O mutație a noului coronavirus alarmează comunitatea științifică și determină măsuri severe în Danemarca

Scenariul de coșmar cu pandemia pare să se dezvolte în Danemarca, unde a fost descoperită la nurci o mutație a virusului Sars-Cov-2. Virusul mutant a făcut deja saltul la oameni. Practic, nurcile au fost infectate de oameni, în organismul lor virusul s-a modificat iar această nouă versiune a reinfectat oamenii.

Au fost confirmate mai multe cazuri de infectare umană cu virusul mutant (12, deocamdată). Ministrul Sănătății danez nu exclude posibilitatea ca noul virus mutant să fi ajuns deja în alte țări, ceea ce este perfect plauzibil, deoarece informații despre această mutație au început să apară încă din luna septembrie, însă autoritățile daneze au reacționat ferm abia acum.

Problema e că virusul mutant ar putea reduce masiv eficiența vaccinurilor deja dezvoltate. Virusurile suferă permanent mutații, dar cele care se produc prin saltul între specii sunt diferite de mutațiile pe care le suferă virusurile odată cu trecerea timpului și prin infectarea oamenilor, deoarece trec prin sisteme biologice diferite. Acestea sunt și cele mai periculoase.

Danemarca a decis sacrificarea întregii populații de nurci din ferme, în încercarea de a opri răspândirea virusului. E vorba de peste 15 milioane de exemplare în 1.100 de ferme.

Prim ministrul danez a descris situația ca fiind foarte gravă. Scenariul cel mai rău este ca pandemia să fie relansată din Danemarca cu o nouă versiune Sars-Cov-2. Desigur, cercetările pentru un vaccin eficient n-ar mai pleca de la zero și ar putea fi actualizate cele care sunt deja în faze avansate de testare, dar asta ar necesita timp (prețios) pentru cercetare și dezvoltare.

Sunt mai multe articole în presa daneză pe această temă. Le puteți traduce cu Google Chrome. Vă las aici link spre câteva (1), (2), (3) – sau iată ceva în engleză, dacă vă e mai simplu (4).

Guvernul danez a informat oficial OMS cu privire la aceste evoluții.

Anul 2020 a fost, până acum, deosebit de antipatic, dar acum tot ce mai sper e să nu urmeze unul și mai nesuferit.

26 comentarii Adaugă comentariu

  1. Apropierea dintre om si “natura” ne duce la pierzanie. Ne trebuie un “middle layer”, robotizat 100%, prin care omul sa exploateze animalele in continuare fără risc de contaminare.
    Sau devenim iar culegători de fructe si nuci, si ne mutam înspre tari calde 🥳
    Oricum, șmecherași danezii astia. Tara micuța, plină de hipsteri mâncători de legume, ce se învârt in High tech la greu, dar care o ard duplicitar ca exportator principal de porcalet (“proud danish bacon” 🤣) si de blana de nurca.

    Thumb up 2
  2. Pe asta n-o știam. E de vise rele perspectiva

    Aici la tine erau reportaje de călătorii, povești cu mâncare și băutură, poze, caterincă (chiar, ce o mai face portarul ăla ce îl aveai la bloc?) – 3 ani am stat cu nervii întinși de boul ăla de Dragnea, acum cu inima ghem de la Covid 19. Nu ne mai ocupăm de viața noastră

    Thumb up 9
    • Si mie mi-e dor de vremurile alea. Am o multime de articole de calatorie in santier, dar n-am nicio tragere de inima sale finalizez. La ce bun, dacatot nu mai putem calatori?

    • @curly: Tocmai pasiunea asta de a vedea capra vecinului indeaproape ne-a adus in starea actuala, cu COVID la scara mondiala, intr-un timp fulgerator.
      Daca nu aveam “air travel” ieftinache si social media, probabil ca acest virus ramanea acolo unde a aparut.
      Intr-adevar, sunt atatea locuri minunate de vazut in cealalta parte a globului (intotdeauna mai departe este mai frumos), dar puneti pe hartie cate tone de kerosen ardeti in fiecare an pentru “escapadele exotice” si tot va veti face o imagine asupra realitatii (ipocrizie la maxim).
      Chiar vorbeam cu o amica din RO, care a luat calea bio in ultima vreme, si imi descria cum incearca ea sa salveze planeta prin renuntarea la plastic si alte kkturi daunatoare naturii. In acelasi timp, si-a umplut social media de poze din Bali si alte exotisme descoperite de catre romani in ultimii cativa ani. Beat that!

      Thumb up 0
  3. Desigur ceea ce se întâmplă acum în Danemarca era previzibil, iar teoria vaccinării nu trebuie privită ca o soluție pentru diminuarea răspândirii acestui virus.
    Poate ne imaginăm că replicarea/rescrierea secvenței ARN a virusului se face aleator și că modificarile/mutațiile care se produc sunt un rod al intaplarii

    Thumb up 1
  4. Desigur ceea ce se întâmplă acum în Danemarca era previzibil, iar teoria vaccinării nu trebuie privită ca o soluție pentru diminuarea răspândirii acestui virus.
    Poate ne imaginăm că replicarea/rescrierea secvenței ARN a virusului se face aleator și că modificarile/mutațiile care se produc sunt un rod al purei întâmplări. In realitate este doar un transfer de informație între celulele organismelor vii care participă la rescrierea secvențelor de instrucțiuni care condiționează mecanismele de replicare.
    De aici puteți trage concluzii asupra modului în care contribuim la propria distrugere incluzând la comorbiditatile individuale contribuția umană la “comorbiditatile” mediului.

    Thumb up 0
  5. Buna ziua Vlad,

    SARS-COV 2.1 => CoViD 21.
    Iar cu vaccinurile… punct si de la capat.
    Putem spera doar ca unele cercetari vor ramane valabile!

    Thumb up 0
    • Putem spera că fiecare dintre noi ne vom purta de grijă și că vom ” interacționa” cât mai târziu cu .2.3…
      Pentru că este evident, Plain, că vom trai o vreme îndelungată cu amenințarea.
      Acum diferă modul în care ne raportăm, fiecare, la boală sau la amenințare….
      De ex, Vlad a fost foarte grijuliu la începutul anului, acum probabil, își vizitează părinții…
      Și eu am fost muult mai atent la început. Poate cu o relaxare in vara.
      Acum am devenit din nou mai grijuliu…
      Dar dacă vine ” nurca” după pandolin, e nașpa!
      Glumesc

      Thumb up 0
  6. Bilantul de astazi:
    – 37.742 de teste;
    – 9.714 de persoane infectate;
    – 2.039 de persoane reconfirmate pozitiv.
    Rezulta un procentaj de 31,14 % rezultate pozitive.
    Cred ca ar trebui sa fie clar pentru oricine, e absolut necesar sa creasca semnificativ capacitatea de testare, macar la 100.000 pe zi! Ma tot gandesc daca nu s-ar putea trimite analize sa fie prelucrate in Germania, de exemplu. Chiar daca rezultatul ar veni in 2 zile si nu in 24 h, tot ar fi mai bine decat nimic.
    Cresterea capacitatii de testare ar trebui sa se intample si din alt motiv. Se pare ca, mai mult din grija altora decat din grija noastra, in mai – iunie va incepe vaccinarea in masa. Daca stiu eu bine, vaccinarea nu se poate face unor persoane deja infectate, in special in cazul acestui virus, hiperactivarea sistemului imunitar risca sa declanseze vestita ‘furtuna de citochine’.
    Prin urmare, daca vrei sa vaccinezi intr-un timp rezonabil 1.000.000 de persoane (daca ‘ratia’ de vaccinuri a Romaniei este de 10.000.000 presupun ca primul lot va fi de 1.000.000) trebuie sa fii capabil sa testezi acele persoane.
    Stiu, pentru fiecare persoana se folosesc 2 doze, dar nu soune nimeni ca trebuie sa fie din acelas lot. Rapelul la cateva saptamani distanta se poate face din lotul urmator (cu conditia sa fie acelas vaccin).

    Thumb up 2
    • @Pricinosu’: nu mi-aș face prea multe speranțe in privința disponibilitatii vaccinului pentru iobagi.
      Ai mei s-au străduit “prin pile” sa obțină vaccin antigripal. Am înțeles ca multi au rămas cu buza umflata si s-a ajuns la șpăgi mărișoare.

      Thumb up 0
    • Din articolul lui Vlad se poate deduce ca nu trebuie sa ne facem sperante in eficacitatea vaccinurilor, punct.
      Asteptam omologarea unor tratamente eficiente in functie de gravitatea manifestarilor acestei maladii.
      Din pacate, in cazul SIDA, primele semne ale aparitiei bolii au fost in 1979, iar un tratament eficient a fost omologat abia in 1992 (1995 dupa alte surse).
      Chestiunea cu ‘pentru iobagi’ nu este numai la noi. Am vazut cu totii ca Trampaliul de la Casa Alba a vost tratat si vindecat in 3 – 4 zile!

      Thumb up 0
    • @Pricinosu
      Ai punctat corect!
      1. Cu cât mai mare este contagiozitatea, respectiv viteza de răspândire, crește probabilitatea ca virusul să sufere mutații și scade eficacitatea vaccinului, iar cei vaccinați vor deveni vectori de răspâdire indiferent de eficacitatea vaccinului. Adaptarea vaccinurilor la noile forme de coronavirus ar fi probabil o ”misiune imposibilă”.
      2. In cazul virusurilor și în mod special pentru Covid-19 tratamentul poate fi o soluție mai bună decât vaccinarea, mai ales atunci când se combină abordarea preventivă cu eliminarea factorilor de risc și stimularea adecvată a imunității, ceea ce în următorii ani va trebui să devină un mod de viață.

      Thumb up 0
    • @Pricionsu’:
      Permite-mi sa te contrazic :)
      Din articolul de pe The Guardian (https://www.theguardian.com/environment/2020/nov/05/danish-covid-19-mink-variant-could-spark-new-pandemic-scientists-warn), reiese ca sunt multe necunoscue deocamdata si se incearca izolarea acestui virus mutat, care a sarit de la nurca la om in Danemarca.

      Citat:
      [Prof Allan Randrup Thomsen, a virologist at the University of Copenhagen, went further, telling the Guardian on Thursday that while Denmark was not “on the verge of being the next Wuhan” there were risks.

      “This variant can develop further, so that it becomes completely resistant, and then a vaccine does not matter. Therefore, we need to take [the mutation] out of the equation. So it’s serious.”]

      A se observa expresiile de genul “there were risks” si “can develop”. De altfel intreg articolul este plin de “daca” si “parca”, care-i tipic jurnalismului corect in vest.

      Asadar, nu m-as hazarda sa concluzionez ca “gata, vaccinul actual e inutil”.

      Thumb up 0
    • @Aurel
      Eficienta vaccinului este o chestiune pe care nimeni nu se hazardează sa o combată pentru că nu există decât estimări probabilistice în continuă schimbare ceea ce va duce în final la imposibilitatea de a proba eficiența vaccinului.
      Imposibilitatea de a proba eficiența se va concretiza în concluzia că vaccinul nu este eficient.
      Astfel, deși momentan nu se poate trage o concluzie, prelungirea incertitudinii este în sine o concluzie.

      Thumb up 0
    • @Aurel
      Expresii precum cele citate de tine, cu ‘daca’ si ‘parca’, erau folosite la iceputul acestui an, prin ianuarie, inceput de februarie, de catre personaje importante din OMS, si se vede bine unde s-a ajuns!

      Thumb up 0
    • Tot o dați cu creșterea “semnificativă” a testărilor!!! Muuulte! Sute de mii!
      Și ce faci cu ele boss????
      Le mulgi?
      Fără anchetă epidemiologică PE BUNE, poți să te faci pe ele!
      Și cine-ti face o anchetă pe bune in Ro?
      DSP! ETERNUL, UNICUL DSP!
      Care, GHINION, e în moarte clinică de la înființare. Punct și de la capăt….

      Thumb up 0
    • @Reborn
      La 250.000 de teste pe zi, in 3 luni de zile ai testat toata populatia adulta, si DSP-ul poate sa se duca linistit la culcare, Ne cerem scuze pentru cat i-am ‘deranjat’!!!

      Thumb up 0
    • Nu functioneaza asa. Cine e negativ azi se poate pozitiva maine. Important e sa continui testarea cu ancheta epidemiologica completa, pentru identificarea si testarea contactilor – si izolarea ceelor pozitivi.

    • @Vlad Petreanu
      Problema e mult mai complicata.
      Daca ii depistezi pe toti, unde ii izolezi pe cei asimptomatici, unde ii tratezi pe cei cu simptome (mai grave sau mai putin grave).
      Cred ca si acum taraganarea cresterii testarii este, partial, tot din cauza limitarilor sistemulu sanitar in ce priveste numarul de potentiali bolnavi, chiar daca cei cu simptome usoare si asimptomaticii depistati sunt teoretic monitorizati de medicul de familie.

      Thumb up 0
    • Rostogolirea obsesiei testării este o problemă falsă.
      Oricine se poate testa dacă dorește.
      https://medplaza.ro/teste-diagnostic/525855-test-rapid-covid-19-antigen-set-5-buc–5949106391665.html
      Problema este că în scoli rata de infectare a cadrelor didactice este de 6.6/1000 în timp ce la elevi este de 0,57/1000. Asta ar putea însemna că doar 1% din elevi dezvolta simptome, dar pot fi vectori de transmitere.
      Dacă la nivel național am avea o rata de infectare de 6.6/1000 am putea avea în jur de 100000 cazuri/zi și probabil 10000 de decese pe zi.

      Thumb up 0
    • @Plain Sight
      ‘Obsesia testarii’ este data, cel putin in cazul meu, de faptul ca nu pot sa nu ma intreb: daca la 38.000 de teste mai mult de 31 % sunt pozitive, cati infectati ‘scapa’ printre ochiurile largi ale plasei tesute de DSP?
      Sunt convins ca, la 100.000 de teste zilnice, nu am avea 31.000 de cazuri, dar sunt la fel de convins ca ar fi ceva mai mult de 10.000. Iar detectarea acelor cazuri ar insemna indepartarea de pe strazi a tot atatia vectori de transmitere.

      Thumb up 0
    • @Pricinosu
      In afară de cei care se testează ca să poată dovedi că se pot deplasa cu diverse scopuri si cei care se retestează după vindecare, ceilalți ar trebui să fie 100%.
      Deci nu este nimic de speriat. Procentul de 31% are relevanță doar în valoare absolută raporată la numărul de teste nu ca procent. Dacă nu ar fi asimptomaticii ar fi posibil ca la o testare în masă să se ajungă la aceeasi valoare absoluta.
      Mai relevant ar fi procentul de infectați la cei ce se testează fără a avea simptome.

      Thumb up 0
    • @Plain Sight
      Teoria cu ‘Daca testam 100.000 tot 10.000 de infectari gasim.’ NU TINE!
      Este contrazisa obiectiv de cifrele de sambata si duminica.
      Dupa teoria de mai sus ar trebui sa gasim tot 10.000 de infectari, dar cifrele arata altceva!

      Thumb up 0
  7. @Plain Sight – tocmai exemplul tau cu elevii, care doar 1% dezvolta simptome dar transmit mai departe, este un argument pentru necesitatea testarii.
    Cu un contact tracing facut asa cum trebuie (testarea tuturor contactilor indiferent daca sunt asimptomatici sau nu) ii gasesti pe toti cei 100 de elevi, si ii izolezi. Cu contact tracing incomplet, care testeaza doar contacti simptomatici (asa cum e la noi) – cei 99 o sa infecteze mai departe pentru ca sunt asimptomatici si nu stiu ca sunt infectati. Si se vede si in diferenta mare dintre rata de infectare la elevi vs rata de infectare la profesori.
    Procentul de pozitivare are foarte mare relevanta. Cu cat e mai mare, cu atat iti scapa mai multe cazuri

    Thumb up 0
    • @Dan
      La numere mici, doar cu scop statistic, sau grupuri țintă cu risc mare are sens o testare intensivă combinata cu măsuri adecvate, dar o testare în masă a populației nu va schimba nimic.
      Cred că nu m-am exprimat eu clar. Procentul de pozitivare are relevanță statistica pe zone raportat la populația din zona nu la numărul de teste efectuate. De asemenea raportul teste/pozitivari devine relevant atunci când se separa testele făcute pe cazuri noi de cele care se fac la cerere din variate motive. Ex cadre medicale, călătorii, interese de afaceri, etc.

      Thumb up 0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest blog folosește serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.