Gaura din buget a ajuns la 45 de miliarde de lei, a declarat aseară ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care a încercat să explice, într-un interviu la Digi 24, ce măsuri se pregătește să ia guvernul PSD/PNL pentru reducerea deficitului, care a crescut atât de mult încât pune în pericol fondurile europene.
În continuare, nimic clar despre reducerea cheltuielilor statului. Dl. Boloș spune că banii publici trebuie cheltuiți responsabil și cu respect față de contribuabili și că trebuie o colectare mai bună – dar acestea sunt generalități goale de conținut, atâta timp cât realitatea arată exact contrariul – risipă a banului public și o evaziune fiscală uriașă, pentru reducerea căreia guvernul nu face nimic, de fapt, și nici nu vrea să facă nimic. Vă reamintesc declarația recentă a președintelui UDMR, Kelemen Hunor, care a explicat că digitalizarea ANAF, care ar eficientiza semnificativ structura, n-a putut fi făcută pentru că ar fi însemnat reduceri de câte 2-300, poate chiar și 400 de posturi din sistem pe fiecare județ.
Potrivit unor estimări, bugetul României pierde anual câte 150 de miliarde de lei din cauza evaziunii fiscale – adică de peste 3 ori cât e gaura din buget, 45 de miliarde de lei. Aici sunt banii dumneavoastră!
Dar guvernul, care nu are niciun plan concret și nicio intenție, de fapt, să reducă evaziunea fiscală, vrea să crească taxele și impozitele în speranța că va încasa mai mult. Problema cu această abordare este că statul vrea să ia mai mulți bani tot de la cei care plătesc acum, în timp ce-i ignoră pe aceia care nu plătesc. Cu alte cuvinte, creșterea taxelor și impozitelor va lovi în afacerile corecte și în cetățenii corecți, care vor privi spre cei care nu plătesc nimic sau aproape nimic și care nu vor fi afectați și se vor întreba, pe bună dreptate, de ce-s ei mai fraieri.
Iată, de exemplu, statul are de recuperat peste 83 de miliarde de lei ca datorii ale companiilor care au restanțe de plată la Fisc.
Este vorba despre 36.533 de firme cu datorii – cum spuneam, 83,5 miliarde de lei, deci de aproape două ori mai mult decât gaura din buget.
Dar, atenție, 373 de companii cu capital de stat, din aceste 36 de mii, au în total datorii de 19,5 miliarde de lei, adică 23,35% din totalul restanțelor.
Mai simplu spus: 1% din companiile cu restanțe sunt ale statului, iar acestea acumulează 25% din datorii. Adică 1% din companiile cu restanțe, care sunt ale statului, au de plată aproape cât jumătate din gaura de la buget, gaură pe care guvernul vrea s-o acopere prin creșterea taxelor și impozitelor și birurilor pe cetățenii cinstiți, care își plătesc datoriile.
Nu vi se pare scandalos, totuși?
Ce face statul pentru a recupera acești bani? Păi, nimic. Companiile acestea de stat, găuri negre în economia României care sunt de facto falite, sunt ținute în viață artificial din rațiuni pur politice. Voturi. Mari angajatori în zone sărace, partidele de la guvernare nu-și permit să închidă aceste găuri negre că se tem să nu piardă voturi.
Primele trei companii cu restanțe sunt toate de stat:
Compania Națională a Huilei – 5,2 miliarde de lei, CFR Marfă – 2,16 miliarde de lei, Complexul Energetic Hunedoara – 1,74 de miliarde de lei.
Iar în top 20 cei mai mari restanțieri, șapte societăți sunt de stat, acestea având de dat o sumă totală de 13,2 miliarde de lei, a aflat Libertatea.
Din nou – aici sunt banii dvs.
Încă un exemplu de bani publici risipiți fără nicio jenă: aproximativ 80% dintre primăriile din România sunt, și ele, falite, în sensul că abia dacă-și pot asigura salariile personalului din taxele și impozitele locale pe care reușesc să le colecteze. Nu pentru că-s mici taxele și impozitele, ci pentru că-s primării în localități foarte mici, dar care au foarte mulți angajați. Din cele 2800 de comune din România, aproape 2.400 au sub 5.000 de locuitori, iar 900 n-au nici măcar 2.000. 117 orașe din cele 216 orașe nu au nici măcar zece mii de locuitori. 80% din primăriile din această țară au nevoie de bani de la guvern și consiliile județene ca să poată funcționa, măcar, darămite să mai și performeze.
Am văzut aseară un reportaj-anchetă foarte bun la Pro TV din orașul Vașcău, din Bihor. Un oraș cu… 2000 de locuitori. Cât o scară de bloc din Berceni. Apropo, sunt 40 de angajați în această primărie a unui oraș doar cu numele. Primarul are șofer personal și consilier. Sunt 12 paznici. Pe cât a reușit să strângă anul trecut primăria Vașcău din taxe locale, tot pe-atât a trebuit să mai primească de la guvern, că altfel nu putea să-și plătească facturile și salariile angajaților. Ce spunea dl Boloș, că e nevoie de respect în cheltuirea banului public?
Este evident că aici e nevoie acută de o reorganizare serioasă, doar că, iar… niciun guvern nu face ce trebuie să facă pentru că voturi. Singurul motiv de existență a acestor consumatori de resurse este că mai adună niște voturi pentru cine-i ține-n viață.
Toată politica asta de ignorare a realităților economice și fiscale din România merge un timp, dar falimentul național e garantat. Singurul lucru pe care-l fac guvernele e să amâne momentul… cât se mai poate.
7 comentarii Adaugă comentariu
Le dai “mocangeală”, vor trândavi cât e ziua de lungă și își vor cimenta niște drepturi definitiv (i.e. “Să ne dea”, “să ne facă”, etc). Aceștia vor fi mereu ușor de controlat, deoarece valorile lor sunt cu mult sub “genunchiul” broaștei și atâta timp cât le vor fi satisfăcute nevoile primare, moca, vor vota și cu mama dracului.
Aceștia sunt “the elephant in the room”, despre care nu se cade sa vorbim în societatea modernă, actuală, deoarece suntem cu toții egali. Așadar, la fel cum americanii înstăriți, întorc privirile când trec pe trotuarele pline de homleși si de kkti, in San Francisco, la fel am început să devenim și noi pe aceste meleaguri, ceva mai nepăsători față de problemele reale din societate. Am devenit orășeni și ne-am pierdut calitățile pe care le aveam pe vremea când eram o societate majoritar rurală.
O parte proastă, fundamental greșită, este votul în sine. Se pleacă de la premiza că avem cu toții mai mult decât un simplu balon, plin cu boabe de porumb, pe umeri. Alegem niște lideri, fără sa avem habar despre însemnătatea acestor decizii. Nu înțelegem ce puteri le oferim acestor lideri, nici ce potențial au ei pentru ducerea la îndeplinire a unor planuri. Alegem doar pentru a avea parte de acel mic sentiment “control” => “Am ales! Le-am arătat că eu sunt în control!”.
Din păcate, nu văd o îmbunătățire a situației în următorii ani. N-avem încă un sistem școlar modern (clasele 1-8), care să creeze oameni cu principii solide de etică. La noi, încă se merge pe mate/info și plecat din țară. Nu spun întâmplator “clasele 1-8”, considerând că atunci se formează caracterul și valorile viitorului lider, indiferent de mediul de acasă.
Dacă aș avea vreo putere de a influența lucrurile în domeniul educației romanești, aș miza mai mult pe filosofie, istorie, cultura civică, logică, etc.
Nu cumva firmele nomenclaturii de partid si securiste nu platesc taxe si impozite ?
D-l Bolos ca si inaintasii sai a venit ca sa „vorbreasca vorbe”. Sa nu uitam ca de la „detronarea”doamnei Dancila , care a lasat tara cu o datorie de 34 miliarde de euro, „gowernele”mele au ridicat-o la 160 de miliardede euro.Ne punem intrebarea , daca in 30 de ani am facut acea datorie ,in ’90 aveam 0( zero) datorii si aveam de primit niste miliarde ,cum s-a reusit in 3(trei) da 3 ani sa se faca un imprumut URIAS , care nu poate fi justificat ? Si unde-s banii? Johannis , caCaztu , Sica Mandolina ,etc chiar nu ne pot da un raspuns? Au pus pietre de moara pe umerii copiilor , nepotilor si urmasilor lor. Cine raspunde ?PS Sa nu-l uitam nici pe Neulander-Roman si A.Nastase ,care la sugestia „aliatilor”au sters datoriile ce le aveam de primit de la Iraq , Libia ,etc.Vad ca se uita repede….Cit despre EDUCATIE ,SANATATE , INFRASTRUCTURA …. Vedeti infrastructura in arii protejate ,exemplu -pe malul lacului Siutghiol…
Statul inventeaza taxe noi pentru ca nu este in stare sa colecteze prin angajatii incompetenti. Caz real: ma trezesc invitat la ANAF pentru ca n-am depus o declaratie de venit pentru suma de 27000 lei, chipurile primita ca dividende. La ANAF aflu ca o firma din Bucuresti a depus declaratie de plata dividende catre CNP-ul meu desi eu n-am legatura cu nicio firma si nici n-am primit niciodata banii astia. La ANAF mi se cere sa depun declaratia de venit ca sa platesc taxe dar explic la ghiseu ca firma respectiva nu putea sa plateasca dividende catre un CNP care nu este actionar in firma si depunerea declaratiei mele inseamna un nou fals. De la ghiseu mi se spune ca trebuie sa rezolv problema si-mi da datele firmei, numele administratorului spunandu-mi ca trebuie sa discut cu el pentru indreptarea erorii (probabil a respectat GDPR). Sun respectivul care imi comnunica sa-i trimit repede actele ca el pleaca din tara. Ii trimit documentele si bineinteles ca nu mi-a mai raspuns la telefon. Uite asa ANAF nu colecteaza de la cel care este dator si pe mine ma ameninta cu amenda contraventionala.
De ce angajatul ANAF n-a verificat veridicitatea declaratiei depuse de firma de la Bucuresti? Din incompetenta si din aceeasi cauza angajatul de la ghiseu ma trimite pe mine sa rezolv problema.
„Ciolacu şi-a angajat 150 de oameni la SGG numai în iulie 2023”. Ce sa faca ?