Rețele sociale = păcănele digitale

După ani de zile de ezitare și dezbateri dureroase privind limitele libertății, iată că din ce în ce mai multe țări se pregătesc, de-acum, să adopte legislație pentru limitarea accesului minorilor la rețelele sociale. 

Prima a fost Australia. 

Aici, din decembrie anul trecut, 10 platforme on-line au fost obligate să ia “măsuri rezonabile” pentru a împiedica minorii mai mici de 16 ani să-și facă conturi de utilizator. Printre aceste rețele se găsesc Tik Tok, Instagram, Facebook, X, Reddit sau Youtube. Doar în prima lună după intrarea în vigoare a noii legi au fost dezactivate aproape 5 milioane de conturi – asta într-o țară de 25 de milioane de locuitori.

Copiilor le este permis, în schimb, să se înroleze pe Youtube Kids, Google Classroom, Whatsapp etc. 

eSafety, adică Autoritatea națională australiană pentru siguranță on-line, a stabilit trei condiții pe care trebuie să le bifeze o rețea socială ca să fie obligată să blocheze crearea conturilor de către minori. Acestea sunt:

Și alte țări urmează exemplul australian – printre acestea, Franța, Grecia, Danemarca, Norvegia, Irlanda, Marea Britanie, unde diverse inițiative legislative asemănătoare sunt în parcursul parlamentar. Ieri, s-a alăturat acestui grup și Spania, potrivit unui anunț făcut de premierul Pedro Sánchez. 

În toate cazurile, n-ar urma să fie blocat accesul propriu-zis la rețele, ci doar posibilitatea minorilor de a-și face conturi, ceea ce este crucial: fără cont poți vedea, să zicem conținut, dar nu poți publica, interacționa sau distribui conținut. Asta nu înseamnă interzicerea rețelelor sociale, ci doar că acestea n-ar mai putea să personalizeze conținutul pe care îl afișează pentru utilizatorii minori – adică n-ar mai putea să speculeze slăbiciunile psihologice și imaturitatea copiilor și nici să le pompeze în feed material menit să le crească acestora dependența de scroll. Evident, n-ar fi o protecție completă, dar ar fi mult mai bine ca acum.

Cum ar putea fi controlată vârsta celor care vor să-și facă conturi pe aceste rețele? Și, mai ales, cine ar trebui să facă verificarea?

Răspunsul la ultima întrebare este simplu: rețelele vor avea această obligație, folosind servicii independente, ale unor terțe companii, iar pentru asta vor putea fi folosite diverse metode. Printre acestea: verificarea simplă cu act de identitate scanat, fără stocarea documentului; sau autentificare cu un ID digital, prin care se confirmă vârsta, dar nu și identitatea propriu-zisă; sau estimarea vârstei cu programe specializate, care presupun selfie-uri video. 

Metodele de verificare a identității și vârstei sunt deja larg răspândite și funcționale – inclusiv în România. De exemplu, orice cetățean român care are un cont pe platforma de identitate digitală ROeID, adică în sistemul național de identitate digitală al României, a trecut printr-un astfel de procedură, care s-a desfășurat integral online.

Oricare ar fi metoda de verificare, platforma ar urma să fie responsabilă pentru respectarea regulilor, iar statul ar urma doar să stabilească standardele, să controleze respectarea procedurii și să aplice sancțiuni în cazul încălcării regulilor. În Australia, de pildă, sancțiunile pentru nerespectarea legislației de protecție a minorilor pe rețelele sociale poate duce la amenzi de până la 30 de milioane de euro.

Unde se află România în această dezbatere?

Păi… din păcate, și nicio surpriză: în plină confuzie și departe de măsuri eficiente, dacă e să luăm în calcul atât Legea Majoratului Digital, uitată pe undeva prin Camera Deputaților, cât și ultimele declarații publice ale ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, care dovedește o foarte surprinzătoare neînțelegere a aspectelor elementare ale problemei.

Proiectul legii majoratului digital, de pildă, inițiat de senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, stabilește că minorii sub 16 ani vor putea accesa servicii online și își vor putea crea conturi personale doar cu acordul parental verificabil. Adică, mai plastic, spus, crema puca, vax albina. Am văzut cu toții cam ce aberații și bazaconii postează unii dintre părinții din această țară. Cum să le dai lor sarcina de protejare a minorilor de conținut dăunător, din moment ce ei înșiși produc așa ceva ca niște țevi sparte de canalizare?

Cât despre poziția ministrului de Interne, aici, altă dandana. 

Acum câteva zile, dl. Predoiu a sărit din baie cu o postare aspirațional-tălâmbă pe Facebook, unde ne-a anunțat pe toți că, prin prisma carnetului său de partid, are “în „ADN-ul său ideologic” libertatea și valori conservatoare în general”, drept pentru care, “în principiu”, nu e pentru interdicții.

În particular, dl. Predoiu pare c-a înțeles cumva – și nu se știe cum – c-ar fi vorba de a interzice minorilor să acceseze orice fel de conținut online, iar interzicerea e neplăcută deoarece, ca să-l citez, “nu îi pregătește pe copii pentru realitate”.

Asta e ca și cum ai spune că dacă n-ai înțărcat sugarul cu țuică, nu-l pregătești pentru bețiile de mai târziu. 

Tot domnul ministru scrie, textual, că “interdicția pentru minorii sub 15 ani de a accesa conținutul online nu rezolvă nimic, în plus va bloca resurse imense pentru aplicarea interdicției și va umple centrele de detenție cu minori”.

De unde le scoate, habar n-am, dar nicăieri și niciodată n-a fost vorba nici să fie interzis Internetul și nici să fie vânați copiii care deschid o pagină de internet – și băgați și la pușcărie pentru așa crimă.

Este șocant că o poziție cu atâta greutate în statul român este deținută de un personaj într-atât de paralel cu temele reale de dezbatere. Știm că prima condiție pentru a rezolva o problemă e s-o înțelegi – or, din păcate, dl. Predoiu nu pare să fi ajuns încă la acest nivel. 

În schimb, secretarul de stat de la Interne, Raed Arafat, a spus lucrurilor pe nume: copiii nu mai sunt demult doar utilizatori de social media, ci victime ale unor algoritmi care le macină creierul și atenția – și trebuie făcut ceva pentru a-i salva. 

Milioane de adolescenți scrollează compulsiv, cufundați într-o lume de stimuli rapizi, imagini șocante, provocări periculoase, țintiți de algoritmi care le învață vulnerabilitățile și învață să le întrețină vulnerabilitățile – totul, pentru a-i ține cât mai mult timp în fața ecranelor. 

Aceste rețele nu sunt platforme de divertisment – dac-or fi fost vreodată. Sunt mașinării sofisticate și eficace de creat dependență. 

Într-o etapă a creșterii în care creierul este încă în formare, iar identitatea de sine e fragilă, expunerea zilnică la comparații sociale, bullying, fake news, conținut violent șamd produce daune pe termen lung. 

Numeroase studii arată că minorii care petrec mai mult de 3-4 ore pe zi pe rețele dezvoltă mai des simptome de anxietate, depresie și izolare. Nesiguranțele pubertății se accentuează – dacă nu primesc like-uri, se simt nevăzuți, lipsiți de valoare – iar bullying-ul online face ravagii. Mulți copii pierd capacitatea de a se concentra, devin irascibili, ba chiar dezvoltă simptome de sevraj dacă sunt lipsiți de ecran. 

Ei bine, dacă rețelele sociale sunt (de fapt) droguri digitale pentru minți în formare iar efectul lor este de masă, societatea trebuie să se îngrijoreze, iar statul are nu doar dreptul, ci și obligația să intervină.

Pur și simplu, sănătatea mintală a următoarelor generații nu poate fi lăsată pe mâna unor algoritmi care optimizează pentru „timp petrecut în aplicație”, nu pentru dezvoltare emoțională sau echilibru cognitiv.

Dacă nu acționăm acum, vom lăsa milioane de copii să ajungă adulți cu dependențe deja instalate și traume profunde. Vă imaginați cum vor arăta aceste lumi?

Deci o lege care să controleze accesul minorilor pe rețelele sociale este, efectiv, un gest de igienă mentală colectivă și de autoprotecție societală. Dacă statul nu va face acest pas, atunci noi, ca societate, abdicăm de la datoria de a ne apăra copiii – adică viitorul.

PS – nici n-am mai adus în discuție asta: 

Meta va fi judecată într-un proces deschis de statul american New Mexico. Este acuzată că a permis cu bună-știință folosirea platformelor sale pentru exploatarea sexuală a copiilor, obținând bani din reclamele afișate celor ce urmăreau astfel de postări. Investigația, bazată pe o operațiune sub acoperire, în care anchetatorii și-au creat conturi de copii și au fost contactați de numeroși pedofili. Procurorul general al statului New Mexico consideră că Meta este „cea mai mare piață pentru pedofili și prădători sexuali la nivel global”.