Am vreo două luni. Nu ştiu ce înseamnă asta.
Sunt foarte rău: mănânc întruna, nu mă pot opri.
Ei sunt mari vânători, mereu au ceva de mâncare la ei şi pentru mine, dar pot fi păcăliţi foarte uşor. Eu ştiu să fac tumbe. Ştiu să fac ventilator din coadă. Ştiu să fiu escroc sentimental.
Ştiu să latru foarte bine. M-au angajat ca paznic aici. Ei încă nu ştiu asta.
11 comentarii Adaugă comentariu
apropo de escroc sentimental: nu ma impresionezi asa de usor tu pe mine, catzelush draga, eu am un copil de 4 ani acasa… 🙂
Chapeau, maestre!
Cu miez, cu umor, cu delicatete.
mmmmmm … asta-i poza de concurs!
Nu chiar, dar îmi place cum gândeşti 😀
și pluralul de la troian e troieni. 🙂
Un cal troian şi mulţi măgari troieni, asta voiam să zic, dar mi s-a părut cam jignitor, totuşi, pentru o emisiune tv 😀
Vlad, i-ai dat un nume paznicului cel fioros?! 🙂
Cum scriam mai demult, escrocii ăştia sentimentali răspund cu acelaşi entuziasm la orice nume 🙂
Frumos scris…felicitari
Am radar la oase,
Vechi, roase, lasate
Din vremuri, vanand.
De aceea, cu satietate,
Orice noutate in pustietate,
Bun gand, mestecand.
foarte frumos…