­čÄž Copiii din Rom├ónia au devenit cobaii trafican╚Ťilor de droguri

O legisla╚Ťie extraordinar de restrictiv─â, plus iner╚Ťia ╚Öi mediocritatea autorit─â╚Ťilor, favorizeaz─â apari╚Ťia unor substan╚Ťe psihoactive periculoase ╚Öi foarte greu detectabile.

12 septembrie, Br─âila: o adolescent─â ├«n v├órst─â de 17 ani, care conducea (f─âr─â permis) un autovehicul, a pierdut controlul ma╚Öinii ╚Öi a provocat un cumplit accident rutier, ├«n care a murit fratele ei, ├«n v├órst─â de 16 ani, aflat pe scaunul din dreapta. Teste ulterioare au ar─âtat c─â fata era sub influen╚Ťa drogurilor.

O lun─â mai devreme, pe 14 august, ├«n Bistri╚Ťa, 4 tineri au fost r─âni╚Ťi c├ónd autoturismul ├«n care se aflau, condus de un adolescent de 16 ani, a intrat ├«ntr-un st├ólp. Adolescentul era drogat.

La jum─âtatea lunii iunie, un adolescent de 15 ani a gonit cu 180 km/h prin Satu Mare ╚Öi, ├«n cele din urm─â, s-a r─âsturnat ├«ntr-un ╚Öan╚Ť cu ma╚Öina pe care o furase. Analizele au confirmat, ulterior, c─â era sub influen╚Ťa unor substan╚Ťe psihoactive.

╚śtirile de acest gen tind s─â devin─â fapt comun; ce era ├«nainte deschidere de jurnal, excep╚Ťie ╚Öi ├«nt├ómplare nemaiv─âzut─â alunec─â, ├«ncet-├«ncet, spre categoria „╚Öi altele”, adic─â spre periferia interesului public. ├Än televiziune, repeti╚Ťia e mama ratingului mic.

Dar, dac─â vorbe╚Öti cu p─ârin╚Ťi de adolescen╚Ťi, ├«ngrijorarea este, ├«n cele mai multe cazuri, dureros de evident─â, iar ea este confirmat─â ╚Öi de studiile Agen╚Ťiei Na╚Ťionale Antidrog: ├«n Rom├ónia, consumul de droguri ├«n r├óndul minorilor este, ├«n continuare, sub media european─â, dar ├«n cre╚Ötere rapid─â. Nu se exclude subraportarea num─ârului de cazuri. Una peste alta, se estimeaz─â c─â, ├«n ╚Ťara noastr─â, unul din 10 adolescen╚Ťi a luat droguri cel pu╚Ťin o dat─â.

De aici rezult─â cel pu╚Ťin dou─â ├«ntreb─âri:

1. Cum se face c─â e at├ót de simplu pentru at├ót de mul╚Ťi copii s─â aib─â acces la substan╚Ťe psihoactive? Eu, de pild─â, habar n-am de unde a╚Ö putea cump─âra droguri. Pur ╚Öi simplu, nu sunt ├«n anturajul necesar pentru asta. Sunt con╚Ötient c─â ├«n orice societate exist─â zone ├«n care se face trafic de droguri, dar c─â acestea le sunt at├ót de accesibile unui num─âr at├ót de mare de copii (unul din 10, da?) mi se pare uluitor.

și,

2. Cum se face c─â ace╚Öti at├ót de mul╚Ťi copii nu ╚Ötiu sau nu ├«n╚Ťeleg c─â a te droga, mai ales cu substan╚Ťe necontrolate, v├óndute ilegal, este o idee foarte, foarte proast─â? P─ârin╚Ťii au un rol important ├«n aceast─â explicitare a pericolului, da, de acord, dar p─ârin╚Ťii sunt mai buni sau mai r─âi, mai de╚Ötep╚Ťi sau mai pu╚Ťin de╚Ötep╚Ťi; r─âspunderea principal─â pentru educarea copiilor ├«n aceast─â privin╚Ť─â (╚Öi ├«n aceast─â privin╚Ť─â) apar╚Ťine statului rom├ón, totu╚Öi.

S─â nu se ├«n╚Ťeleag─â c─â fac, cumva, vreo pledoarie pentru legalizare. Nu am suficient─â informa╚Ťie ╚Öi nici experien╚Ť─â ├«n aceast─â privin╚Ť─â. Dar nu pot s─â nu fiu de acord cu dr. psihiatru Eugen Hriscu, de pild─â, care observ─â c─â legisla╚Ťia foarte represiv─â din Rom├ónia, ├«n privin╚Ťa consumului de droguri, a ├«mpins consumatorii spre substan╚Ťe mai greu detectabile, dar ╚Öi extrem de periculoase.

De altfel, una dintre cele mai importante efecte ale legaliz─ârii consumului de marijuana ├«n diverse ╚Ť─âri (altfel, din ce ├«n ce mai multe), este c─â, prin procesul de autorizare ╚Öi monitorizare, autorit─â╚Ťile pot controla ce e pus ├«n v├ónzare ╚Öi se pot asigura c─â nu vinde cineva combina╚Ťii s─âlbatice cu otrav─â de ╚Öoareci ╚Öi/sau insecticide, cum se-nt├ómpl─â, ├«n unele situa╚Ťii, ├«n Rom├ónia.

De fapt, legisla╚Ťia represiv─â ╚Öi mediocritatea clasei politice, care se teme de orice dezbatere serioas─â pe aceast─â tem─â, transform─â copiii din Rom├ónia ├«n cobaii trafican╚Ťilor de droguri.

Asculta╚Ťi mai jos opinia drului psihiatru Eugen Hriscu, terapeut la Clinica ALIAT (Alian╚Ťa pentru Lupta ├Ämpotriva Alcoolismului ╚Öi Toxicomaniilor), despre situa╚Ťia consumului de droguri ├«n r├óndul adolescen╚Ťilor. Discu╚Ťia a fost purtat─â ├«n De╚Öteptarea, la Europa FM, ╚Öi cred c─â merit─â s─â ajung─â ╚Öi la cititorii acestui blog.

Apropo, ╚Ötia╚Ťi c─â ├«n ╚Ťara noastr─â nu exist─â nici m─âcar un centru detox pentru copii/adolescen╚Ťi? Asta ├«n condi╚Ťiile ├«n care, v─â reamintesc, consumul „e ├«n cre╚Ötere rapid─â”.

Articol din categoria: ACTUALITATE

11 comentarii Adaug─â comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    Ma ├«ndoiesc ca legisla╚Ťia restrictiva din Romania a condus la acest trend. Dupa aceasta logica, in vremea lui Cea╚Öca ar fi trebuit sa avem le╚Öina╚Ťi pe toate trotuarele, precum vezi acum in Seattle sau San Francisco.
    Educa╚Ťia din primii 9-10 ani de via╚Ťa conteaz─â cel mai mult. Aici trebuie lucrat.

    10
    5
  2. #2 Comentariu nou

    Tentatia de a incerca macar odata exista.
    Nu stiu pe nimeni care sa nu fi incercat macar odata in tinerete ( a se citi „inainte de 18 ani”) „drogurile” existente pe piata: alcool si tutun. Si cu toate acestea, la 30-40 ani sunt destui care nu mai practica aceste vicii.
    Cred ca la fel ar fi si cu drogurile ca si cu tigarile. Odata legalizate ar avea un control mai bun si pedepsele pentru trafic ar putea fi marite. Adica nu inteleg logica actuala in care dau cu parul in cel care consuma si cu nuiaua in cel care vinde….

    5
    9
  3. #4 Comentariu nou

    Lipse╚Öte o ├«ntrebare, Vlad, care e (din ce ╚Ötim la acest moment) esen╚Ťial─â: de ce, de╚Öi foarte mul╚Ťi ├«ncearc─â, doar unii devin consumatori?

    Adic─â ├«n spitale anesteziile se fac cu derivate opiacee, dar nu vezi sistemul sanitar devers├ónd legiuni de zombi cu seringa-n vene. Iarba e unul dintre cele mai intens consumate droguri – ╚Öi nu d─â dependen╚Ť─â chimic─â, precum cofeina (da, cofeina), alcoolul sau nicotina.

    Dependen╚Ťa de droguri e o tulburare cu etiologie multipl─â, bio-psiho-social─â. „Bio” acoper─â chimia – da, sunt substan╚Ťe care dau dependen╚Ťe chimice, precum opiaceele. „Psiho” acoper─â circumstan╚Ťele individuale – exist─â, de exemplu, conceptul de „personalitate predispus─â la dependen╚Ťe”; exist─â persoane dependente nu de o substan╚Ť─â, ci de un *proces*: jocuri de noroc, cump─âr─âturi, sex, internet, munc─â.

    Noi nu atingem deloc componenta social─â. Adic─â exact locul cu impact maxim, dar ╚Öi locul ├«n care responsabilit─â╚Ťile *noastre* – ca societate, comunitate local─â, adul╚Ťi semnificativi ╚Öi p─ârin╚Ťi de copii – devin vizibile.

    Pentru c─â, Vlad, dependen╚Ťa nu e un „p─âcat”, „e╚Öec” sau „defect” al copilului / adultului. Ci e unul dintre modurile ├«n care creierul, privat de sentimentul de apartenen╚Ť─â, de securitate psihologic─â, de comunitate semnificativ─â, ├«ncearc─â s─â fac─â fa╚Ť─â ne├«mplinirii unor nevoi fundamentale ale sale. Nu m─â crezi? Mergi pe TED ╚Öi caut─â prezentarea lui Rachel Wurzman, neurolog, s─â vezi cum apare dependen╚Ťa de opiacee. Caut-o ╚Öi pe cea a lui Johan Hari.

    Exist─â ni╚Öte mecanisme biologice ├«n structura creierului care sunt dezechilibrate de modul ├«n care func╚Ťion─âm noi ca societate, comunitate, familie. Gabor Mat├ę, cu experien╚Ťa lui de decenii ├«n lucrul cu persoane dependente, spune clar: trauma se g─âse╚Öte la baza oric─ârei dependen╚Ťe. Nu to╚Ťi cei care au trume nevindecate devin dependen╚Ťi; dar to╚Ťi cei dependen╚Ťi au traume nevindecate.

    La noi, 70% dintre p─ârin╚Ťi cred c─â rolul ╚Öcolii este s─â formeze copii ‘disciplina╚Ťi’, ‘ascult─âtori’. Noi suntem ─âia cu ‘b─âtaia e rupt─â din rai’ ╚Öi cu ‘eu te-am f─âcut, eu te omor’. La noi un copil care-╚Öi exprim─â personalitatea e ‘prost-crescut’ iar dac─â vrea s─â ├«n╚Ťeleag─â e ‘obraznic’. Rela╚Ťiile p─ârin╚Ťi-copii au la baz─â ierarhia de putere brut─â iar valoarea suprem─â e ‘ascultarea’. Noi ╚Ötim doar dou─â feluri de a reac╚Ťiona la ce fac copiii: ‘o palm─â peste cap’ sau ‘ca s─â nu r─âm├óie corigent ╚Öi anul acesta, Mam’ Mare, M─âm─âi╚Ťa ╚Öi Tanti Mi╚Ťa ├«l duc pe dl. Goe la Bucure╚Öti’.

    Copiii ascult─â de cei care ╚Ötiu s─â-i asculte. Da, ‘anturaj’ ╚Öi ‘ga╚Öc─â’ sunt elemente ├«n peisaj. Dar impactul cel mai puternic ├«l are lipsa de leg─âturi psihologice solide cu p─ârin╚Ťii / adul╚Ťii semnificativi ai copilului. ├Änsingurarea de acas─â. Or aici noi suntem tare talenta╚Ťi s─â ne sp─âl─âm pe m├óini ╚Öi s─â arunc─âm pisica moart─â ├«n curtea ‘anturajului’, a ‘g─â╚Ötii’, a ‘educa╚Ťiei’. A oricui altcuiva ├«n afar─â de noi, p─ârin╚Ťii.

    Nivelul de educa╚Ťie nu are influen╚Ť─â ├«n profilul de consumator (poate doar c─â studiile superioare u╚Öureaz─â contactul cu dealerii); asprimea legilor NU are nici o importan╚Ť─â (am vazut un studiu ├«ntre Los Angeles ├«nainte de legalizare ╚Öi Amsterdam. Practic nu existau diferen╚Ťe ├«n consum, de╚Öi legile americane erau atunci incredibil de aspre).

    E la noi responsabilitatea, Vlad. ╚śi, la cum cunosc eu poporul ─âsta conservator, tradi╚Ťionalist, ipocrit ╚Öi mincinos, problema va r─âm├óne nerezolvat─â. C-ar fi ╚Öi p─âcat s─â nu mai avem un subiect pe care s─â ne fr├óngem m├óinile degeaba.

    17
    6
    • #5 Comentariu nou

      ÔÇ×Copiii ascult─â de cei care ╚Ötiu s─â-i asculte. Da, ÔÇśanturajÔÇÖ ╚Öi ÔÇśga╚Öc─âÔÇÖ sunt elemente ├«n peisaj. Dar impactul cel mai puternic ├«l are lipsa de leg─âturi psihologice solide cu p─ârin╚Ťii / adul╚Ťii semnificativi ai copilului. ├Änsingurarea de acas─â. Or aici noi suntem tare talenta╚Ťi s─â ne sp─âl─âm pe m├óini ╚Öi s─â arunc─âm pisica moart─â ├«n curtea ÔÇśanturajuluiÔÇÖ, a ÔÇśg─â╚ÖtiiÔÇÖ, a ÔÇśeduca╚ŤieiÔÇÖ. A oricui altcuiva ├«n afar─â de noi, p─ârin╚Ťii.ÔÇŁ

      Cine aduce banii acas─â, tu sau copiii?

      0
      0
    • #6 Comentariu nou

      @Paul

      Huh? Ce-are ‘cine aduce banii’ cu prefectura?

      0
      0
    • #7 Comentariu nou

      @CB
      Revenim la intrebarea: ‘Cine si cum ii educa (ReEduca) pe parinti (adulti)?”
      In mod traditional, in Romania, Biserica Ortodoxa isi aroga aceasta sarcina (sau acest drept, depinde cum privesti).
      Ajungem la intrebarea: ‘Cine ii educa pe preoti? Si ce facem cu ierarhii de tip Teodosie?’

      0
      0
    • #8 Comentariu nou

      @CB nu stiu cine esti, dar ma bucur ca existi!

      0
      0
  4. #10 Comentariu nou

    Sa va mai dau si eu niste panseuri in faza cu cele ale fostului meu coleg de generala, gimnaziu si liceu (Hriscu): daca am decriminaliza omorul, s-ar reduce numarul de criminali. Daca am scoate centurile de siguranta si am abroga viteza maxima pe sosea, n-ar mai fi accidente. Si, cel mai amuzant, daca s-ar desfiinta DNA, ar disparea coruptia. Nu e minunata lumea asta? Ma rog, depinde prin ce „lentile” de diverse substante o privesti. Sa stiti ca experimentul cu „sa decriminalizam furtul” a fiat deja facut, in statele California si New York. Rezultatul il puteti viziona pe Youtube!!

    0
    0
  5. #11 Comentariu nou

    Inca ceva: Eugen a fost intotdeauna „book smart”, dar niciodata „streetwise”. E boala generala a profesorului universitar. Foqrte in contact cu strict setul de probleme cu care lucreaza, complet rupt de realitatea lumii dincolo de usa laboratorului/spitalului. Genul asta de oameni e bun pentru a fi consultati intr-o problema cu spectru ingust. Legile lasati-le pe seama celor „streetwise” (care-s si bine intentionati, dar asta e o alta discutie)

    0
    0

Adaug─â un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.