– Închide-o. Miroase a urină.
Uşa culisantă are un mâner montat la futu-i mă-sa, strâmb, prins în două şururburi diferite, probabil ce-o mai fi găsit meseriaşul prin cutia de scule. Dar chederul – spre norocul călătorilor – e încă în bună stare şi izolează compartimentul de damful de pişat stătut ce se varsă dinspre toaletă.
E un vagon de clasa I, ce are CFR-ul mai bun pentru clienţii săi.
Trenul a întârziat mai mult de o oră, iar singurul lucru care a mirat personalul gării Sinaia a fost tocmai mirarea acestui grup. Întârzierile sunt atât de comune în ultima vreme, încât poţi separa fără greş pasagerii ocazionali de cei obişnuiţi. Aceştia din urmă au acele priviri albe, resemnate, de victime inevitabile ale unui nenorocit destin feroviar românesc. Primii, în schimb, se agită, întreabă, privesc ceasul şi ţistuie neîncrezător pe măsură ce trece timpul degeaba. Obişnuiţii îşi conservă energia, întâmplătorii încă se mai revoltă fără ţintă.
În sala de aşteptare a gării, grupul a glumit cât a putut, ignorând cu eroism decrepitudinea încăperii – colţul inundat al tavanului, ţevăraia strâmbă, la vedere, cele 5 neoane chioare şi cele 3 arse, vopseaua îngălbenită de pe uşi, care, acum vreo 10 ani, s-a scurs pe geam la a doua mână, caloriferele lustruite la negru de un milion de dosuri înfrigurate, mozaicul crăpat de pe jos.
Au alergat după tren, pentru că nimeni n-a anunţat cu ce vagon începe garnitura. Au fugit prin beznă, pentru că lumini sunt doar în dreptul intrării în clădirea gării – mai încolo, Dumnezeu cu mila.
În compartiment, tapiţeria bate în maro cleios, şi nimeni nu vrea să-şi închipuie care era, de fapt, culoarea iniţială. Cu uşa închisă, înăuntru se face prea cald, prea repede, dar nici unul nu încearcă robinetul caloriferului – deja şi-au adus aminte că astfel de subtilităţi tehnice, precum reglajul temperaturii, nu sunt proprii CFR-ului. Fereastra, în schimb, poate fi coborâtă niţel, iar curentul dă o nouă preocupare: cum să te fereşti de fluturarea perdelelor prăfoase.
Habar n-au pe unde sunt. Gările trec în beznă, nimeni nu face nici un anunţ. Trebuie să ştii traseul şi să numeri opririle ca să te prinzi unde trebuie să cobori, dacă nu cobori la capăt. Noroc că nu-i aglomerat, deşi casiera de la ghişeu i-a răsfirat prin tot vagonul, spunând n-are nimic grupat. Aiurea, sunt compartimente libere câte vrei. Poate că, de la Timişoara pân-la Bucureşti, unii au cedat.
Glumesc cât glumesc, apoi îi apucă picoteala. Se întind cum pot pe canapele. În lumina de morgă a compartimentului, par acum 6 momâi plastifiate. Trenul goneşte înainte, cu 30 km/h, viteză de accelerat românesc.
Potrivit unei decizii a Comisiei Europene, companiile feroviare din UE vor fi obligate să despăgubească pasagerii în cazul întârzierilor mai mari de o oră. CFR a anunţat că va cere o derogare de la această regulă. În ultimul an, întârzierile cumulate ale trenurilor, în România, au însumat 14.000 de ore – adică aproape un an şi jumătate.
36 comentarii Adaugă comentariu
toate-s vechi şi nouă toate. cred că românia este chiar mai întârziată în civilizaţie decât cfr-ul.
Eu am doi „prieteni” despre care ma bucur cand ii vad ca se zvarcolesc in tzarana, cu matzele pe afara: CFR si Romtelecom. La felul in care si-au batut joc de noi atatia ani de zile, acuma ma bucur cand ii vad cum sufera, cum isi pierd clientii pe masura ce isi pierd pozitia de monopolari nesimtzitzi si mitocani si tristi.
Sa moara CFR-ul, ca prea mi-am inghetzat shi inghesuit tineretzile in el, si eu si altii din generatia mea.
Mama lor… >:<
cum il cheama pe ministrul transporturilor? l-as lua de gat, i-as pune matura si galeata in brate, si la curatenie prin trenurile romanesti. Si nu numai pe el ci si pe celelalte ‘bijuterii’ portocalii.
14.000 de minute? sau de ore?
de ore, ca sa fie anu si jumatate
Cum e tara, asa si tot ce e prin tara. CFR-ul ar trebui zguduit din radacini sa se trezeasca ;a viata si sa vada cum mai e si la altii.
Potrivit unei cutume a Comisiei Europene, tarile membre UE sunt obligate să-si despagubească cetatenii în cazul abaterilor de la bunul simt. Romania a anunţat că va cere o derogare de la această regulă, in solidar cu Absurdistan.
Căpitanu, Andrei, mulţam, am corectat (am scris pe la 2.30 azi dimineaţă, mi-era cam somn…)
Alea 14.000 de minute nu dau un an jumate. În altă ordine de idei, nu văd ce relevanţă are acest număr cumulat de întârzieri. Cu cât mai multe trenuri, cu atât mai rău ar da la scorul total, în condiţiile în care întârzierile ar fi în medie aceleaşi pe toate trenurile.
Şi în totală altă ordine de idei, eu m-aş deplasa cu o maşină.
Cand eram mic,acu’peste patruzeci de anisori,citeam fasciculele din CPSF(pentru cei mai tineri, se chema Colectia Povestiri Stiintifico Fantastice,aparea saptamanal si costa un leu)si acolo,ca tot veni vorba de CFR ,a aparut si o povestire despre caile ferate ale viitorului,cu inginerii feroviari romani varf de lance in modernizare si cu nodul mondial de cale ferata de la…Detunata!Tot atunci eroii povestirilor deveneau romanii,in locul sovieticilor,care romani ba salvau astronave,ba descopereau planete. ba inventau naiba mai stie ce!Iar la orele de Compunere,cand ne dadea Tovarasa(invatatoarea,nu Lenuta)tema despre cum ne imaginam noi viitorul,anul 2000,apoi zburam cu elicopterul 86 pe deasupra Ateneului si ne duceam la strand cu aeroglisorul 34!Batranii ne spuneau ca va veni sfarsitul lumii!Mai tarziu,mult mai tarziu au aparut si bancurile cu elicopterul cu care te duceai sa cumperi varza la Pitesti si paine la Braila…Apoi ne-a mai linistit Ars Amatoria cu roaboata Getta si robotul Dromichete cu serialul din Stiinta si Tehnica(tot pentru tineri,era o revista extraordinara ca de altfel si Sport si Tehnica),roboti care decolau de pe cosmodromul din Cernavoda!Delicios.Intre timp am ajuns in anul 2000.Nu a venit sfarsitul lumii cum ziceau unii,nici nu zburam cu elicopterul 86 pe deasupra Ateneului cum ne imaginam noi,pur si simplu ne-am trezit ca traim in Zona Crepusculara …
@ programare sociala
pai la ce „drumuri” avem, tot aia e si cu masina. minus putoarea, evident
Mihu – şi eu citeam, şi acum sunt foarte nemulţumit. Ne-au păcălit pe toţi, anul 2000 trebuia să fie completamente diferit.
La cit s-a furat din CFR-ul ala mare mirare ca inca mai avem trenuri. Si sine.
Deci tocmai văd că a mai fost un accident feroviar.
Dumnezeule, in ce iad traim ! :((
Regretam într-o vreme că „m-am boierit” de nu-mi mai dau jos fundul din maşină, iar dacă trebuie să ajung în alt oraş, trenul iese din discuţie. Mi se părea, cum ar veni, că am ajuns ca ăia de-i dispreţuiam. Acum însă, mai ales în lumina numărului de accidente feroviare, mă felicit. Am ales măcar odată în viaţă când vine vorba de alegeri de natură socială, bine. Trenul, cum spuneam, iese din discuţie. Mai bine stau acasă. Ca să nu mai zic că, în closetul meu, chiar şi după ce mi-au schimbat meşterii ţevile, tot e mai bine…
am citit undeva ca intarzierile cumulate anul trecut au fos de 3 ani. chiar si la un an jumate e o oarecare diferenta fata de lumile civilizate. de acord ca japonia e la cealalta extrema si ar fi mai util sa ne comparam cu vecinii, insa nu poti sa nu ii admiri pe niponi pentru tenacitate si simtul raspunderii: Japanese railways are among the most punctual in the world. The average delay on the Tokaido Shinkansen in fiscal 2006 was only 0.3 minutes.[9] When trains are delayed for as little as five minutes, the conductor makes an announcement apologizing for the delay and the railway company provides a „delay certificate” (é…延証明書).
Bun venit in Romania, o tara unde se fac trei autostrazi pe noapte, si trenurile arata asa!
@wickerman: Traian Basescu, Miron Mitrea, Dobre si nu stiu cum, Radu Berceanu, Ludovic Orban, Radu Berceanu. Nu ma tine memoria dincolo de ’96.
Eu zic sa stati linistiti. Vor incepe si modernizarile, probabil imediat ce termina toate vilele de protocol si cantinele cu vesela de lux. Oricum, au deja costumele de scafandru in depozite fix langa suruburile de 1 milion bucata.
Vesela tara!
La cate peripetii am avut cu trenurile nostre (eu fiind in categoria aceea, a intamplatorilor- pasageri, deci cumva neresemnata inca), cred ca as putea scrie o nesfarsita „epopee” a jegului, miserupismului, lentorii in care CFR isi duce, nestingherit, mai departe istoria unui sistem imbacsit…
La Sinaia poate exista scaune in sala de asteptare, dar la Sighisoara, daca trenul intarzie 90 de min (si intarzie des!!), faci ture ca leul in cusca, pentru ca nu exista scaune, banci, nimic (cel putin nu existau ultima data cand am fost eu, in mai)
Sunt unele vagoane de rapid cu „mobilier” verde, ei… alea au priza montata undeva…cum sa explic eu…. sub masa, in blatul mesei, undeva la mijloc, de pana gasesti orificiile alea 2, laptopul sigur moare de suparare…
In aceleasi vagoane rafinate, cosurile de gunoi sunt trantite, afundate, ascunse voit, naiba stie, undeva intre scaunele lipite, pe la miljoc, de abiaaaaaaaa reusesti sa arunci ceva…si atunci mai mult ca sigur pe langa, tinta fiind aproape imposibila (repet, in vagoanele alea. sunt si ceva exceptii, recunosc – unde cosul de gunoi e vizibil si are in el infipta o punga la metru nedeschisa…)
Mi-am amintit acum ca in grecia, intre salonic si edessa, un orasel din nord, intr=un tren banal, stil „personal”, nimic sofisticat, toaletele sunt sclipitoare si femeia de servici trece de cel putin 4 ori intr-o calatorie de 100 min…
Care va sa zica … se poate!!!!!
Ah, inca ceva…
Am vrut sa merg la Sibiu, acum o luna.
Caut pe infofer.ro sa vad ce tren, unde, cum…
Am gasit asa: un intercity (!!!) care pleca din Brasov la ora 16 si ajungea in Sibiu la ora 22,45…
Deci cum?!?! 170 de km?!?! Cate oreeeee?!
Ah, da, ca e deviat, ca e via naiba stie pe unde, ca legaturile sunt….ingrozitoare… deci nu mai bine stai acasa? mult mai bine…
Ultima data cand am venit in Bucuresti am facut cu un minunat rapid cam 4 ore 30 min dupa o intarziere de alte 50 min a trenului…
Atat de incet mergea, incat puteam lejer observa nu numai gunoaiele nesimtit de multe de pe marginea caii ferate, dar chiar puteam sa deslusesc firma, ce specie de gunoi, ce pet, ce conserva…
de vis….!!!!!!!!!
(stiu ca am scris mult, scuze, eram nervoasa)
Ana
Ah, mi-am amintit 😀
stiam o vorba care, la noi cel putin, merge uneori mai bine decat „..la futu-i ma-sa”, si anume „la futu-i nimereala…” 😀
cam asa functioneaza Romania acum…
Eu calatoresc frecvent cu trenul pe ruta Bucuresti – Moldova si nu pot sa ma plang. Comparand cu trenurile din vremea studentiei pot spune cu mana pe inima ca o reala schimbare s-a produs, majoritatea trenurilor au fost schimbate si se poate calatori in conditii decente.
Intarzieri vor fi mereu asa cum romanul nu va fi niciodata neamt/japonez.
Ma asteptam totusi ca pe o ruta turistica sa existe numai trenuri noi…
Te mai poate mira ceva in Romania? Cred ca nu…
@Mihu acum ar putea decola tot orasul Cernavoda ca are motor nuclear 😀 Viata bate SF-ul
frumos tare acolo la voi la (trebuia sa folosesc „in” ?) tzara 🙂
Bun venit in Romania…
privire alba…mmmm…nice
wow..Ma asteptam totusi ca pe o ruta turistica sa existe numai trenuri noi…