Preţul tehnologiei? Prostia.

un guest post semnat de CB:

Ajungem de la Londra la Sidney în 19 ore şi 19 minute (CNN). Am eradicat boli care altădată ucideau fără recurs (variola, de exemplu). Consumăm cu poftă alimente care nu existau acum 1000 de ani în dieta noastră. Cărăm în portbagajul autoturismului echivalentul unei căruţe – măcar în greutate, dacă nu în volum (deşi există SUV-uri), iar sclavii care au ridicat Marea Piramidă din Gizeh ar muri de invidie dacă ar vedea camioanele care pot căra 100 de tone de piatră o dată. Primim într-o săptămână de cinci ori mai multă informaţie de toate felurile decât în 1986 (în State; la noi, probabil chiar mai mult), cam cât primea în întreaga lui viaţă un european al anilor 1800.

Tehnologia ne-a făcut viaţa mai simplă, mai comodă, mai sigură, mai plăcută. Dar care este preţul?

Anti-vacciniştii, de exemplu, ar dispărea într-o singură generaţie dacă ar trăi acum 150 – 200 de ani.

Am crezut până acum că schimbările climatice, epidemiile de anxietate şi depresie, obezitatea, alergiile şi bolile auto-imune tot mai răspândite sunt preţul pentru noua viaţă – şi, dacă ar fi fost doar atât, poate ar fi meritat. Dar a venit corona şi ne-a arătat că preţul pentru autoturisme, vacanţe exotice, bluze de firmă şi şampoane nuanţatoare e mult mai mare. Şi că abia începem să îl plătim.

Omniprezenţa Google a redus memoria de lucru, determinând o scădere a calităţii şi cantităţii gândirii critice. Tehnologia are efecte directe asupra creierului. Unul dintre ele este că ne prostim continuu, în mai multe feluri.

Unu. Lipsa riscului. Până în epoca modernă, greşelile de gândire se puteau solda cu răni şi amputări (construcţii greşit calculate), foamete (greşeli de lucru al pământului sau de evaluare a vremii) sau moarte (un eveniment nefericit dar foarte comun înainte de 40 de ani pentru cea mai mare parte a existenţei speciei umane). 

Tehnologiile moderne au redus aceste riscuri până spre zero. Astfel s-a evaporat cea mai importantă motivaţie a oamenilor să se ţină aproape de realitate. Anti-vacciniştii, de exemplu, ar dispărea într-o singură generaţie dacă ar trăi acum 150 – 200 de ani. Siguranţa şi comoditatea vieţii actuale au înlăturat pericolul, deci şi necesitatea de a gândi solid şi ancorat în realitate. Ne-am învăţat leneşi la gândire, degrabă ascultători ai emoţiilor primare şi ai instinctelor biologice, pentru că gândirea critică e dificilă şi incomodă pentru multă lume.

Aşa a apărut epidemia de gândire simplistă, în alb-şi-negru, care a împânzit social media şi viaţa reală depotrivă; aşa au apărut teoriile conspiraţiei (conform lui Karen Stenner, psiholog politic, teoriile conspiraţiei sunt, în esenţă, simple poveşti ale luptei între Bine şi Rău. Poveşti frumos ambalate, dar unde Binele şi Răul sunt mereu variabile în funcţie de interesele vorbitorului). Aşa am ajuns să credem aberaţii doar pentru că mulţi se ghidează după principiul “ignoranţa mea e egală cu ştiinţa şi experienţa profesională a experţilor“.

Doi. Supraabundenţa de informaţii face filtrarea lor foarte dificilă. E simplu să cazi în capcană: creierul are o  capacitate limitată de a procesa informaţia. Confirmation bias îl face să aleagă cu precădere datele care îi confirmă ce crede deja. Aşa ne-am creat diverse bule cu variate convingeri, puţine dintre ele însă măcar în vagă legătură cu realitatea.

Trei. Presa, politicienii şi companiile tech de social media, categorii care vizează cu precădere să obţină atenţia oamenilor. Cum e cel mai simplu să o obţii? Provoci frică şi oferi “soluţia salvatoare”. Apelezi la instinctele primare – competiţie, ierarhie, lăcomie. Am văzut deja extrema dreaptă cum apasă pedala fricii şi a duşmăniei pentru a ajunge la putere; adăugăm aici o cultură a “succesului” exprimat în resurse acumulate (avere) şi mânuite (putere) şi am devenit practic păianjeni cu formă umanoidă care se sfâşie reciproc (uneori nici măcar metaforic), o societate în plină dezagregare.

Patru. Industria reclamelor. Bazată în majoritate pe, aţi ghicit, frică, lăcomie, competiţie. Cu puţine excepţii, reclamele îţi creează sau exploatează o frică (de respingere socială, de nerealizare a unui ideal fizic / psihic etc) pentru a-ţi oferi Soluţia. Că Soluţia constă într-un şampon, un autoturism sau o plăcintă cu mere deja nu mai contează. Frica şi-a făcut treaba. 

Am crezut promisiunea mincinoasă că “economia” poate creşte la infinit cu resurse finite. Fiecare criză ne-a… ei bine, crizat, pentru că ne obişnuiserăm cu creşterea continuă exemplificată nefast de Amazon sau Apple. Oamenii sunt concediaţi pentru a păstra marja de profit. Un alt fapt generator de frică.

Ştiţi cum se spune: dacă eşti mort, tu nu simţi nimic; suferinţa şi durerea sunt simţite doar de cei din jurul tău. La fel e şi când eşti prost.

Toate acestea au exercitat o presiune din ce în ce mai mare pe modul de funcţionare a creierului nostru. Ne-au învăţat să ascultăm de neanderthalul din noi. Am uitat că suntem şi Sapiens, nu doar Homo. Ca urmare, 2020.

Să nu creadă cineva că aş fi împotriva tehnologiei. Ba dimpotrivă, sunt convins că tehnologia mai are încă multe să ne ofere. Dacă ne gândim doar la roboţii industriali şi Inteligenţa Artificială, şi avem în faţă un rezervor de bunăstare globală de care încă nici nu ne-am atins. Dar avem datoria faţă de noi înşine, ca indivizi şi ca specie deopotrivă, să controlăm tehnologia şi efectele ei, nu să ne lăsăm controlaţi.

(Ştiţi cum se spune: dacă eşti mort, tu nu simţi nimic; suferinţa şi durerea sunt simţite doar de cei din jurul tău. La fel e şi când eşti prost. Cei care cedează tentaţiei de a simplifica o lume non-simplificabilă nu-şi dau seama de acest fapt. Pentru ei asta e normalitatea, la fel cum pentru londonezii anilor 1665-1666 moartea de ciumă era o normalitate dureroasă dar imposibil de schimbat. Ei sunt doar victime – dar nu inocente, ci doar indolente. 

Pe de altă parte, ştiu că aceste modele eronate de gândire nu sunt noi. Că de-a lungul erelor au fost mereu prezente. Intensitatea şi răspândirea lor sunt, însă, fără precedent. Iar faptul că sunt nevoit să scriu acest paragraf este mărturie dureroasă a prezentei stări de fapt – acum 15 – 20 ani n-ar fi fost cazul).

Într-o perioadă atât de tensionată şi plină de frici este absolut normal să căutăm siguranţa. Este însă absolut distructiv să ne refugiem orbeşte în teorii şi conspiraţii care sunt doar minciuni frumoase. Realitatea e haotică, amestecată, imposibil de prezis şi foarte, foarte nesigură. Tehnologia actuală o face şi mai impredictibilă (IoT? Hackeri? Ransomware? Câte un device care pică pe neaşteptate? Toate sunt aspecte ale acestei impredictibilitaţi). Dar noi trebuie să controlăm această tehnologie – altfel, precum fac inginerii din spatele marilor reţele sociale, ne controlează ea pe noi.

E timpul să ne reîmprietenim cu incertitudinea, impermanenţa şi discriminările fine între diverse nuanţe ale unei situaţii pentru că, dacă mergem în continuare în acest ritm, e foarte posibil ca în curând o altă specie să ajungă la vârful piramidei trofice, iar arheologii ei să se scarpine nedumeriţi cu un tentacul în vârful calotei gelatinoase din centru, încercând să înţeleagă la ce foloseau oamenii nişte cărămizi mici, negre, fără mânere şi absolut inutile pe post de ciocan.

44 comentarii Adaugă comentariu

  1. Resimt în cele scrise aici influența celor trei cărți ale lui Harari… (nici eu nu mă pot abține să nu-i șeruiesc ideile :))…

    Thumb up 7
  2. Articolul este interesant dar stii cum se spune: cei care erau responsabili si cumpatati vor fi si dupa ce citesc acest articol, iar cei care nu erau nu vor fi nici dupa ce il citesc.
    Insa am doar 2 completari. Prima este referitoare la afirmatia ta “iar sclavii care au ridicat Marea Piramidă din Gizeh ar muri de invidie dacă ar vedea camioanele care pot căra 100 de tone de piatră o dată.”
    Nu erau sclavi, ultimele descoperiri te contrazic – https://www.reuters.com/article/us-egypt-antiquities-tombs/egypt-tombs-suggest-pyramids-not-built-by-slaves-idUSTRE6091E720100110
    Asta arata ca prejudecatile nu dispar asa repede.
    A doua completare este referitoare la afirmatia “la fel cum pentru londonezii anilor 1665-1666 moartea de ciumă era o normalitate dureroasă dar imposibil de schimbat.”
    Era valabila doar pentru oamenii mai putin instariti fiindca cei bogati se comportau cum se proceda de secole – fugeau pe proprietatile lor din afara orasului pana trecea pericolul. Iar incendiul din 1666 a scurtat considerabil perioada fiindca au ars maghernitele unde salasluiau sobolanii care transmiteau boala (prin puricii infectati pe care ii purtau).
    Daca ai timp, sa cauti interviul lui Fontcuberta de la CNN. A fost acum cativa ani iar raspunsul lui la prima intrebare a reporterului exprima in doar cateva cuvinte simple esenta a ceea ce ai vrut tu sa explici si ar trebui sa fie chiar un motto pentru lumea actuala.

    Thumb up 13
  3. No comment.
    Felicitari autorilor!

    Thumb up 3
  4. Bun, foarte bun! Cred totusi ca in industria advertisingului la baza se afla fericirea, dorinta de a fi fericit. Traim intr-o lume hedonista!
    Multe din ce zici tu se regasesc si intr-o carte exceptionala: DIGITAL DEMENTIA de Manfred Spitzer.
    Felicitari!

    Thumb up 5
  5. Vlad,
    Din pacate nu sunt de acord cu multe din ceea ce spui. Avansul tehnologic a venit intotdeauna cu schimbari semnificative ale vietii si ale modului de gandire. Pentru unii a dus la prostire, dar pentru cei mai multi dintre acestea, prostirea era inscrisa in ADN-ul lor si independenta de avansul tehnologiei.
    In al doilea rand, riscul SIGUR nu a disparut. Doar unele riscuri par sa fi disparut dar au aparut multe altele. Unul din ele este incapacitatea de a face fata supraabundentei de informatii. Dar pentru astea sunt doua “tratamente”: unul este cel natural, in care fiecare invatam, in felul nostru, de a filtra informatiile si, al doilea, este cel prin care multe din aceste informatii vor fi filtrate automat de algoritmi (big data). Evident, asta genereaza un alt risc, inexistent in anii anteriori, calitatea si echitatea algoritmilor.
    In sfarsit: presa, politicul si reclamele. Aici, nu cred ca s-a schimbat ceva: a ramas acelasi obiectiv, de a manipula pe consumator. Doar ca acum se face la o granularitate mult mai mica. Nu mai este “one size fits all” ci este “custom tailored” pentru fiecare din noi.
    Prostia si prostirea au ramas la fel de omniprezente ca si inainte, doar ca unii prosti pot sa-si transmita parerile mult mai repede la o audienta mult mai larga si la un cost mult mai mic in timp ce cei care vor sa ne prosteasca pot sa o faca, la fel, mai repede, la o audienta mult mai larga si mult mai ieftin.
    Doua lucruri par sa fie certe:
    (i) educatia si adaptabilitatea ne vor face mai putin vulnerabili si
    (ii) ce a spus batranul Einstein: “

    Thumb up 2
    • uite alt lucru cert: acesta fiind un guest post, autorul nu este Vlad!

      Thumb up 0
    • “Din pacate nu sunt de acord cu multe din ceea ce spui”.
      Atata vreme cat exista argumente logice, eu vad lucrurile “din fericire…”, ca altfel…..

      Thumb up 0
  6. Scuze: am uitat esentialul:
    ce a spus batranul Einstein: “two things are infinite: the universe and human stupidity; and I’m not sure about the universe”

    Thumb up 2
    • @big Radu
      1. Articolul este semnat CB și este foarte bine echilibrat.
      2. “Prostirea” pe care eu aș numi-o alienare este în derulare la cote incredibile, iluzia controlului este garantată de sistem.
      3. “Algoritmii” deja te-au încadrat într-un model cu care trebuie sa concurezi (cel mai probabil) de pe poziții inegale.
      4. Cei care exercită controlul sunt incontrolabili (cel puțin deocamdată)
      5. Ne aflăm într-un curent în care cei care pot intra in competiție cu “algoritmii” sunt extrem de puțini deocamdată. Aș spune cantitate neglijabilă.
      6. Multe din lucrurile de care crezi că te poți păzi, deja s-au petrecut și produc efecte într-un mod bine camuflat pentru care probabil ai consimțit fără a fi în cunoștință de cauză.
      7. Nimeni nu este ferit de ceea ce a spus “bătrânul Einstein”

      Thumb up 0
  7. “creierul are o capacitate limitată de a procesa informaţia.”
    Nu e doar atît: creierul e cablat să consume cît mai puțină energie (și e cam energofag de felul lui). Prin definiție gîndirea implică un consum crescut de energie iar istoria umanității e plină de perioade de foamete, adică energia era drastic limitată. Prin urmare creierul și-a făcut niște automatisme pentru a-l împiedica să consume energia aia limitată (e așa din fabrică, nu ești mai special ca alții).
    Acum creierul trebuie antrenat constant pentru a sparge aceste automatisme și nu e tocmai ușor. Poți să-ți dai seama de ele foarte ușor: toată lumea știe unde-s obiectele pe care le folosește constant (periuța de dinți, pixul sau stiloul, etc). E suficient să-i ceri cuiva să le mute de cîteva ori, pur aleator, în altă parte – în unele situații o să te întinzi după ele (acolo unde știai tu că-s) chiar și atunci cînd ai văzut din timp că nu-s acolo.

    Thumb up 1
  8. Si daca mai introducem in ecuatie narcisismul si egocentrismul tot mai pregnante, reteta pentru dezastru e pregatita. Le tot repet cunoscutilor, ca o sa prindem momentul in care o sa reparam centralele nucleare dupa solutiile gasite pe Google.
    In rest, numai bine si felicitari autorului!

    Thumb up 1
  9. Nu cred ca avansul tehnologiei a generat prostie, cred ca doar a expus-o mai bine.
    Ca vorba aia, prostu’ care nu-i fudul, parca nu e prost destul. Tehnologia i-a dat posibilitatea sa fie fudul pentru toata planeta.

    Tehnologia doar a scos mizeria de sub pres.

    Thumb up 10
  10. Daca imi aduc bine aminte, acum vreo 25 de ani aparuse teoria ca inca din antichitate Arhimede (sau poate altcineva) a descoperit puterea aburului. Atunci cand ‘inventia’ a fost prezentata imparatului (din pacate nu-mi amintesc despre cine era vorba), replica acestuia a fost: “Bine, si cu toti sclavii care fac acum aceste munci, ce ar trebui sa facem?” Iar ‘inventia’ a trebuit redescoperita dupa 1700 de ani. Dupa care a urmat ‘revolutia tehnologica’ si doar cei care au vrut neaparat au reusit sa tina pasul cu dezvoltarea. Cati dintre noi suntem oare pregatiti psihologic si mental pentru a exploata rational toate posibilitatile noilor tehnologii?
    Ar trebui oare limitat accesul la tehnologie doar pentru cei ce fac dovada ca o inteleg? si cine ar trebui sa decida daca eu pot avea acces la o anumita tehnologie?
    Daca facem asa, medicii din anumite tari ca nu ar avea posibilitatea sa trateze pacientii cu ultimele tehnologii => inechitati….
    Multe semne de intrebare… Multe framantari… Putine certitudini!

    Thumb up 1
  11. Nu înțeleg afirmația că antivaccinistii ar dispărea într-o generație. Adică acum 200 de ani toți se vaccinau?

    Thumb up 2
    • Nu, acum 200 de ani voiau sa traiasca :)

    • Era plin de antivaccinisti acum 200 de ani, introducerea imunizarii si ulterior a vaccinului lui Jenner s-a facut cu ajutorul fortei coercitive a statului, aceste masuri provocand de multe ori adevarate razmerite populare. Afirmatia e intr-adevar hilara. Daca antivaccinistii ar fi murit in doua generatii la 1800, inseamna ca la 1600 ar fi trebuit sa moara europenii cu totii in doua generatii, ca nimeni nu se imuniza sau vaccina atunci.

      Thumb up 0
    • @ventidius
      Dispariția antivacinistilor nu implică în mod obligatoriu moartea acestora ci și alternativa schimbării convingerilor.

      Thumb up 0
    • Da, ai dreptate, dar e putin probabil sa se fi intamplat asa. Imunizarea care a precedat cu mult vaccinul si a produs psihoze care nu au afectat doar oamenii obisnuiti. Imunizarea presupunea imbolnavirea voluntara de la un bolnav care avea forma usoara a variolei, numita mica variola, cu o mortalitate mult mai redusa, dar care asigura imunitate inclusiv la forma grava. Fiind vorba de o imbolnavire cu un virus activ, nu de un vaccin cu un virus mort, puteai transmite boala celor din jur. Decizia de a-ti asuma voluntar imbolnavirea cu un virus care provoca ravagii in epoca, chiar in conditiile unui risc mult diminuat, era poate prea mult pentru mentalitatea acelei vremi. Oricat de mic era riscul statistic ca un copil sa iti moara ca urmare a inocularii voluntare, aceasta exista si deveneai respnsabil. Nu mai puteai sa spui “Asa a vrut Dumnezeu”, iar decizia imbolnavirii fiind a ta, parea ca te substitui vointei divine. Pentru un credincios cu mentalitatea obisnuita a vremii, asa ceva era de neconceput. Nu e de mirare ca imunizarea a generat psihoze mai puternice decat frica obisnuita de moarte si nu ar fi de mirare ca acele psihoza sa se fi intiparit in constiinta colectiva, alimentand pana si miscarile antivacciniste de azi.
      Ca fapt divers, destinul Europei si al Frantei in special a fost influentat decisiv de aceasta dilema a imunizarii voluntare. Regele Ludovic al XV, care avea multe pacate, dar numai prost nu era, a fost unul din putinii membrii din familia regala care a refuzat imunizarea voluntara cu mica variola. Si a murit in 1766 dupa ce s-a molipsit de la anturajul sau cu forma usoara a variolei. Nu se stie daca a contactat boala de la un bolnav obisnuit sau de la o persoana imunizata. Pana atunci insa monarhul se bucurase de o sanatate impecabila. Important a fost insa faptul ca tomai atunci reusise, dupa multe ezitari, sa finalizeze reformarea regatului, desfiintand in sfarsit parlamentele care paralizau statul si impiedicau orice reforma care ameninta interesele privilegiatilor. Moartea sa prematura a dus la anularea reformei de catre noul rege care, plin de bune intentii dar lipsit cu totul de experienta politica, a cazut in capcana popularitaii facile. Mentinerea reformei inca cativa ani ar fi dus la permanentizarea ei, toata lumea fiind de fapt satula de sicanele si incapacitatea parlamentelor de a face alteva decat sa puna bete in roate.
      Revenirea la situatia imposibila anterioara a permanentizat problemele, a impiedicat orice remedii si in final a dus la revolutia care a deraiat destinul Frantei si a aruncat in aer Europa.

      Thumb up 0
    • Anul era 1774 nu 1766.

      Thumb up 0
    • @ventidius
      Fascinantă pledoaria împotriva imunizării de turmă, dar nu este aplicabilă în cazul vaccinării.
      Mulțumesc pentru lecția de istorie și analogia cu situația actuală care pe alocuri arată cum istoria ar putea să ne ajute dacă o cunoaștem și înțelegem!
      Putem crede că în România funcționat o oarecare imunizare de turmă prin infectarea în doze mici repetate pe o perioadă relativ mare. Chiar și așa valabilitatea acestei imunizări poate să acopere perioade foarte mici comparativ cu alți agenți patogeni. Ceea ce reușește Covid-19 este să ne convingă că trebuie să alegem un mod de viață în care să ne “respectăm” reciproc.

      Thumb up 0
  12. Domnule Petreanu, pot sa vad si eu studiul dvs. din spatele afirnatiei “Anti-vacciniştii, de exemplu, ar dispărea într-o singură generaţie dacă ar trăi acum 150 – 200 de ani.”? De gandit: specia umana a aparut acum PESTE 6 MILIOANE de ani, Homo Sapiens Sapiens acum 200,000 de ani. Medicina moderna ABIA acum 100 de ani CUM AM FACUT SA SUPRAVIETUIM? Aveti CEA MAI MICA IDEE de cum sa obtinut imunitatea SPECIEI UMANE? A facut–o “cado” – ca IN PREZENT IE PE BANI, SI BANI GREI, nu asa! – Pfizer? Sau poate Boehrienger Ingelheim? Sau Ranbaxy? Ni s-a spus ca vaccinu’ este “un virus “inactivat” SAU mort intordus in organism CA ACESTA SA PRODUCA ANTICORPI si astfel sa avem IMUNITATE in fata virusului”. In cat timp se poate izola si “inactiva” virusul SARS COV-2 CA SA PUTEM AVEA VACCINUL COTRA COVID 19 ? IN CAT TIMP? Un an? Stiti ca primul caz de HIV a fost in 1984 (unamienouasuteoptzecisipatru!!!!) Au trecut 36 de ani si…NU AVEM VACCIN!!! Ie…greu de izolat virusu’ da HIV, se …ascunde bine, nu?

    Thumb up 2
    • Păi nu toată lumea moare dacă nu există vaccinuri și medicină alopată eficientă – doar 6 din 7 copii, de pildă, cam asta era rata de mortalitate înainte de 1900. Mișto, ă? Iar speranța de viață acum 200 de ani era de 45 de ani nu pentru că oamenii n-ar fi putut trăi FIZIC până la 100 de ani, ci pentru că mierleau de la o julitură infectată, ce să vezi. Se mai încerca cu rugăciuni și apă sfințită, dar, nasol, nu prea mergea.

      Cât despre vaccinul anti-HIV – nu orice virus are un vaccin eficient împotrivă, din păcate. Știința încă nu poate rezolva tot și, spre deosebire de religie, nici nu pretinde asta, dar încearcă să progreseze (tot spre deosebire de biserică). Dar e bine să le folosim pe cele care există. Vaccinul anti-HPV, de pildă, care poate feri de cancer de col uterin femeile, ați auzit de el? Ce părere aveți de vaccinul anti-HPV? Ah, nu-mi spuneți, sunteți împotrivă, nu? Hehe.

    • Cu tot respecutul, de unde aveti aceste cifre? Nu cumva, TOCMAI de la industria…pharma?
      Speranta de viata? ALTA GOGORITA! Da, omu’ traieste acum 80 de ani nu 45! Da’ cum se face ca DUPA 50 de ani apar bolile autoimmune gen Alzheimer, Parkinson etc si omu’ are nevoie in PERMANENTA DE UN INGRIJITOR PEROSNAL? Este asta VIATA??? Intreb pentru…un prieten! Apare pe UNDEVA DETERIRAREA CALITATII VIETI DUPA 50 de ani? NU? Nu va intrebati …de ce? Apropo de julitura care “se infecteaza”: nu stiu daca stiti da’ americani AU RENUNTAT sa mai fabrice “sapun antibacterian”. Care sa fie …motivu’ in opinia dvs’? P-orma, ca tot ne piseaza astia la cap cu…spalatu’ mainilor, ce parerea aveti: spalatu’ mainilor este UN OBICEI SANATOS sau, de fapt, pe termen lung NE SUBMINEAZA IMUNITATEA? Daca NU ORICE VACCIN are este EFICIENT contra virusului – pot sa va intreb – DE UNDE STITI CA VACCINUL ANTIGRIPAL ESTE FEICIENT? Poate ca v-a spus Ranbaxy? Nu stiu daca stiti, vaccinul antigripal se face astfel: primavara se ESITMEAZA/da cu zaru’ (da, ati citit BINE) tulpina virala care VA FI LA TOAMNA, se produce vaccinul, se distribiue si…DACA LA TOAMNA ESTE O ALTA TULPINA VIRALA,… asta ie, ghinion! Si atunci DE CE SA IMI FAC VACCINUL ANTIGRIPAL? Nu ma intelegeti gresit, NU CRED IN DUMNEZEU asa cum este el descris in Biblie si nici in Aghiaza Mare impartita cu lingurita de argint.

      Thumb up 0
    • Nu’ș-ce să zic, dar cert e că imunitatea sporită prin nespălarea mânuțelor nu asigură și o gramatică funcțională, cât de cât.

    • @Wotan
      1. Aș prezuma o afecțiune/afectare a clarității gândirii datorita tonului afectat al argumentării.
      2. Este vorba despre un guest post semnat CB nu articol semnat Vlad Petreanu. O scăpare care susține argumentarea de mai sus.
      3. Capcana exprimării lacunare dar și explicația de la pct.1 nu a lăsat loc decât interpretării legate de dispariția fizică nu și a dispariției convingerii împotriva vaccinării.
      4. Sunt adeptul imunizării naturale acolo unde costurile o justifică. Cu alte cuvinte costurile imunizării naturale pot fi cu mult mari decât costurile vaccinării.
      5. Controlul populației prin vaccinare este o teorie a conspirației care nu are la acest moment argumente raționale și dovezi concludente, iar în ceea ce privește riscurile efectelor adverse se poate demonstra că ne menține într-o marja mai mică de risc.

      Thumb up 0
    • @Wotan
      Din perspectiva microbiomului uman ai dreptate, acesta este supus aceluiași pericol pe care civilizația îl exercită asupra mediului.
      Un link pentru înțelegerea de bază a modului în care știința începe să ia în considerare acest aspect:
      https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/ce-este-microbiomul
      Afectarea microbiomului nu se numără printre cauzele cauzele bolilor autoimune, dar este un factor de risc și de potențare a acestora.
      Cauza bolilor autoimune este un subiect de care știința actuală nu prea a reușit să se apropie. Pe măsură ce bioinformatica va progresa vom putea găsi soluții de vindecare. Pentru prevenirea lor mai presus de orice trebuie evitată alienarea, îndepărtarea omului de potențialul la care este “proiectat” să funcționeze.
      În ceea ce privește spălatul mâinilor este clar că nu trebuie să te arunci înaintea trenului că să capeți puteri supranaturale.

      Thumb up 0
    • Domnul Wotan, mi se pare destul de clar ca nu aveti incredere in orice statistica medicala a ultimilor 200 de ani, o sa spuneti ca e o creatie a atotputernicei industrii pharma, indiferent despre ce date vorbim.

      Sa va dau sursa alternativa de documentare, vine de la profesoara Mirela Ghinea si se bazeaza numai si numai pe programa de bac 2020. Fiti un pic atent:

      “Ion” de Liviu Rebreanu
      Doamna Herdelea – „[…] a născut nouă, dar bunul Dumnezeu nu s-a milostivit să-i lase în viață decât pe cei trei care se văd.”
      Vasile Baciu – „Din câți copii îi născuse nevasta, nu mai rămăsese decât Ana.”
      „Baltagul” de Mihail Sadoveanu
      Vitoria Lipan: „Din câți prunci cu cât îi binecuvântase Dumnezeu, mai rămăseseră doi. Cinci muriseră de pojar ori de difterie; numele și imaginile li se uitaseră și se amestecaseră cu florile, cu fluturii și mieii anilor.”
      „Moromeții” de Marin Preda
      „Țugurlan se însurase de timpuriu și făcuse în timp de treisprezece ani șapte copii. […] Copiii lui Țugurlan nu treceau de un an, sau un an jumătate: cât îi înțărca, se gălbejeau și mureau. Aproape în fiecare an punea la stâlpul porții câte o cruce nouă, proaspătă, pe care scria cu plaivazul, pentru câteva zile, numele micuțului băgat în pământ. […]
      Numai doi copii trecuseră de vârsta care îi secerase pe ceilalți. Unul se făcuse de opt ani, iar altul de cinci. Cel de cinci ani muri și el într-o primăvară, după ce fusese chinuit un an de zile de friguri.”

      Apendice: Boțoghină moare de tuberculoză. În zilele noastre ar fi scăpat dacă lua doctoriile prescrise de „șpăgarii” de doctori și comercializate de „șarlatanii” de farmaciști. Paraschiv la fel.

      Nota mea: Din ce citesc mai sus, imi e din ce in ce mai clar ca pana si Sadoveanu, Rebreanu sau Marin Preda erau mana in mana cu atotputernica industrie pharma. Nu avem nicio sansa de scapare.

      Thumb up 0
    • @Wotan: eu țin cu tine, nu te lăsa. Dă-le la față!

      Thumb up 0
    • Daca ar fi murit 6 din 7 copii speranta de viata la nastere ar fi fost de 12 ani, nu de 45. In realitate ajungeau la varsta adulta cam doi din trei copii. Daca din doi frati unul moare la 2 ani si unul la 80, speranta lor medie de viata la nastere este de 41 de ani. Nivelul redus al sperantei de viata era cauzat intr-adevar de mortalitatea infantila ridicata nu neaparat de zgarieturi. Lucru normal dealtfel. Cati dintre noi am fi supravietuit puseelor de febra ridicata si infectiilor fara paracetamol si antibiotice? Cati am fi murit de turbare? Cei care ajungeau la maturitate aveau si atunci o speranta de viata destul de asemanatoare cu cea a tinerilor de azi din tarile mai putin dezvoltate. Epidemiile aveau o influenta mai redusa asupra sperantei de viata. Acestea ii secerau in special pe cei vulnerabili, care, daca ar fi supravietuit, ar fi murit oricum in urmatorii ani de la o zgarietura infectata sau alta epidemie.

      Thumb up 0
    • @Wotan
      Unii viruși, printre care HIV și SARS, au o rată de mutații genetice fenomenală. Spre exemplu, într-un pacient infectat cu HIV, virusul poate produce în organism câteva variante diferite ale sale ÎNTR-O SINGURĂ ZI. Este motivul pentru care sistemul imun nu poate eradica infecția (până produce anticorpi specializați în neutralizare, deja virusul și-a schimbat fața), și în același timp, motivul pentru care un vaccin anti-HIV este, în forma* descrisă de dvs. (i.e. introducerea de viruși inactivați), o bătălie pierdută din start.

      Virusul gripal pe care-l menționați se află la limita gestionării prin metoda vaccinării; ceea ce dvs. reclamați ca ineficiență a vaccinului antigripal îmi amintește de anecdota aceea în care o echipă de ofițeri întreprinzători în WW2, observând că cele mai multe avioane de luptă care se întorceau la bază aveau urme de lovituri de anti-aeriană mai mult în zona aripilor decât a motorului și a pilotului, s-au gândit că poate ar fi o idee bună să redistribuie blindajul; din fericire s-au consultat cu un matematician care le-a arătat că nu există nici un motiv să presupună că proiectilele ar avea vreo preferință pentru aripi, ci realitatea era că avioanele care primeau lovituri în zona motorului pur și simplu nu se mai întorceau la bază, ca urmare nu fuseseră incluse în studiul lor ad-hoc. Așa că blindajul a rămas acolo unde l-au pus inginerii, în zona motorului și a pilotului.

      Așa și cu vaccinul antigripal, oamenii de știință nu “dau cu zarul”, ci concentrează resursele în direcția acelei tulpini pe care o determină ca având periculozitatea maximă pentru acel sezon, în așa fel încât, în toamnă, să nu încasăm lovituri “la motor”. Sigur, consecința este că trebuie să le suportăm pe cele primite “în aripi”.

      *există mai multe forme de vaccinare, dar deja mesajul acesta este kilometric destul… Mai precizez, totuși, că vaccinul care este în studiu acum pentru SARS nu presupune în nici un caz inocularea cu viruși inactivați.

      Thumb up 0
  13. Sunt de acord cu autorul numai pe punctul in care ca avansurile tehnologice in ultima suta de ani au avut darul de a creste speranta de viata si de a minimiza riscurile. Chestiile astea, au “incetinit” selectia naturala ce ar fi putut avea loc. Prin urmare, suntem mai multi si automat mai multi prosti fata de ce era acum 100 ani sa zicem. Baza prostiei se largeste pe cand baza inteligentei se tot micsoreaza. Si este usor sa observi asta, astazi in plina pandemie cand observi cata lume este literalmente speriata foarte usor, ba mai mult nu pot trece prin filtrul gandirii lor critice!
    O alta chestie misto, este ca aia care cat de cat mai gandesc, sunt in mare parte “oprimati” si trebuie sa-si tina parerile si gandurile pentru sine. Fereasca sfantul sa ai o parere contrara curentului si bine argumentata.

    Thumb up 1
  14. M-am distrat tare cu indignații de faza cu antivacciniștii acum 200 de ani. Nu, n-ar fi murit (toți) de boli. Ar fi fost doar candidați redutabili la Premiile Darwin din cauza atitudinii de “ce știe ăsta, crede că mă ‘face’ pe mine o locomotivă? O opresc cu un singur pumn!”, în timp ce stă între șine și strigă măscări către conductor.

    Thumb up 4
  15. @Dan-Marius&CB&Ciprian

    Știu că nu am ales o metodă de postare agreabilă oferind răspunsuri simultane.
    De fapt nici nu am răspuns, ci am creat teme din anumite formulări
    Din pură coincidență temele conțin răspunsuri comune.

    “creierul are o capacitate limitată de a procesa informaţia” & “creierul e cablat să consume cît mai puțină energie” & ”Nu cred ca avansul tehnologiei a generat prostie”

    Deocamdată suntem captivi într-o viziune “electro-mecanică” comună pe care ne-o furnizează studiile de anatomie și fiziologie curente care nu ne lămuresc cum se împarte procesarea, stocarea și consumul de energie între subconștient și conștient sau între rațiune și emoție, chiar dacă apreciem că spre creier sunt direcționate aprox. 20% din resursele ”sistemului”.
    Modul în care funcționăm poate fi atât de diferit și surprinzător încât realizăm cât de rudimentară este știința actuală.
    https://www.youtube.com/watch?v=IFIxhnsHhDY
    Capacitatea de a procesa este legată nu doar de numărul de neuroni ci și de modul în care sunt configurate și accesate sinapsele.
    Cam pe aici se afla studiile mai avansate:
    ”A single human brain has more switches than all the computers and routers and Internet connections on Earth,” he said”.
    https://www.sciencedaily.com/releases/2010/11/101117121803.htm
    În această descoperire avem doar o viziune asupra ”vârfului aisbergului” pentru că în realitate lucrurile sunt cu mult mai complexe deoarece doar o parte a procesării și stocării are loc în creier.
    Problema este că pe măsură ce aflăm tot mai multe lucruri despre cum ”am fost proiectați”, datorită tehnologiei, toate capabilitățile noastre încorporate în design se pierd.
    ”Alfred Wallace, a contemporary of Charles Darwin, stated that nature never over-endows a species beyond its needs for existence.”
    Deși părem atât de aproape de a ne atinge potențialul, dacă ținem cont de faptul că nevoile existenței noastre sunt satisfăcute din ce în ce mai simplu, într-o diversitate năucitoare înțelegem de ce procesul alienării prin tehnologie este calea spre extincție.
    https://www.youtube.com/watch?v=fr6cBNpXjDM
    Neuroștiința încă se zbate să demonstreze că sediul gândirii este creierul deși devine din ce în ce mai evident că gândirea și conștiința intră într-o categorie care nu se supune materiei aceasta fiind doar o interfață care le reflectă.
    https://www.youtube.com/watch?v=3WXTX0IUaOg
    Din fericire științele cognitive aduc fizica si bioinformatica din ce în ce mai aproape de domeniul neuroștiinței lăsând să se întrezărească noi perspective pentru înțelegerea fenomenelor cognitive.
    Deși nu are legătură cu neuroștiințele, o lectură plăcută și interesantă pentru vremurile de izolare, poate aduce mai multă lumină în acest domeniu (Enigma cuantica – fizica intalneste constiinta – BRUCE ROSENBLUM, FRED KUTTNER)

    Thumb up 3
  16. Cu tot progresul tehnologic, răspunsul în fața epidemiei a fost identic cu cel de acum 100 de ani: carantina și purtatul măștii, inclusiv mult discutatele ventilatoare după unele studii din new York au făcut mai mult rău solicitand prea intens plămânii slăbiți de covid, rata de deces in randul celor ajunși pe ventilație mecanică fiind de 88%.

    Thumb up 3
  17. #37

    Cu exceptia ciobanului Ghita, care combina descoperirea tehnologiei Telekom odata cu practica vechiului obicei de a musca mana care te-a hranit, si a internetului care permite descarcarea a 4 catralioane de manele pe secunda, tehnologia nu a patruns in Romanica profunda, aia cu buda in curte, cu spirtul Mona la aperitiv, in timpul si la desertul cinei cu mamaliga, branza si ceapa bio. Asta nu inseamna ca oamenii aia sunt prosti, ci sunt victime ale unui sistem facut sa-i tina in ignoranta si prostire. E un cerc vicios, care se autointretine. Needucatii voteaza lichele, lichelele intretin needucatii. Poate tehnologia sa rupa lantul asta? Mira-m-as (poate, totusi, ar fi bun un chip sa le dea peste mana cu stampila pe trei trandafiri si patru mii de spini).

    Thumb up 0
  18. #38

    E adevarat ca tehnologia ne-a schimbat modul de a gandi ne-a busit memoria RAM nu mai e nevoie sa tii minte nimic pentru ca poti sa cauti. E adevarat si ca ne-a mototolit limba cu prescurtari cu scrieri fonetice care in curand vor deveni reguli gen jmekeri sarakule partikip sau prescurtari de whatsapp si FB. Dar omul se va adapta ca n-are de ales trebuie sa supravietuiasca si-si va crea anticorpi pentru invazia de info de fake news de exagerari de publicitate agresiva sau mincinoasa si isi va crea imunitate. Diferita dupa cat il duce capu pe fiecare. Dar asta e costul usurarii incredibile a comunicarii si a dezvoltarii. Omenirea evolueaza si asta e ganditi-va ca de la aparitia radioului a tv nu s-a mai compus nicio simfonie nicio opera lumea nu mai picteaza nu mai face balet toti sunt pe mobil au aparut alte preocupari. N-au mai aparut sporturi noi instrumente muzicale noi toata creatia omului s-a mutat in tehnologie sa faca aplicatii fintech-uri modalitati de plata etc. Efectul mai pregnant ar fi disparitia vietii private acum stii tot despre oricine aproape ce masina are unde-si face vacantele cu cine e daca mai e de ce e cu case cu ce gateste etc plus ca lumea a inceput sa vorbeasca in public pe speaker pe video chiar nu conteaza ca il aude tot magazinu sau tot trenu ce tampenii spune sau ce probleme are etc. E doar o noua etapa in evolutia omului. Problema e ca echilibrul vietii e tot mai fragil si suntem tot mai multi planeta e aceeasi si s-a dovedit ca inca avem limite acilea la noi acasa desi am trimis masinute pe Marte.

    Thumb up 1
    • #39

      Asa ca uitasem…mica mea obsesie…inca toata lumea vorbeste in milioane vechi :D la bani zic. Si banii s-au schimbat in 2005 asa ca idee.

      Thumb up 0
  19. Tehnologia e tot atat de vinovata pt prostia de care dau dovada hominizii ce populeaza Internetul precum este copacul in care se urca maimuta pt a-si arata mai bine fundul. Oamenii nu sunt mai prosti ca inaintasii lor, e doar mai vizibila pt ca nu se feresc s-o arate (mai ales online).

    Am obosit citind tot felul de planuri marete care vor sa vindece omenirea de defectul ei principal. Sfatul meu e sa incetati sa mai planificati astfel de schimbari si sa luati lumea ca atare.

    Thumb up 1
    • Dacă după tot ce s-a scris aici ai ajuns la această concluzie se prea poate ca la tine sa se aplice următoarele variante de răspuns:
      1. Concluziile tale sunt cea mai buna dovadă că în anumite cazuri “evenimentul” deja s-a produs.
      2. Faci parte dintr-o generație care nu a apucat și vremurile bune.
      3. Când vei avea copii te vei convinge.
      4. Nu era vorba despre maimuțele care se urcă în copac ci despre cele care se uită.
      5. In unele cazuri schimbările sunt ireversibile.

      Thumb up 0
  20. Sunt convins ca nu vei publica ce este mai jos, macar sa citesti si tot e bine. Daca vei publica se vor ciufuli multi toquemada moderni.

    Aditivii au fost inventati de specialisti, unii chiar savanti. Nu au fost inventati de taranii romani sau taranii din tarile vestice, tarani care sunt numiti fermieri. Nici macar de unii din categoria Olivia S. Deci este vorba de specialisti. Nu 2-3 ci sute. Unii au descoperit/inventat, apoi altii au verificat si au dat avize, altii de la firmele mari au re-verificat si au pus in practica. Exemplu – aspartam la Pepsi. In fiecare tara, s-au dat avize ca sunt ok pentru sanatate pentru ca nu se lasa sa vina orice rus sau alt dusman sa puna pe piata ce vrea el. Se numeste grija pentru sanatatea cetatenilor. Recent s-a descoperit ca unele E-uri sunt periculoase pentru sanatate. Cine a descoperit? tot specialistii/savantii.
    Acum este de preferat ca alimentele sa fie naturale, fara aditivi. Asa zic acum specialistii. Contrazic ce spuneau alti specialisti pana acum Cred ca e o afacere buna. La fel ca la unele vaccinuri.
    Cine crede ca aditivii sunt buni pentru ca asa au zis specialistii, sa-si hraneasca copii si sa fie fericit.

    Aditivii alimentari sunt substante chimice adaugate in diverse produse alimentare pentru a le imbunatati aspectul, gustul sau a le prelungi termenul de valabilitate.
    E123 …E239 – sunt posibili cancerigeni
    E 621 – glutamat de sodiu, se gaseste in supele instant concentrate, mezeluri, si unele condimente. Are efecte neurotoxice si poate provoca migrene si crampe
    E320 – E321, E211 – acidul benzoic si derivatii sai
    E251 – nitrat de sodiu, cancerigen
    E252 – nitrat de potasiu, cancerigen

    Thumb up 1
    • Omiti sa precizezi ca unele E-uri nici macar nu sunt pentru consum uman.
      Si astea nu sunt nici pentru gust, nici pentru miros, nici pentru aspect.
      Cand eram mic, bunica mea era incantata daca curcanul bine hranit trecea de 10 kg, acum curcanii de crescatorie au 25 de kg si mai mult (am inteles ca pot ajunge si la 40 kg).
      Toate astea sunt deci pentru ‘productivitate’, pentru ca hrana sa fie cat mai ieftina, pentru a simula o viata imbelsugata cat mai multor oameni.
      Iar E-urile pt consum animalier nici macar nu sunt foarte bine verificate. Isi inchipuie oare cineva ca, la sacrificarea animalului, acestea dispar ca prin minune?

      Thumb up 0
    • E,

      așa, și? Ce spui tu e echivalent cu “fabricanții de autoturisme mint și aplică uneori soluții care sunt periculoase. Hai să revenim la căruța trasă de boi”.

      Argumentul tău e greșit și rău-intenționat. Mengele a fost medic – înseamnă asta că tu mergi la Baba Vanga când te doare? (Mă rog, tu personal pari a fi capabil, eu vorbesc despre un “tu” general aici).

      Da, există specialiști care se joacă de-a ucenicul vrăjitor. Există oameni de știință care se grăbesc. Știința în sine e un continuum de încercare, învățare și îmbunătățire. Nimic nube absolut sigur, învățăm continuu. Că există oameni care nu se descurcă cu lipsa de siguranță absolută… e regretabil pentru ei, dar nu e un motiv să abandonăm știința. Cei ca tine își pot liniști fricile existențiale în biserică – acolo ai absolutul asigurat contra unui pumn de mărunțiș.

      În privința aditivilor în sine: unii sunt periculoși, alții sunt doar denumiri științifice pentru substanțe pe care le înfuleci sau bei cu poftă când consumi alimente bio, doar că, lipsit de cultură, habar n-ai de chestia asta. Flavonoizi, carotenoide, terpene, peptide cu lanț scurt, aldehide și cetone… toate astea le înghiți zi de zi chiar și dacă nu consumi nimic din comerț. Dar dacă nu știi chimie te bați fericit peste burdihanul plin că ce bio halești tu.

      Pe măsură ce specialiștii ăia pe care îi disprețuiești au aflat că unii aditivi (produși sub presiunea producătorilor) sunt potențial periculoși, au publicat chestia asta. Unii aditivi au fost excluși, alții au limite de concentrație. Știința a făcut ce trebuia să facă: a învățat și s-a perfecționat. Iar tu apari acum, căzut de pe Marte, cu prostia asta de idee?

      Arata-mi un mail sau o scrisoare către un producător în care ai cerut excluderea din procesul de fabricație a aditivilor periculoși. Arata-mi cum ai organizat un protest la o fabrică de produse alimentare. Arata-mi că nu ești doar un îngâmfat plin de sine precum capra de păduchi și continuăm discuția. Dar dacă ești doar unul dintre mulții lătrători de pe margine care se dau loviți când vine vorba de făcut lucruri du-te și roade-ți porția zilnică de votcă ieftină în tăcere. Pentru că știi cum se zice, e mai bine să taci și să pari prost decât să vorbești și să înlături orice îndoială. Cum ai făcut tu acum.

      Thumb up 0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest blog folosește serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.