ca noi-europenii sintem, cum zici, cam nevricosi, mor oameni in jurul nostru/lor si ne emotionam/enervam aiurea cind „Partea bună este că riscul real şi statistic pentru un cetăţean european e minuscul, dacă reuşim să ne detaşăm de spactaculosul macabru al ştirilor despre atentate…” fain, dnu se detaseaza, noi nu!… hai sa ne detasam si sa privim taxonomia terorismulul „obiectiv”… in ultima mai bine de 100 de ani au tot fost tot felul de terorisme, mai ample, sau mai putin ample, cu mai multi sau mai putin morti, nimic nou, baieti!… e normal, ne obisnuim… islam nu, terorism da!… terorismul are diverse culori, orientari, obiective… este un fel de moda in diverse perioade istorice, terorismul… acum „Coranul e drapajul la modă, nu cauza primă”… argumentul: ca acu mai bine de 1000 si de ani a fost un exemplu de pluralism (si oamenii inteligenti pot fii timpiti -apud A. Plesu)… „Va trece după o vreme şi moda wahhabismului puritan şi a Al Quaida – asta e vestea bună.” … mersi musiu ionitas.ro…
un articol care descrie bine situatia:
http://www.frontpagemag.com/fpm/262258/isis-takes-capital-european-union-daniel-greenfield
Vlad, sa compari accidentele rutiere cu niște crime executate cu sânge rece…nu stiu ce ar mai fi de spus. Trăiască statistica!
Razboiul este calar. Solutii sunt. Trebuie vointa politica si bani. Cele de mai jos le vom vedea poate dupa summitul de zilele astea sau poate dupa o noua serie de atentate.
S-ar putea crea o agentie europeana antitero. Agentia asta ar avea mai multe misiuni. Misiunea prinicipala ar fi aceea de a unifica datele de la toate serviciile europene pe teme antitero. Ar mai putea lucra impreuna cu SUA, Turcia, Israel pentru colectare de date si training.
S-ar putea crea un grup de forte speciale europene care sa ii vaneze fara probleme de jurisdictie pe teroristi pe tot continentul european.
S-ar putea crea un set de reguli obligatorii pentru securitate in toate tarile membre UE. Cand se colecteaza informatii despre un potential atentat sa avem precautii serioase peste tot.
S-ar putea cauta 100+ de oameni de originbe araba care sa aiba povesti de succes pe partea de integrare in societatile lor. Organizate conferinte si intalniri in special in cartierele enclava in care acei oameni sa isi spuna povestea. Facuta treaba asta o perioada lunga de timp si in toate tarile europene.
Programe de invatare a limbii tarii rescpective. Obligatorii.
Razboi terestru impotriva ISIS cu forte europene si americane ( nu prin proxies si pe calea aerului ca pana acum ).
Plan similar celui Marhsall pentru zona araba si cea africana dupa acest razboi. Insistat pe educatie si joburi.
Seriozitate mai mare in zona de securitate publica. Dupa Charlie Hebdo au fost pusi cativa oameni in Paris, la statiile centrale de metrou si tren, sa controleze bagajele si sa caute arme/bombe cu detectorul de metale. Dupa o luna acei oameni au disparut.
Concluzia e ca am asistat la o mare nepasare a serviciilor de securitate si politie din UE pe probleme de terorism. Efectele acestei nepasari s-au vazut deja.
Allah e mic 🙂 !
Da, suntem in razboi , un razboi cu o tenta aparent religioasa. Toata lumea crede ca musulmanii din Orientul Mijlociu s-au gandit sa porneasca razboiul sfant al lui Mohamed impotriva Europei. Pai sa derulam putin filmul….Cine i-a atacat mai intai , cine le-a impus conditii de comert si schimb valutar cine i-a strans cu usa ? A fost Kuweit, Irak,Afganistan,Libia,Egipt, rasturnari de conducere dramatice. Cineva ( nu spui cine) hotaraste ca tara X are un conducator imoral, criminal ,corupt si trimite bombardierele si mascatii sa-l dea jos si sa puna unul de-al lor. A tinut…un pic. Oamenii s-au suparat, s-au organizat si-au gasit prieteni la nevoie care le-au furnizat hrana si armamanet si uite ca rezista. Tarile alea sunt facute harcea parcea….de 20 de ani e razboi in zona aia. Traiau bine mersi cu Mohamedul lor, cu rugaciunile si traditiile lor, cu mana de fier care ii tinea in frau…..Ce vedem acum este razboiul lor de rezistenta si vor rezista atata timp cat prietenii lor ii vor sustine. Joc dublu dar asa e politica
O mare parte dintre noi romanii (si eu) ne dorim ca UE sa devină o federatie, iar țările sa fie state – asemeni USA. Asta pentru ca speram ca poate UE prin transformarea intr-o singura tara va rezolva problemele pe care le avem noi acasă – de la corupție si lipsuri (infrastructura, sănătate, educație) la nivel economic pe plan cel puțin personal.
Si de asemeni tot aici speram si intr-o organizare militară demna de luat in seama la nivel mondial.
Insa realitatea este alta. Americanii nu au fost tari independente cu istorii proprii si limbi/traditii diferite. Ei s-au format mai degrabă prin evoluție, pe cand la noi la europeni lucrurile sunt mult mai complexe. Ce avem in comun este teritoriul si cam atât. Pornind de aici, tinand cont de proximitatea vecinilor si de regulile jocului la nivel global, încercam sa facem o uniune, dincolo debarierele limbii, culturii si tradiției. Si aici este dificultatea. Proiectul European daca va reuși este demn de toată admiratia. Daca nu, era de așteptat.
Iar ce se întâmpla cu atentatele înseamnă lipsa de comunicare, sărăcie si corupție la nivel mondial.