La vreo sută de kilometri nord de Roma, o bijuterie geo-arhitectonică îți taie răsuflarea: Civita di Bagnoregio se înfățișează privitorului, de la kilometri distanță, ca o perlă pusă-ntr-o montură de stâncă în mijlocul unui uriaș platou.
Doar că montura perlei nu e din stâncă, ci din rocă vulcanică sedimentată peste un strat subțire de nisip care, la rândul său, stă pe un substrat argilos de câteva zeci de metri adâncime, iar de aici și supranumele tragic al orașului: „la città che muore”. Alunecări repetate de pământ mușcă mereu din Civita di Bagnoregio, iar planurile de stabilizare a solului prin ample lucrări de infrastructură nu s-au materializat până acum.
Bijuteria e fragilă, deci, dar poate că specialiștii care prevestesc prăbușirea orașului în râpe sunt prea… prăpăstioși.
În fond, Civita di Bagnoregio are o istorie documentată de peste 2500 de ani vechime, începuturile sale fiind legate de misterioșii etrusci. Și chiar locul propriu-zis, în vârful unei fortificații naturale, este despre reziliență și supraviețuire. Îți iese sufletul cât urci până-n vârful dealului, la poarta principală de intrare în cetate, iar acum poți face asta pe un pod pietonal cu cea mai prietenoasă pantă pe care o permite topografia.
Cu limba de-un cot, urcând încetișor spre Civita, nu m-am putut opri să mă gândesc la ce pericole mortale i-au făcut pe antici să se refugieze în astfel de locuri greu accesibile – la Bagnoregio, dar și în multe alte orășele cocoțate-n vârf de munte, în echilibru pe marginea câte unei prăpăstii sau agățate de câte un versant abrupt. Dan Carlin spune într-unul din podcasturile sale că popoarele antice trăiau sub spectrul permanent al exterminării iminente. Oricând putea apărea de după un deal, dintr-o pădure învecinată, de peste mare, un popor completamente necunoscut, cu arme nemaivăzute, tactici nemaintâlnite și intenții genocidare de netăgăduit, iar astfel de atacuri totale și fatale s-au întâmplat de nenumărate ori în istorie, mii de ani la rând. Așa că, da, poate să ajungi acasă, în vârful muntelui, era greu, dar asta era valabil și pentru prieteni, dar mai ales pentru dușmani.
Civita di Bagnoregio este pe lista oficială a celor mai frumoase orașe italiene (I Borghi più belli d’Italia) – o listă care invită la călătorii și încântări.
2 comentarii Adaugă comentariu
Italienii nu se dezmint cu orasele lor superbe…..ce bine ca exista inca astfel de minuni
am pus pe lista: to do
multum’
Superb, mulțumim de împărtășire!