USL a rupt deja gardul de cât a dat cu oiştea-n el. Puterea a încăput pe mâna unor amatori rău-intenţionaţi, şi incompetenţi pe deasupra. În fiecare zi, o nouă gherlă, mai gogonată ca aia de ieri. Oamenii care ne conduc trăiesc într-o lume paralelă. Liderii de opinie ai USL se încurcă în imaginarul pe care ei înşişi îl construiesc, în fiecare zi mai stufos şi mai penibil.
Ministrul Rus a demisionat luni dimineaţă acuzând presiuni din partea lui Traian Băsescu şi Crin Antonescu. Ioan Rus rămâne în istorie cu formidabilul fonfleu referitor la alcătuirea listelor electorale prin ce mai zice nea Vasile despre vecini.
Revenind la treaba cu presiunile – nu Traian Băsescu e cheia declaraţiei, ci Crin Antonescu. Ce trebuia să facă Ioan Rus în următoarele săptămâni? Să taie 1,3 milioane de nume de pe listele electorale, pe orice căi, chiar împotriva legii (citiţi şi ce spune Johannis).
Demisia lui Ioan Rus dă semnalul că, în PSD, cineva începe să-şi piardă răbdarea cu Crin Antonescu – şi, foarte probabil, şi cu Victor Ponta.
A demisionat şi Victor Paul Dobre (PNL), prin gura lui Ioan Rus (!), că secretarul de stat de la Interne e plecat în concediu. E plecat în concediu exact când trebuia declanşat „mini-recensământul”, de care MAI trebuia să se ocupe temeinic. Mai înţelegeţi ceva?
Formidabilă ancheta României Libere privind confuzia din comunicările CCR către public şi către Guvern. Azi, CCR a trimis guvernului o nouă adresă, în care precizează care era poziţia corectă, dintru început. Ăsta este unul dintre cele mai grave incidente petrecute în această perioadă cumplită.
E foarte rău ritmul susţinut în care USL dă în gropi, pentru că acest lanţ gros de tâmpenii istorice a oprit, printre altele, şi orice idee de curăţare a PDL de corupţia şi nesimţirea acumulate în ultimii ani.
Încă un lucru: cine vrea să înţeleagă cu adevărat dimensiunea tragediei prin care trecem vara asta, să apuce pe A2 într-o zi. Pe stânga şi pe dreapta, doar porumb ars şi floarea soarelui uscată, zeci de kilometri la rând. Întreg sudul ţării e calamitat. În timp ce ucenicii vrăjitori de la guvernare încearcă să dreseze duhul pe care l-au eliberat, casa noastră se prăbuşeşte, nebăgată în seamă de nimeni.
40 comentarii Adaugă comentariu
Şi între Sibiu şi Braşov e la fel de uscat.
Din pacate seria de greseli, gafe etc. va continua, USL nu are solutie de iesire.
probabil așteaptă alegerile din toamnă, să se mai așeze apele și eventual să fie reconfirmați de electorat, mai ales dacă vor fi la pachet cu prezidențialele anticipate.
Sigur că da! Nu plouă Antonescu şi Ponta! E, dacă ar fi fost băsescu la Cotroceni, avem inundaţii! Tot calamitate, dar ce dă de la Zeus e de bine! Să vină deci paparuda băsescu, să descânte de ploaie! Poate s-o facă şi în faţa gărduleţului, dar adevărata lui putere i se trage de la jilţul prezidenţial! Şi de la fantoma lui ceauşescu, care-l veghează de pe calul lui Mihai Viteazu, din fresca aia din spatele jilţului!
Asta e unul dintre cele mai tari comentarii pe care le-ai produs vreodata, nea Gheorghe.
Domnule Petreanu, n-aveți și-un nea Vasile pe-aici, să aflăm și opinia dumnealui? Facem media cu harțagul lui nea Gheorghe și poate ne-apropiem de realitate.
decat absolut. esti intrecut doar de aristotel prostel.
Deci, Nea Costele, ai dat cu bata-n balta de ai aruncat si pestii pe mal..si ai facut inundatie!!!
ma intreb daca mai este loc si de mai rau….
Optimistii zic ca ar fi… 🙂
De astia cred ca ne-am saturat toti. Si de unii, si de ceilalti, mai ales ca nu prea se mai observa diferentele.
Intrebarea e cum sa scapam de ei. Ca o solutie trebuie sa existe – importam parlamentari europeni, aducem iar rege habsburgic (sau britanic, ca tot ii place pe la noi), il punem pe Isarescu presedinte cu forta…
Viteza si inversunarea cu care USL ataca este formidabila. Par politicieni din alta clasa decat cea romaneasca.
Par manati cu un bici de foc si trimisi la lupta cu orice pret. Nu conteaza ca nu au argumente, ca legea nu e de partea lor sau ca abereaza. Sunt dispusi sa darame tot, orice institutie. Isi doresc chiar sa elimine cetatenii pentru care cica se lupta (de pe liste momentan).
Nici in Timis nu stam fantastic cu irigatiile…
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12964646-harghita-autoritatile-solicita-declararea-judetului-zona-calamitata-seceta.htm
Este o imagine destul de clara a situatiei noastre, a locului in care am ajuns, a infundaturii mai bine spus. Ani si ani, la rand, „mai marii” s-au preocupat de ei si numai de ei si deloc de noi. Au considerat ca i-am investiti cu titlul de „conducatori” iar noi nu le-am atras atentia, decat rar si in soapta, ca de fapt i-am pus administratori. Acum (cam) degeaba am mai pune pe cineva sa administreze fiindca nu mai este mare lucru de administrat.
Mie, toata penibilitatea asta imi sugereaza o imagine respingatoare : cineva care incerca sa taie gatul unei gaini cu un cutit neascutit …
P.S. Am importat noi cereale si cand recolta nu era calamitata in proportia de acum, in vara asta „macar” avem motive solide si vad cum samsarii isi freaca mainile de bucurie langa un par pe care atarna pielea unei vaci moarta de foame.
„Mie, toata penibilitatea asta imi sugereaza o imagine respingatoare : cineva care incerca sa taie gatul unei gaini cu un cutit neascutit …”
… cand, de fapt, lucrurile trebuiau sa se desfasoare „clean”: ii promitea gainii ca merg tai-tai, ca-i da ceva buuuun, ca va fi liniste si bine, si deodata, zzzzzzzzzzzzt – un fulger o paraliza si zzzzzzdump – ceva ii smulgea capul ca pe un dop*… si gata. Liniste si bine. Tai-tai…
_______________
*/ nu-s sadic, asta-i tehnologia…
Lasand deoparte artagu’ lui nea’ Costica Ghe, nici Pontanescu si nici Basescu nu puteau face sa ploua. Dar alde Pontanescu, daca tot sunt la butoane, vazand ca n-ai cum sa lupti amu’ impotriva secetei puteau macar sa scorneasca in cateva sedinte de brainstorming, nu socoteli aiuristice cu morti vii si vii morti, ci cateva masuri si mesaje care sa ajute si agricultorul si pretul painii. Asta daca le pasa…
Ca sa nu ma intreb, de exemplu, cate motopompe se puteau lua din banii risipiti (oficial si neoficial) pe sondajul ala de care vorbea Vlad si cam ce suprafata se putea salva…
Brain-storming puteau face 3 studenti cu o lada de bere si sigur iesea ceva.La guvern au incercat dar nu le-a iesi decat ultima parte:-)
Brainstorming să ce? Un sistem de irigaţii nu se construieşte peste noapte. Anticomunismul cretin a distrus aproape trei milioane de hectare amenajate, cu bani de la FMI şi de la BM. Tovarăşii ţărani erau fericiţi când le distrugeau, în anii 90. Ţiganii, şi mai fericiţi. Iar elitele intelectuale erau în culmea fericirii: se decomuniza România.
Vă reamintesc că, membri UE fiind, nu există protecţie la importul-exportul de bunuri şi servicii. E piaţă liberă şi unică! Şi dacă nu avem ce face cu grâul şi porumbul, tot se vor importa! Dacă te duce mintea, le exporţi sub formă de produce prelucrate, de la carne de coana vacă, conu porcu, pui, dulciuri, produse de panificaţie, alcool, etc. Numai proştii le vând neprelucrate!
Cu agricultură de autoconsum nu concurezi cu ţările care au agricultură de tip industrial. Nu avem suficienţi bobo, să se hrănească bio. Ei, săracii, hrănesc băncile, de unde au luat credite.
E mai greu cu realitatea, dar dacă daţi mai mult cu nasul prin ea, se mai schimbă perspectiva…
harnic, bade, harnic…
esti ca un fir rosu, calauzitor.
Daca recititi ce-am scris vedeati ca brainstorming-ul nu era pentru irigatii. Pentru irigatii nu trebuie incordat neuronul, trebuie doar sa-ti pese. Restul argumentelor ti le aduce natura… Si acum era oricum prea tarziu pentru asa ceva dar puteau sa demonstreze ca le pasa si ca se gandesc la viitor. Al tarii, nu al lor…
Totusi pareti a avea o perspectiva clara si ferma asupra pietii agroalimentare. Puteti sa sugerati una-doua masuri care sa incerce sa schimbe starea de fapt din agricultura? Poate incet-incet, puse cap la cap mai multe pareri, se cristalizeaza o solutie, alta decat „scapa cine poate”…
Intr-una din serile trecute, buletin de stiri la CNN. Reportaj din CONGO cu proteste in strada. Unul din manifestati avea o pancarta improvizata (caron alb scris cu vopsea neagra) pe care scria : „Congo is not BALKANISTAN”.
da link 🙂
am rascolit net-ul, din pacate nu am gasit nimic.
nu mai rascoli, ai visat pur si simplu.
nu ca n-ar fi posibil dar e putin plauzibil sa fi existat acel reportaj in realitate. ai facut si tu o gluma.
„USL a rupt deja gardul de cât a dat cu oiştea-n el. Puterea a încăput pe mâna unor amatori rău-intenţionaţi, şi incompetenţi pe deasupra.„
Trebuie să recunosc că, în ciuda a ceea ce susţin în continuare, de data aceasta ai mare dreptate.
Deci eu am dreptate. Tu ai dreptate. Toţi avem dreptate, inclusiv… Curtea constituţională. Care, vorba rabinului, are cea mai mare dreptate.
Întrebarea gravă e alta: ce mama dracului facem???
(ca să mă răcoresc un pic eu am scris o poezie! 🙂 )
Vlade,
m-am abţinut pentru o vreme de la comentarii, în principal din cauza încărcăturii emoţionale (ipso facto, agresivităţii crescute) din comentarii. Acum, însă, cred că ai parţial dreptate, dar greşeşti fundamental.
Las la o parte literaturizarea comentariilor tale; e treaba ta dacă-ţi plac mai mult unii decât alţii (sau dacă-ţi displac mai mult unii decât ceilalţi). Culoarea stilistică a textului tău te plasează pe tine într-o parte sau în alta, dar e poziţia ta, dreptul tău. Iau un pic ceea ce (cred că) încerci să spui, dincolo de epitetele de coloratură.
Aş fi de acord cu bună parte din ceea ce spui: greşelile USL-ului, concentrarea pe politic (referendum) în loc de economie etc. Perfect real, deşi evaluarea mea personală e mult mai puţin aspră decât a ta. Aş fi de acord, dacă n-am fi fost într-un moment post – 29 iulie. Până în referendum, responsabilitatea (vina) pentru focusarea extremă pe politic a fost a ambelor părţi (cum s-a ajuns aici, de politicul formal întrece orice altceva, e din nou de discutat).
Din 29 iulie, însă (OK, din 30 iulie), prelungirea crizei politice profunde stă în imensa ei majoritate (!) pe umerii lui Băsescu. Cu 7,4 milioane de voturi contra, 87 – 13 în procente şi (hai să zicem) aproape jumătate din populaţia cu drept de vot împotriva ta, în scrutinul care a adus la urne cei mai mulţi oameni după 1989, orice om cu bun-simţ şi-ar fi dat demisia instantaneu. Agăţarea asta greţoasă de putere prin chichiţe juridice face mai mult rău decât orice ar fi putut face PDL-ul (care e un soi de nec plus ultra al manelismului incompetent, după mine; mai rău decât cu ei nu poate fi, nici măcar cu USL-ul).
Până în referendum, USL-ul a condus ostilităţile (şi a făcut-o prost, chiar dacă cu un obiectiv – declarat public – bun); după anunţarea rezultatelor, lipsa de bun-simţ a lui Băsescu a luat conducerea.
Notă: toată discuţia asta despre cvorum, decizie, câţi suntem etc e interesantă pentru specialişti, dar superfluă pentru Nea Gogu. Trăgând linia, te-au ales 5,2 milioane şi te-au refuzat 7,4 milioane din 8,5. Dincolo de asta, orice altceva înseamnă nesimţire care pute până la cer a sete neostoită de putere no matter what.
Şi, Vlade, încă un lucru: la Revoluţie aveam douăzeci şi ceva de ani. Suficient de matur pentru a înţelege. Secretarul judeţean de partid nu se ducea la Tribunal, să dicteze judecătorului. Sentinţa venea prin secretarul de partid al Tribunalului, prin sergentul de miliţie sau, în cazuri speciale, printr-un civil discret care asista la proces. Uneori era de ajuns un articol în Scânteia sau în ziarul local „de luptă pentru drepturile proletariatului”, fiecare „organ de presă” avea „jurnaliştii” săi, care ştiau exact, dar exact ce urma să se întâmple cu unii sau cu alţii. Şi care erau vehemenţi şi, uneori, chiar talentaţi stilistic. Presiunile – în sensul juridic actual – lipseau cvasi-complet; dar toţi ştiau ce urmează dacă nu ieşea „cum trebuia”. Senzaţiile acelea difuze, de teamă fără o sursă identificabilă, nu pot fi uitate.
Şi, mai ales, şochează să le am din nou, în aceste zile.
Cum adica, tot Basescu e responsabil ca astia isi dau cu stangu’ in dreptu’ si incearca prin orice mijloc sa poriveasca rezultatul cu regula deja stabilita? Cum pana mea sa modifici evidenta populatiei fara documente, doar pe baza de „nu te-am mai vazut pe-aci”? De ce s-au grabit cu demiterea, prea siguri de victorie, in loc sa pregateasca terenul pana la toamna? Ah, surprise, CC a venit cu un prag electoral, altfel tuturor le convenea sa fie fantome pe liste, ca sunt multe guri de hranit…
Tot dupa logica ta, daca Antonescu ar deveni presedinte ales cu X voturi si peste doi ani s-ar schimba majoritatea parlamentara (sa zicem ca din oarece motive PSD s-ar alia cu cine o fi in opozitie), ar fi bine pentru Romania ca parlamentul sa incerce sa il demita pe baza unui manifest politic? Ar putea organiza la fel de bine o campanie si cu siguranta se vor gasi macar X voturi contra, pentru ca nu s-a terminat criza si n-o sa curga lapte si miere. Atunci, Antonescu, din bun-simt, si-ar da demisia?
„Agatarea gretoasa de putere” inseamna pentru altii ducerea la cap a mandatului. Puterea erodeaza. Sa facem alegeri anticipate de fiecare data cand balanta puterii s-a schimbat?
Chichite juridice? De exemplu? Sa le comparam cu aparenta de legalitate folosita de USL pentru demitere? (parca si il aud pe Antonescu: „Basescu s-a inconjurat de un zid institutional”).
Don’t get me wrong, nu imi place Basescu si am votat pentru demitere (din bun-simt, pentru ca tot scandalul asta e o risipa stupida de resurse). Dar pretindem ca traim intr-o democratie. Democratia inseamna in primul rand stabilitatea regulilor si a institutiilor. Iar astia noi au inceput tare prost in acest sens. Daca ar fi respectat regulile, intr-adevar mi s-ar fi parut firesc sa isi dea demisia Basescu. Pot sa admit si ca demisia ar face bine pe moment. In contextul actual, insa, demisia ar insemna incurajarea guvernarii ad-hoc. Nimic bun pe termen lung.
Trebuie sa recunosc in schimb ca ai dreptate cu sistemul de transmitere al puterii din perioada comnista… dar nu vad ce legatura are cu Vlad?
Mulţumesc pentru comentariu şi bine-ai revenit. Evident că Băsescu trebuie să iasă din scenă după acest episod, dar cred că e important cum o face – nu printr-o demisie şi atât. Avem nevoie de o resetare a lumii politice şi cred că demisia preşedintelui ar fi o bună ocazie pentru un astfel de nou început, la care să se-nhame, cu bună credinţă, cu toţii. Din păcate, în lipsa unui mediator credibil şi puternic, o astfel de venire la interesul comun, naţional, este improbabilă.
Acum – eu nu cred că Băsescu ar trebui să demisioneze pentru că a încasat mai multe voturi împotrivă decât a luat pentru, acum 3 ani. Nu înţeleg ecuaţia asta, popularitatea sau impopularitatea unui politician nu sunt valori îngheţate în timp. Băsescu are dreptate când spune că nu poţi cere unui preşedinte, la sfârşitul celui de-al doilea mandat, să mai câştige un vot popular. Cred că e periculos să aplicăm criteriul impopularităţii pentru demiterea persoanelor alese, dacă avem termene constituţionale pentru schimbarea lor, oricum. Dacă am acâiona după criteriul (im)popularităţii, parlamentarii şi-ar pierde fotoliile foarte des – şi, la limită, întreg Paralmentul ar putea fi redus la un rol decorativ, dacă s-ar găsi un grup de oameni suficient de hotărât ca să facă asta. Ştii prea bine că s-a mai întâmplat în istorie, şi chiar unor naţiuni mult mai dedicate valorilor democratice.
În fine, nu cred deloc, dar deloc că ar fi o „chichiţă tehnică” disputa pe cvorum. E peste sau sub 50%, nu încape negociere aici – pentru că, altfel, ar trece legi prin parlament şi ar cădea guverne doar pentru că nu ne-mpiedicăm noi de chichiţe d-astea tehnice precum majoritatea şi cvorumul.
Basescu a avut suficienta onestitate si viziune politica incat sa introduca in arena un posibil succesor si un cu totul altfel de presedinte pentru Romania – si ma refer aici la Mihai Razvan Ungureanu. Deci nu cred ca se cramponeaza in vreun fel de „iesirea din scena”; eu nu-mi imaginez ca nu-l intristeaza cele 7.4 milioane de voturi impotriva, dar niciun om intreg la minte nu ar putea lasa de bunavoia tara pe mana paiatelor si a „sistemului” (asa cum a facut-o Emil Constantinescu in 2000, care acum are tupeul sa vina si sa dea lectii la televizor).
@anoni-mus
Se pare ca sunteti prins in capacana comunicationala a procentelor si numerelor.
Vazute de pe dealul vecin lucrurile stau asa:
– NU au fost alegeri prezidentiale, deci nu se pune problema definirii vreunei legitimitati.
– cei aflati la putere AU LUAT singuri O DECIZIE (demiterea) dupa care au chemat poporul sa fie de acord cu ea (la un referendum, sa zicem*)
– vreo 60% din popor a considerat ca nu-l pasioneaza decizia luata de cei de la putere sau, pe alocuri, nu e de acord cu ea.
– cca 40% din popor a fost de acord cu acea decizie fara sa stie exact de ce sau daca trebuia luata acea decizie.
– restul sunt vorbe…
___________
*/ referendumul este o chestie consultativa, decizia urmand a fi luata DUPA scrutin (de aici si faimoasele referiri la recomandarile Comisiei de la Venetia…) si nu inainte. Aceasta ciudatenie ne-a fost plantata in Constitutie si ne chinuim cu ea. Nu sunt multe tari care sa aiba acest gen de plebiscit post-factum, iar cele care il au, il au mai clar implementat, cu definirea limpede a costurilor politice si sociale unui astfel de mecanism. La noi se pare ca intelege fiecare ce vrea.
Vas’ca pe „mus”-iu il deranjeaza ca unu’ care a fost votat de 5,2 milioane are „o sete neostoita de putere”! Da’ ca unu’ care a ajuns senator cu 9 MII de voturi, de pe locul doi in circumscriptia in care a candidat, campion la chiul, ajunge sa exercite functia de presedinte al tarii, nu-l deranjeaza!Despre cum s- a ajuns la aceasta situatie, nici o vorba.Si ca sa-ti clarific „senzatiile” afla ca Iliescu, Nastase, Voiculescu sint bine sanatosi.Au fost la butoane „atunci”, sint si acum.Tonta si Antenescu sint doar de fatada.Paiate, adica!
da, faci bine că amintești aceste „detalii” care arată celor ce nu au știut, sau au uitat, cine a ajuns iar la cârma țării.
„Cu 7,4 milioane de voturi contra, 87 – 13 în procente şi (hai să zicem) aproape jumătate din populaţia cu drept de vot împotriva ta, în scrutinul care a adus la urne cei mai mulţi oameni după 1989, orice om cu bun-simţ şi-ar fi dat demisia instantaneu. Agăţarea asta greţoasă de putere prin chichiţe juridice face mai mult rău decât orice ar fi putut face PDL-ul (care e un soi de nec plus ultra al manelismului incompetent, după mine; mai rău decât cu ei nu poate fi, nici măcar cu USL-ul)”
Nu mai putin coloratura TA stilistica te arata inarmat cu un „parti pris” (ca tot iti plac nespus chestiile astea culte) mai mult decat evident.
La urma urmei esti acelasi postac zelos care, mimand subtire echilibrul, defulezi peste cateva randuri exact in directia „care trebuie”.
Puteai sa te abtii in continuare, nu era nicio paguba.
asta era @ano-nimus
(atenţie, text lung)
Vlad,
Unu, este evident că evaluările noastre diferă – de la mult la fundamental – în privinţa situaţiei politice actuale. Nu e de mirare, iar eu nu mi-am ascuns antipatia profundă pe care o am de ani buni faţă de Traian Băsescu ca personaj politic.
Doi, a înţelege ce se întâmplă acum cere, de fapt, să te uiţi pe de o parte la (a) multiplele planuri care se suprapun şi se amestecă, producând confuzie (planul principiilor democratice; planul politic; planul juridic-formal; planul economic; planul acţiunilor practice; dihotomia afirmaţii – intenţii etc) şi apoi la (b) sursele şi acţiunile-princeps care au dus la actuala situaţie. Dacă vrei, ar trebui să facem un soi de „Seconds from disaster”, pentru cine se uită la National Geographic. Ceea ce e practic imposibil în spaţiul destinat comentariilor.
Reducând la esenţă ceea ce se poate din această analiză, părerea mea este că:
1) spre deosebire de antecesorii săi, Traian Băsescu a stabilit o serie de precedente foarte periculoase după 1989, precedente ale căror rădăcini par a se afla în nişte obişnuinţe pre-1989. De exemplu, încercările (parţial reuşite) de subordonare a unor instituţii în folos personal, prin numirea sau facilitarea numirii unor persoane influenţabile (nu discut acum intenţia – poate a fost bună, poate a fost convins că face bine conducând România astfel; modul în care a făcut-o, însă, este mult mai sus decât al oricărui alt politician român post-89, pe o scală a „anti-democraţiei”). Doar Parchetul General, CCR şi instituţia Prim-Ministrului dacă e să amintesc şi tot e destul. Şi da, ştiu că şi alţii au încercat (şi au reuşit într-o oarecare măsură), dar amplitudinea şi extinderea fac ca Băsescu să se situeze la „next level” în această privinţă.
2) spre deosebire de antecesorii săi, Băsescu este singurul preşedinte care a ştiut, putut şi vrut să speculeze – până la limita extremă – slăbiciunile textelor legale şi ale Constituţiei, separând litera de spirit şi folosind strict aspectul folositor lui în acea circumstanţă (vezi de exemplu poziţiile lui în privinţa cvorumului la referendum în 2009 şi 2012). Dacă cei de dinaintea sa au mers mai degrabă pe negociere în situaţii tensionate, el a ales confruntarea. Fără excepţii.
3) spre deosebire de antecesorii săi, el nu a fost niciodată un mediator. Tot spre deosebire de ei, nici măcar nu a încercat. Polarizarea actuală extremă a întregii societăţi este rezultatul direct al acestor 8 ani de climat politic confrontativ şi nu colaborativ.
4) spre deosebire de antecesorii săi (şi mai ales spre deosebire de Iliescu v2.0, care a învăţat din primul mandat), Băsescu a utilizat antagonizarea păturilor sociale ca armă politică. Din nou, şi alţii au încercat; efectele distructive asupra fibrei României, însă, îl plasează şi aici pe „next level” – şi nu este un compliment.
Pe de altă parte, analizând principiile, direcţiile şi instituţiile care au prezentat activitatea cea mai intensă pro-Băsescu în campanie şi înaintea acesteia (folosesc o terminologie uşor imprecisă pentru economie de spaţiu. De exemplu, deşi formal anchetarea chestorului Manoloiu nu are legătură cu Băsescu, faptul că acesta a fost admonestat cu o zi înainte de preşedintele suspendat lasă un gust amar – de aici şi referinţa mea anterioară la perioada comunistă), putem vedea – sau eu unul văd asta – că Băsescu a fost cel mai activ (a) pe lobby pe lângă factorii de forţă externi – UE, (b) pe instituţiile interne de forţă (Parchet, DNA, parte din serviciile de informaţii etc), (c) pe CCR (altă instituţie de forţă, care are puterea de a formaliza o părere omenească transformând-o în reglementare obligatorie) şi (d) pe propagandă (presa „sa” – şi aici poate merită observat faptul că, spre deosebire de A3 care nu şi-a ascuns niciodată poziţia politică anti-Băsescu, partea cealaltă se pretinde „obiectivă” şi „imparţială”, ceea ce o face demnă de dispreţ). A neglijat, în schimb, acea instituţie care în democraţie concentrează forţa – Parlamentul. Asta mie îmi spune câte ceva despre modul în care el vede lumea.
Din toate aceste motive eu cred, spre deosebire de tine, că Băsescu trebuie să-şi dea demisia – sau să fie demis – instantaneu: este răul maxim la ora actuală – cu mult peste ce ar putea fi USL cu tot cu Voiculescu, Ponta, Şova şi alţii ca ei. Şi asta (şi) dintr-un motiv care mie-mi sare în ochi (şi nu înţeleg de ce nu şi ţie): USL, ca alianţă a trei partide fiecare cu curentele sale, are opoziţia inclusă „din fabricaţie”, ca să zic aşa. Băsescu e un om conducând un sistem, fără opoziţie. Mai rău decât atât, eu nu văd ce-ar putea fi.
Chichiţele juridice sunt doar atât: chichiţe. Poate că în alte circumstanţe ar fi putut avea o greutate mai mare (la mine, poporeanul); dar utilizarea formei pentru a justifica alterarea fondului a fost atât de des folosită de către Băsescu, încât – precum o monedă calpă, al cărei strat subţire de aur s-a şters de atâta folosire – şi-a pierdut orice importanţă.
Cât despre „nu poţi cere unui preşedinte, la sfârşitul celui de-al doilea mandat, să mai câştige un vot popular” – hai să nu ne jucăm cu vorbele. Băsescu nu e pur şi simplu impopular, iar ţara nu o duce bine, ca să poţi da vina pe „erodarea naturală a celor aflaţi la putere” (care erodare e în sine o prostie – cei care şi-au făcut treaba nu s-au „erodat”). Chiar lăsându-l deoparte pe FDR, există destule exemple de oameni politici care au fost respectaţi de naţiunile lor la finalul mandatelor. Iar cei care au simţit că şi-au pierdut respectul poporului au demisionat singuri.
USL-ul a făcut greşeli? Oho, grămadă! Şi – pun pariu – o să mai facă. Dar ştii ce? Mă întorc în trecutul apropiat şi mi-i amintesc pe Boc, pe Igaş, pe Botiş, pe Ialomiţianu, pe Pogea şi alţii ca ei. Şi ei au făcut greşeli cârcă. Pe care presa le-a semnalizat prompt. Compară reacţiile în cele două cazuri: Ponta a înlocuit miniştri, a refăcut lucruri, a reanalizat decizii, şi-a asumat public greşeli şi a încercat să le corecteze. Boc şi miniştrii său au încercat să ne convingă că suntem proşti şi neinformaţi dacă nu înţelegem ce bine fac ei ţării, făcându-i rău.
Nu vreau să te conving de nimic, Vlad. Îţi mulţumesc pentru deschiderea spre dialog, de care am profitat pentru a-mi argumenta poziţia. Care poziţie nu e, în nici un caz, imparţială sau obiectivă. E profund partizană. Dar e mea.
PS: s-ar putea să fi avut dreptate, totuşi, într-o anumită privinţă. Poate ar fi ceva să încep şi eu un blog.
@Anoni-mus: dacă ai avea amabilitatea să-mi trimiţi o adresă e e-mail validă, folosind formularul de contact, ţi-aş putea spune că ultimul tău comentariu, care a rămas la moderare, poate deveni un guest-post aici, dacă-l scrii ca articol, nu ca şi comentariu. Nu e mare lucru de făcut, curaj 🙂 Te aştept până mâine dimineaţă.
despre CCR, numai de bine! Dar:
baietii trimit o rectificare in care spun ca in speta referendumului pentru demiterea presedintelui s-ar aplica articolul 2, litera c) din 370/2004 si articolul 17 din legea 3/2000.
cine are rabdare si citeste legea 3/2000 modificata prin OUG 103/2009, vede ca la articolul 17, scrie ca se aplica legea 35/2008, daca nu cumva este o situatie exceptionala, stabilita la art. 15’1. Dar situatia exceptionala in care s-ar aplica alta lege este aceea in care referendumul s-ar organiza simultan cu alte scrutinuri, caz in care s-ar aplica legea corespunzatoare scrutinului respectiv. Astfel, legea 370/2004 s-ar aplica doar in cazul in care referendumul s-ar organiza simultan cu alegerile prezidentiale. Cum aceasta situatie nu exista in cazul de fata se aplica doar legea 35/2008, care spune ca in listele electorale permanente nu se inscriu si romanii cu domiciliul in strainatate.
Deci scoaterea romanilor domiciliati oficial in strainatate din listele electorale nu este ilegala.
Ma intreb daca, dimpotriva, introducerea celor cu domiciliul oficial in strainatate in liste, contrar legii 35/2008, nu devine astfel ilegala…
Lupta pentru acesti oameni se da. Insa nu inteleg de ce, pentru ca acestia sunt doar 500.000. Sunt 2 milioane de romani in strainatate, dar majoritatea si-au pastrat in pasapoarte domiciliul din RO. Cei 500.000 nu schimba suficient cvorumul.
Daca nu liste actualizate voia CCR, de ce a nu cerut BEC-ului o opinie? De ce au amanat 30 zile? Toate astea, impreuna actiunile lui Zegrean, ma fac sa cred ca nu se poate ajunge la majoriatea 6/3.
Ce se intampla daca CCR nu aunge la nicio concluzie?
Păi nu ne mai rămâne decît să dăm LIKE pe Facebook.
Vom mânca ce am semănat peste vară: furtună, iluzii spulberate, incompetență, rea voință, nepăsare…
Poftă bună.
Cand l-au demis pe Presedinte am simtit cm ma infurii, nu pentru ca il am la suflet, dar daca l-au demis odata, si oamenii il realesesera, ce mama naibi ne mai cheltuie banii cu astfel de tampenii. Inainte de alegerile locale, intr-o binecuvantata noapte undeva prin ardeal a luat foc o firmulita ce producea hartia pentru buletinele de vot. Din acea clipa am avut revelatia scorului la alegeri. USL-isti au avut parte de muuuuuuuulte buletine de vot, care le-au folosit si la referendum. Sincer in acest moment este o isterie generala produsa de USL cu pretul greu platit de noi, ei risipesc visteria tarii sustinand cativa oamenii flamanzi si fara resurse pentru a aduce ‘moartea’ in romani.
Nu stiu cum sa explic niste aspecte fara a cadea in ridicol. Acum cativa ani in urma Nastase a semnat niste documente, printre care azi le experimentam, si fac referire la culturile contaminate cu initium, si care sunt alimente de baza ale romanilor, ceapa, cartoful,rosiile,castravetii si strugurii. Sa incercat si ‘cipuirea’ prin vaccinurile obligatorii, dar din fericire pentru noi a esuat lamentabil.
De aceea sunt asa turbati USL-isti si nu tin seama de nimic, nu-i intereseaza nimic altceva decat sa implineasca ce au promis cand au dat lovitura de stat in ’89. Nu stiu cat din aceste aspecte sunt constienti cei de la PNL, insa este lucru cert ca PSD-isti ii accepta doar pana isi ating scopul, de ce au acceptat pe unul ca Antonescu? e simplu, este foarte usor de scapat de el.
Traim vremuri grele, chiar daca multi dintre noi nici nu realizeaza asta, Romania este o tara care are tot ce-i trebuie sa se hraneasca si sa se gospodareasca, avem oameni inteligenti, creativi si cu imaginatie. Pacat…. mare pacat ca suntem in acelasi timp un neam de tradatori si ignoranti.
Ma rog sa nu-mi pierd speranta!