– Cum găsești motivația de a depăși un eșec?
Întrebarea e primită cu tăcere de studenții răspândiți prin rândurile amfiteatrului. Jos, sprijinit de catedră, cel care a aruncat-o așteaptă, răbdător, cu un zâmbet și cu o mână întinsă a invitație retorică spre sală: hai, că nu-i chiar așa greu.
E chiar simplu, de fapt, dar eu am 30 de ani de experiență în plus față de puștii din jur în materia eșecului și succesului, așa că tac. Azi, sunt doar un observator printre ei, însă îmi e familiar și de neuitat din propria-mi studenție acest amfiteatru de la Automatică în care ne aflăm. Nu par să se fi schimbat prea multe aici în ultimele trei decenii; da, sunt ferestre din termopan acum, și iată o cameră de supraveghere într-un colț, dar lumina e în continuare insuficientă și e din nou prea cald înăuntru doar pentru că-i un pic prea cald afară, iar băncile au rămas la fel de incomode pentru orice altceva decât un pui de somn.
– Te gândești la ce ai învățat din eșec? răspunde nesigur, în fine, unul dintre studenți.
– Corect, returnează de la catedră, instantaneu, Andrei Pitiș, și studenții zâmbesc în fața evidenței.
Pitiș este unul dintre cei mai de succes antreprenori din România, angel-investor în nu unul, ci în două start-up-uri de milioane (Clever Taxi și Vector Watch) și, de asemenea, co-fondator al Innovation Labs, adică „cel mai mare program de pre-accelerare pentru start-up-uri tehnice din România” – în traducere, locul în care sute de studenți hotărâți să schimbe lumea cu o aplicație vin an de an (acum, la a 6-a ediție) să-și susțină ideile și, cine știe, să facă primii pași pe drumul către faimă și avere (Clever Taxi, de pildă, vândută acum un an pentru o sumă de peste 10 milioane de euro, a fost mai întâi o idee la un hackathon, selectată pentru mentorat și ajutată apoi să se dezvolte). După selecția de la începutul lunii martie, în programul Innovation Labs de anul acesta (susținut din nou de BRD Groupe Societe Generale) au rămas 24 de echipe din București și 38 din Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Sibiu, care au 3 luni la dispoziție pentru a-și transforma ideile în prototipuri viabile ce pot fi prezentate investitorilor într-un „Demo Day”, la finalul lunii mai. Deocamdată, însă, suntem în faza de mentorat și de tech-talks, de aceea și întâlnirea echipelor Innovation Labs cu Pitiș. El le oferă interlocutorilor oportunitatea unui brain-picking de o oră despre antreprenoriat, așa cum îl vede un practicant, mai mult decât un teoretician.
– Cum lucrezi cu prietenii? întreabă Pitiș, și răspunde singur, pentru că ghicitoarea asta e prea grea: nu lucrezi cu prieteni, lucrezi cu co-workers. Apoi explică diferențele.
– Cum îți alegi colaboratorii pentru un proiect? Tot Pitiș sparge liniștea: îi lași pe ei să te aleagă, de fapt; trebuie să înțeleagă ce vrei să faci și unde vrei să mergi cu ideea ta, apoi aștepți să vezi cine vine alături de tine; colaboratorii cei mai buni sunt cei care aderă la visul tău; ai nevoie să lucrezi cu cei care cred în aceleași lucruri în care crezi tu, altfel nu merge.
În timp ce-mi notez citate și ide în blocnotes, ca un reporter-dinozaur cu pix și hârtie printre laptopuri și touchscreenuri, mă gândesc că unele lucruri nu se schimbă niciodată: toate religiile care au supraviețuit milenii au fost, mai întâi, start-up-uri de succes.
Pentru echipele din programul Innovation Labs, aceste întâlniri cu diverși specialiști și antreprenori sunt ocazia de a învăța din exemple. Ai o idee? Bravo, dar nu-i suficient. Acum gândește-te, de pildă, cum îți menții concentrarea pe obiectiv dar și cum rămâi suficient de deschis ca să te adaptezi pe parcurs? Cum îți motivezi echipa și cum o ajuți să depășescă eșecurile de etapă? Cum identifici un lider și cum selectezi un manager?
Unele dintre întâlnirile din tech talks sunt un duș rece pentru acești visători. Înaintea lui Andrei Pitiș, studenții l-au ascultat pe Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management, care le-a descris lumea reală: „un pitch de finanțare durează, de obicei, doar câteva minute; trebuie explicat simplu, eficace, ușor de înțeles, ca la copii; pune-te în locul investitorului, care se întreabă doar atât: de ce aș băga banii mei în asta și cum aș putea câștiga ceva din ideea asta?” Din ultimul rând, un student a protestat: cum poți convinge pe cineva în aceste condiții? Asta e. Nu sună prea încurajator? Nici nu contează cum ți se pare; asta-i realitatea.
Dacă ar fi spus doar atât, Purcărea ar fi părut arogant și cam snob, dar el și-a pregătit atacul la comoditatea audienței prin proiectarea luminii crude a vieții reale mai întâi asupra lui: „eu lucrez în sectorul bancar, unde numărul de angajați a scăzut cu 23% în ultimii 7 ani și se estimează că va mai scădea cu încă 30% în următorii, din cauza automatizării; presiunea noilor tehnologii asupra bankingului tradițional este în creștere rapidă; clienții noștri au mai multă încredere în Facebook și Snapchat decât în bănci; anul trecut, un program de inteligență artificială implementat de JP Morgan a suplinit fără efort 360.000 de ore de muncă depusă anual de avocați și funcționari bancari pentru analizarea contractelor cu clienții; o aplicație de mesagerie dn Coreea a lansat o bancă și a adunat 2 milioane de clienți în doar două săptămâni; în India, Google a lansat o aplicație de plăți și în 3 luni a luat 75% din piață”.
Te adaptezi sau dispari, spune, în subtext, CEO-ul BRD Asset Management. Mai invidiază cineva bancherii acum?
De ce nu, din moment ce banii sunt în continuare la bănci iar băncile sunt investitori chiar mai mari în tehnologie decât companiile high-tech? Fie că vorbim de inteligență artificială sau de tehnologii blockchain, viitorul e foarte aproape și „cine dezvoltă acum aplicații are șanse mari să vândă unei bănci”, spune Purcărea, care precizează că profitul în sectorul bancar e în creștere semnificativă, în ultimii ani, datorită automatizării. „Sfatul meu este să mergeți către tehnologia financiară”, le spune Mihai Purcărea studenților, apoi adaugă, pentru claritate: „voi aveți ideile, băncile au banii”, iar eu mă aștept să adauge, pentru elocvență, și un „dăăăă” auto-explicativ, dar se oprește doar la stadiul de no nonsense advice.
La Innovation Labs 2018, sectorul bancar este reprezentat de BRD Groupe Societe Generale, care susține, direct, segmentul Fintech, pentru inovații financiar-bancare. De altfel, BRD are propriul departament de cercetare și inovare în domeniu, Innovation Lab (doar o asemănare de nume), condus de Horia Velicu, care este și mentor în programul de pre-accelerare pentru start-upuri de anul acesta. Nicio surpriză: te adaptezi sau dispari, nu?

3 comentarii Adaugă comentariu
„Te adaptezi sau dispari” este o strategie pentru supravietuire care ofera solutii temporare.
Pentru milionarii aspiranti este foarte important sa aduca inovatia la care ceilalti sa fie obligati sa se adapteze.
De ce nu, din moment ce banii sunt în continuare la bănci iar băncile sunt investitori chiar mai mari în tehnologie decât companiile high-tech?……….. CHIAR ASA? pai, la noi, bancile astea finanteaza bolsevismul de partid si de stat…