Tratamentul cu plasmă convalescentă întâlnește rezistența sistemului

Urmăriți știrile despre tratamentul bolnavilor de Covid-19 cu plasmă convalescentă? Eu sunt fascinat de subiect, cu atât mai mult cu cât acest tip de tratament are în spate o istorie a disperării și ingeniozității umane. A apărut în urma observațiilor empirice și e folosit în condiții dramatice, când armele moderne ale medicinei – vaccinurile, antibioticele, antiviralele – nu funcționează sau, pur și simplu, nu există.

Tratamentul cu antiser, adică cu ser sangvin recoltat de la un animal injectat cu un virus/agent patogen, care conține anticorpi, a fost încercat prima dată de un medic german, Emil von Behring, la sfârșitul secolului XIX, pentru combaterea difteriei, o boală adesea fatală în cazul copiilor. Pentru descoperirea sa, Emil von Behring a primit primul Nobel pentru medicină, în 1901. La vremea respectivă, doctorul Behring era aclamat ca “salvatorul copiilor”, și a și fost înnobilat pentru rezultatul cercetărilor sale – de aici particula “von” din numele său.

Principiul a fost apoi extins iar “antiserul” acesta a fost apoi recoltat de la pacienți vindecați de alte boli contagioase, pentru care nu exista tratament la momentul respectiv.

“Plasma convalescentă”, cum îi spunem zilele acestea, a fost folosită în vremea pandemiei de gripă spaniolă, cu efecte pozitive concrete (o cercetare recentă pe arhive arată că metoda a micșorat cu 21%, în medie, rata de mortalitate a pacienților transfuzați). În anii ’30, a fost utilizată cu succes în cazul epidemiilor de pojar. În timpul războiului coreean, în anii ’50, medicii militari au făcut transfuzii cu plasmă convalescentă soldaților infectați cu un tip de hantavirus care provoca “febra hemoragică coreeană”, salvând, probabil, mii de vieți. Până prin anii ’70, era una dintre terapiile folosite în cazul tusei convulsive (pe care noi o știm sub numele dat de mamaie, tuse măgărească). Tratamentul cu plasma convalescentă a fost folosit și recent, împotriva Ebola și SARS, cu efecte pozitive certe. Este, în continuare, tratamentul standard împotriva unei blestemății numite “febra hemoragică argentiniană”, perevenind 90% dintre morți.

Acum, se încearcă tratament cu plasmă convalescentă împotriva covid-19. Știm, din experiența de mai bine de un secol, că ar putea să ajute pacienții – ba chiar primele teste și studii clinice, în Italia, au dat rezultate foarte bune.

Totuși, trebuie să înțelegem că plasma convalescentă nu este un vaccin și nu funcționează ca un vaccin, și, de asemenea, nu este un tratament cu eficacitate 100%. Nu oferă imunitate activă, ci pasivă. Diferența este importantă.

Foarte neștiințific explicat, diferența este următoarea:

– În cazul unui vaccin, i se oferă sistemului imunitar un virus inofensiv, fără dinți și fără gheare, iar sistemul imunitar învață să-l recunoască, află care-i sunt punctele vulnerabile și înțelege cum îl poate ucide, producând anticorpi în cazul în care este infectat, în viitor, cu acel virus (totuși, memoria asta are limite, de aceea se mai fac și rapeluri pentru unele boli).

– În transfuzia de plasmă, organismul receptor primește “trupe de sprijin”, adică anticorpi deja creați de organismul unui pacient care a învins boala. Plasma este lichidul organic gălbui în care “înoată” celulele sanguine (hematii, trombocite), substanțe organice variate (lipide, glucide etc) sau substanțe biologic active (hormoni, anticorpi etc). Pe noi ne interesează, evident, anticorpii. Acest influx de anticorpi din plasma unui convalescent ajută organismul țintă, în principiu, să lupte împotriva virusului care l-a infectat. Succesul terapiei depinde de mulți factori – de momentul în care se face transfuzia în raport cu debutul bolii, de nivelul viremiei, de puterea de luptă a organismului respectiv. Se presupune că influxul de anticorpi printr-o transfuzie de plasmă convalescentă ar trebui să reducă viremia și să dea organismului infectat un răgaz, până începe să-și producă proprii anticorpi (dacă reușește). Important este că, dacă plasma respectivă nu este infectată cu alți agenți patogeni (HIV, hepatită șamd, dar de aceea se fac analize înainte de transfuzie), rău n-are cum să facă.

Până acum studiile au avut rezultate încurajatoare și, în lipsa unui vaccin sau a unui tratament 100% eficace pentru covid-19, din ce în ce mai multe țări încearcă transfuzii cu plasmă convalescentă. Printre acestea, SUA, Canada, Spania, Italia, Franța, Germania, Marea Britanie, Elveția, Austria, Ungaria, Moldova, Israel, Emiratele Arabe Unite, India, China, Taiwan, Singapore, Coreea de Sud, Japonia și altele. Autoritățile recomandă insistent și susțin donarea de plasmă dn partea convalescenților.

În SUA, unde FDA a făcut un apel public către cei vindecați de covid-19 să doneze plasmă, până duminică, fuseseră deja inoculați 4.400 de pacienți.

În Marea Britanie, ministrul Sănătății, care s-a vindecat de Covid-19, a donat plasmă și a recomandat public și altor cetățeni să facă la fel.

În Republica Moldova, șeful serviciului SMURD a donat și el plasmă convalescentă, în vederea folosirii pentru tratamentul împotriva Covid-19.

Ce se întâmplă la noi?

Ei bine, la noi, însăși ideea donării de plasmă prin echipamente moderne, cu costuri reduse, s-a lovit de rezistența sistemului național de transfuzii, pentru că asta implică schimbarea unor vechi obiceiuri și, probabil, relații de afaceri pe banii statului.

De aproape o lună și jumătate, în spațiul public circulă știrea unei donații de echipamente de plasmafereză făcută de un om de afaceri român.

Ce fac aceste aparate? Practic, separă plasma din sânge chiar în timpul donării, ceea ce echipamentele folosite acum în sistemul național de colectare a sângelui nu pot face. Cu mașinile moderne, se reține doar plasma iar sângele (hematii, trombocite etc) se reîntoarce în organismul donatorului. Pentru donator, procedura este practic aceeași ca la o donare obișnuită, ba chiar mai simplă, pentru că se reține doar o parte din fluidul sangvin, deci recuperarea e mult mai rapidă.

Aceste echipamente donate urmau să fie instalate inițial în spitalele din țară, unde medicii urmau să recolteze “plasmă convalescentă”, adică plasmă cu anticorpi de la cei care se vindecaseră deja de covid-19, pentru a o transfuza apoi bolnavilor de Covid-19, ca să-i ajute pe aceștia în lupta cu infecția, după modelul cunoscut deja în toată lumea de mai bine de un secol.

Intenția este minunată. Însă punerea ei în practică, în România, este un calvar și o rușine. Birocrația, politicianismul, corupția, rezistența sistemului la schimbare par deocamdată mai puternice decât obligația morală și legală de salvare a unor vieți.

Ce urmează este rezultatul unor discuții cu reprezentanți ai Minsiterului Sănătății și ai firmei donatoare, cât și a documentării din surse publice.

Așadar, la 30 martie Ministerul Sănătății a semnat contractul de acceptare a donației și a scopului donației – adică recoltarea de plasmă convalescentă în vederea tratării bolnavilor de Covid-19. Ministerul a preluat, într-o primă fază, 3 aparate de plasmafereză cu câte 1000 de kituri, în vederea instalării lor în centrele de transfuzie din București, Iași și Timișoara. Pentru că donatorul, Florin Hozoc, este din Piatra Neamț, el decis să doneze un aparat și spitalului din orașul său natal. Hozoc susține că a primit ulterior cereri și din alte județe, așa că a hotărât să ofere suplimentar, pentru utilizare, timp de 12 luni, alte 14 aparate, care urmează să fie instalate în alte 14 orașe.

Dar a fost nevoie apoi practic de întreaga lună aprilie pentru ca Ministerul Sănătății, Institutul de Hematologie și centrele de transfuzii să cadă de acord asupra birocrației ce trebuie să însoțească această activitate de recoltare și administrare de plasmă convalescentă. În unele situații, dezinteresul reprezentanților din domeniul hematologic a fost scandalos:

  • la o video-reuniune a experților din Uniunea Europeană pe tema tratamentului cu plasmă convalescentă, de pildă, în 2 aprilie, reprezentantul României a fost singurul care a absentat.
  • într-un alt incident, un reprezentant al Centrului de Transfuzii București a declarat că în România nu se poate administra plasmă convalescentă deoarece aceasta n-ar putea fi testată pentru prezența anticorpilor de covid-19, deși majoritatea spitalelor și laboratoarelor pot detecta corect titrul respectiv printr-o tehnică imunologică binecunoscută și frecvent folosită (ELISA).
  • inițial, reprezentanții autorității sanitare au dorit redactarea și aprobarea la nivel central, de către 3 instituții separate (Comisia ATI, MS, Societatea Română de ATI), la propunerea medicilor curanți, a documentației pentru administrarea plasmei convalescente în cazul separat al fiecărui pacient – o birocrație atât de stufoasă încât, probabil, pacientul respectiv nici n-ar mai fi apucat tratamentul până s-ar fi luat toate ștampilele.
  • Centrul de Transfuzie din Timișoara a refuzat inițial să primească echipamentul donat iar donatorul a fost informat că va fi obligat să plătească taxă de depozitare până și-l va lua înapoi.
  • la Piatra Neamț, șefa Centrului de Tansfuzii a refuzat, de asemenea, să preia echipamentul, spunând că nu are “posibilități să-l folosească” și așteaptă un ordin direct în acest sens de la Minister.

Acum, puțină aritmetică:

Fiecare aparat de acest gen, dintre cele donate, este normat pentru 10 recoltări de plasmă pe zi, iar dintr-o recoltare pot fi alcătuite 3 doze care pot fi administrate la 3 pacienți.

Așadar, fiecare echipament poate produce lunar 900 de doze de plasmă convalescentă care conține anticorpi de la persoaane care s-au vindecat de covid-19.

Au fost instalate deja aparate de plasmafereză la București, Iași, Bacău, Galați, Buzău, Brașov, Sibiu, Bistrița Năsăud, Baia Mare și Timișoara. La începutul acestei săptămâni vor mai fi instalate la Giurgiu, Pitești, Ploiești, Drobeta Turnu-Severin, Alba Iulia și Suceava. Fiecare aparat vine cu câte 1.000 de kituri de recoltare, urmând ca aceste consumabile să fie reînnoite pe măsură ce sunt folosite.

Una peste alta, cu totalul de 18 echipamente ce ar urma să fie instalate în această fază, la nivel național s-ar putea recolta lunar, la capacitate maximă, 16.200 de unități de plasmă convalescentă.

Institutul Național de Hematologie a cerut însă ca numărul recoltărilor să fie de cel mult 4 pe zi/aparat, presupun că din motive întemeiate (timp de lucru, personal etc.)

Asta înseamnă că fiecare aparat va putea produce lunar cel mult 120 de doze de plasmă convalescentă, în loc de 900.

Chiar și așa, asta ar însemna 2.160 de doze lunar. Orice s-ar spune, este o valoare respectabilă, în condițiile în care avem 13.000 de cazuri confirmate și sute de pacienți în stare gravă, internați în secții ATI.

Dar, pentru asta, ar trebui ca Centrele de Transfuzii să facă eforturi oneste pentru a chema convalescenții la donare – fără donatori nu există plasmă convalescentă și nu există tratament, deci bolnavilor în stare gravă le este refuzată o șansă suplimentară de a lupta cu boala.

Până duminică, doar 2 donatori – persoane vindecate de covid-19 – au fost puși pe echipamentul de plasmafereză – la București.

Sunt peste 4.500 de persoane vindecate deja de covid-19 în România, de la care s-ar putea recolta, dar Centrele de Transfuzii n-au găsit decât 2 donatori.

Oricum ai încerca să explici cifra asta, nu-ți iese la final decât “bătaie de joc”.

Nu știm câți oameni ar putea fi salvați, în cele din urmă, prin tratamentul cu plasmă convalescentă. Dar știm sigur că, prin dezinteresul acesta monstruos, niciunul nu va fi salvat.

De ce oare această rezistență?

Nu am o explicație precisă, însă unele lucruri “vin de se leagă”. Vă spun care este starea de fapt, pe puncte.

1. Centrele de Transfuzii din România sunt, prin lege, instituții de stat – activitatea de recoltare de sânge și produse derivate este a statului în România.

2. Aceste instituții nu au acreditare europeană – la drept vorbind, nu sunt acreditate nici măcar potrivit legilor românești în vigoare. Ele funcționează în baza unor “autorizații” emise de DSP, dar care nu au valoare potrivit reglementărilor europene. De aceea, produsele secundare pe care le recoltează – plasma, de pildă – nu pot fi folosite la producția de medicamente, ca în orice altă țară civilizată, ci doar la intervenții chirurgicale urgente. Când se termină spațiul de depozitare, se aruncă, pur și simplu.

3. Centrele de Transfuzie pot recolta și acum plasmă de la donatori, dar indirect – adică recoltează sânge integral, nu doar plasmă, iar sângele total îl separă ulterior în produse. Pentru asta, însă, folosesc o tehnologie învechită, care necesită consumabile extrem de scumpe – de fapt, de aproape 20 de ori mai scumpe decât tehnologia modernă din echipamentele moderne de plasmafareză.

4. Iar acum, clenciul: pentru continuarea activității de separare a sângelui pe baza tehnologiei pe care o au, centrele de transfuzii au solicitat achiziții de peste 5 milioane de euro pentru 2020. Banii aceștia ar urma să treacă prin foarte multe mâini, așa cum se întâmplă la orice achiziție de stat. Ce degețele vor unge ei, nu știu, dar va fi destulă miere în multe locuri suficientă cât să justifice rezistența la schimbare.

Dar de ce și de unde avea Hozoc atâtea echipamente disponibile de plasmafereză, pentru a le dona/împrumuta statului român? Că doar nu le ții în garaj, ca vampirul.

L-am sunat. Mi-a spus că face o investiție în Ungaria, unde deschide câteva centre de recoltare de plasmă. În Ungaria, domeniul recoltării de sânge este liberalizat, deschis inițiativei private sub control guvernamental. Ungaria are zeci de centre de recoltare, care funcționează atât de bine încât nu doar că țara nu s-a mai confruntat de ani de zile cu vreo criză a sângelui, dar face și medicamente pe baza produselor derivate – imunoglobuline, de pildă – sau exportă în alte țări. Hozoc spune că a apucat să cumpere echipamentele, dar a început pandemia și proiectul a fost pus pe pauză, așa că, decât să le țină în depozite, mai bine le oferă statului român pentru ca acesta să le folosească și să ajute bolnavii.

Interesant că toate echipamentele donate sau împrumutate statului, cu tot cu kiturile de operare aferente, au costat semnificativ sub un milion de euro. Faceți acum comparația cu bugetul de 5 milioane de euro cerut pentru întreținerea sistemului actual din centrele de transfuzii și s-ar putea să înțelegeți mai bine de unde rezistența asta la schimbare.

Ăsta e un gen de rezistență care-mi aduce aminte de îndârjirea cu care stau înfipte căpușele în organismul pe care-l parazitează. Riscă mai degrabă să li se rupă capul decât să dea drumul la pradă.


Surse:

1. WHO – Potential Use of Convalescent Plasma During a Flu Pandemic.
2. Annals of Medicine – Meta-Analysis: Convalescent Blood Products for Spanish Influenza Pneumonia: A Future H5N1 Treatment?
3. The Lancet: Convalescent plasma as a potential therapy for COVID-19.
4. USA COVID-19 expanded access program.
5. Dr. Stephen M. Hahn, FDA Commissioner, discusses the importance of donating plasma to help fight #COVID19.
6. Coronavirus: Health Secretary Matt Hancock donates to trial of COVID-19 plasma treatment.
7. COVID-19: Şeful SMURD, primul donator de plasmă din R. Moldova.
8. Donarea de plasmă în România: covidplasma.ro
9. “România nu poate începe cel mai eficient tratament pentru pacienții COVID-19 pentru că nu are un test.”
10. COVID-19: testele care depisteaza anticorpii.
11. Echipamentul de recoltat plasma, refuzat la Piatra Neamț. Victoria Marin, directoarea Centrului de transfuzie: “Dacă primesc o adresă care să mă oblige să fac plasmă de convalescent, bine, dacă nu, eu nu pot să accept acest aparat.”
12. An EU programme of COVID-19 convalescent plasma collection and transfusion.
13. Before Vaccines, Doctors ‘Borrowed’ Antibodies from Recovered Patients to Save Lives.
14. Colectarea de plasmă – Exemplul Ungariei.
15. Terapia al plasma funziona – prof. Giuseppe de Donno.

29 comentarii Adaugă comentariu

  1. Cateva intrebari (retorice):
    Cati medici poarta brasarda (indiferent de culoare) pentru a protesta impotriva acestei birocratii?
    Ce sindicate, din sanatate sau din orice alt domeniu, au luat pozitie critica pivitor la aceasta birocratie?
    Ce a facut ‘Avocatul Poporului’, distinsa doamna Renate WEBER, in privinta acestei birocratii?
    Cate dosatr ‘In rem’ pentru ‘zadarnicirea combaterii bolilor’ sun deschise de catre parchetele cu competenta in astfel de spete?

    Thumb up 8
    • La aia cu madam Weber am râs zgomot, am trezit-o pe fi-mea
      Ai fost senzație…cum ar veni, undeva, prin străfundurile creierului, ai luat totuși un mic pariu cum că tanti aia se poate ocupa măcar din nimereală cu ceva util
      F bun :)

      Thumb up 0
    • @curly
      Nuuuu!
      Banuiesc (exista unele semnale in alte postari ale lui Vlad) ca la Avocatul Poporului si la alte institutii centrale ale statului roman exista un soft care ii alerteaza atunci cand cineva posteaza numele institutiei sau al sefului. Macar asa poate afla ca ne intereseaza subiectul, si am de 4% speranta ca ar putea sa rectioneze, fie si neoficial.

      Thumb up 0
  2. Alo, alo stati lnistiti la locurili voastre ca nu se schimba nimic. Nici in invatamant (de ex. ce rost practic au inspectoratele scolare judetene?!) nici in sanatate unde licitatiile cu cantec continua, nici in administratie /primarii unde se trag salve de tun cu constracte de sute de milioane de lei, nici in restructurarea adminstratiei de absolut nici un fel, ce sa mai spunem de pensiile speciale care raman cum am stabilit , maine poimaine se maresc si pensiile cu 40 % pentru ca nu cinstit ca pensionarii sa duca singuri povara crizei etc etc

    Thumb up 5
  3. Admirabil documentat și prezentat!

    Motive pentru o abordare rezervată a soluției propuse:

    1. Parte teoretică
    După câte se pare Covid-19 este un virus extrem de contagios. Deși există o multitudine de presupuneri, originea acestui virus nu este cunoscută cu precizie și nu a fost identificat un mod de răspândire care să explice foarte bine contagiozitatea. Datorită răspândirii masive și contagiozității ridicate ne putem confrunta în orice moment cu Covid-20. Nu există certitudinea că cei care au fost infectați si apoi declarați vindecați vor avea imunitate. Compatibilitatea sistemelor imunitare pune sub semnul întrebării eficiența plasmei convalescente sau chiar poate pune în pericol viața persoanei tratate astfel..
    ”Although promising, convalescent plasma has not yet been shown to be safe and effective as a treatment for COVID-19. Therefore, it is important to study the safety and efficacy of COVID-19 convalescent plasma in clinical trials.”
    https://www.fda.gov/vaccines-blood-biologics/investigational-new-drug-ind-or-device-exemption-ide-process-cber/recommendations-investigational-covid-19-convalescent-plasma
    2. Parte administrativ-financiară
    În mod evident nu suntem pregătiți să reacționăm rapid, dar nici nu are sens să ne consumăm resursele în direcții care nu probează o eficiență dovedită și presupune o componentă de cercetare consistentă.
    În același mod precaut și rațional a fost abordată și strategia de testare evitându-se situații aberante de genul:
    https://www.g4media.ro/presedintele-tanzaniei-spune-ca-testele-pentru-coronavirus-folosite-in-tara-sa-dau-rezultate-eronate-dupa-ce-au-fost-testate-pozitiv-probe-recoltate-de-la-o-capra-si-de-la-un-fruct.html#comment-720425

    Concluzii: Adaptabilitatea la virus trebuie să fie orientată spre reguli și măsuri colective și individuale care să ne facă să funcționăm eficient pe termen lung în condițiile impuse de limitarea răspândirii virusului până când ”imunitatea” va deveni o certitudine.

    P.S. Priviți Covid-19 ca pe o secvență de instrucțiuni pentru un update de ARN!

    Thumb up 4
    • Foarte bune observații (si sper să nu muteze în ceva mai nasol). Sunt de acord cu tot ce spui, cu singua observație că mie nu mi se pare că situația actuală e rezultatul unei abordări științifice – adică nu se recoltează și nu se administrează nu pentru că oamenii de știință din România ar fi instruit mediul medical să procedeze cu pași foarte mici, precauți, ci e vorba, pur și simplu, de o rezistență clasică la schimbare a unui sistem osificat și ineficient.

    • Ai dreptate in ceea ce priveste imunizarea de lunga durata, totusi:
      a: Tratamentul cu plasma (fara pretentia de imunizare) s-a dovedit eficient in mai multe cazuri. Daca am avea 3, 4 tratamente alternative (plasma, remsevidir si inca vreo doua) presupun ca numarul deceselor ar incepe sa scada semnificativ. Cam ce tratament crezi ca a primit Boris Johnson, de s-a vindecat in 3 zile dupa ce a avut parte de ‘deteriorarea starii de sanatate’. Iar la noi in tara, prima ‘doza’ de plasma hiperimuna recoltata a fost trimisa unui pacient de la Institutul Matei Bals la 2 – 3 zile dupa ca acolo a fost adus cu elicopterul de la Suceava (misiune de noapte) un ‘biet’ batranel de 91 de ani. Normal ca, daca te apuci ca dobitocul sa transfuzezi plasma B3 unui pacient A2, sau mai rau RH+ unui pacient RH- dai de belele mari, dar asta ar trebui sa stie orice student la medicina!
      b: Prin ‘abordare rezervată’ intelegi sa pastram in continuare tehnica arhaica, de prin anii 1970? Pentru care intretinerea costa cine stie cat, ca se strca de 2 – 3 ori pe luna, si pentru care pretul consumabilelor este exagerat, ca nu mai sunt produse decat de 2 -3 firme obscure (eventual din Rusia si prietenii)?

      Thumb up 0
    • @Vlad Petreanu
      Motivele pentru care nu vedem că măsurile adoptate sunt adaptate la situația reală a României sunt:

      1. Confuzia generală creată de pandemia Covid-19 care se prezintă diferit, cu particularități la nivel de state.
      2, Masiva dezinformare creată prin concurența mediatică.
      3. Concurența intereselor politice globale pentru găsirea unei soluții și crearea impresiei că găsirea soluției va stabili anumite rapoarte de influență și putere.
      5. Interese economice ale diferitelor industrii.
      6. Politica dâmbovițeană diversionistă care ne orientează atenția spre alte ”capre”, poate între timp moare a noastră cât timp conduc ceilalți.
      7. Uităm că situația reală a României este pur și simplu întâmplător sau miraculos una stabilă.
      Acestea ar fi cele mai importante dar mai sunt și altele.

      Thumb up 0
    • @Pricinosu’
      b. Abordarea rezervată a explicat-o FDA si am pus link.
      a. Să ajungem înaintea altora mai capabili să aplicăm cu succes soluția este imposibil, iar să facem experimente cu sistemul nostru sanitar ar fi mai degrabă o crimă.
      Nu vreau să detaliez alte riscuri și nici să fac presupuneri pe vindecarea unora sau altora, dar să nu neglijăm că suntem în fața unui virus care schimbă jocul. Nimic din ceea ce știam până acum nu l-a ”convins” să cedeze.

      Thumb up 0
  4. Eu am un prieten cu care mergeam la donat sange acum 15 ani in Timisoara si el dona plasma, asa ca nu stiu de unde ideea ca la noi nu se poate recolta.
    Legat de calculul tau, recoltarea de plasma dura undeva mai mult de o ora. Centrele de transfuzie fiind deschise aproximativ 5 ore pe zi e normal sa nu poata face mai mult de 4 teste pe zi

    Thumb up 1
  5. Un articol foarte bine documentat si interesant!
    Eu sunt uimita de cata mocirla a scos la suprafata in tara asta pandemia covid in institutiile statului. Este incredibila rezistenta la miscare a tuturor celor care le populeaza. Oamenii acestia inclin sa cred ca prefera sa moara decat sa renunte la o mentalitate, la un mod de viata pe care il stiu si pe care nu vor sa.l schimbe. NIMIC nu se va schimba dupa aceasta experienta – sistemul de sanatate va fi la fel, cel de invatamant. Inclusiv dragii nostri guvernanti prefera sa se imprumute decat sa mai taie din pensiile speciale nesimtite, decat sa renunte la o parte din salariul lor. in tara asta toate lucrurile se pot face numai din donatii ale mediului privat??? statul ce pazeste?? poate ar trebui sa plecam toti cei care lucram in privat din tara, sa.i lasam sa se imprumute de unde mai vor ca sa.si poata plati privilegiile…

    Thumb up 3
    • Nu numai pandemia ci cam orice eveniment (“Colectiv”, bunaoara) care obliga administratia sa functioneze la vedere, in coordonate precise – cum ar veni, sa livreze la timp si bine – aduce la lumina mocirla de care zici, neputinta intretinuta interesat, interesele obscure, nimicnicia umana, pana la urma.

      Thumb up 0
  6. Bună ziua, articolul dumneavoastră e un advertorial?

    Thumb up 1
  7. Va fi si partea a doua a acestui articol? Ca parca s-au pus niste intrebari/spus niste lucruri care ar urma sa aiba un raspuns!

    De ce sunt numai 2 donatori? Nu doneaza romanii sau dureaza recuperarea de 2-4 saptamani? E doar in teste momentan sau e dovedita ca functionala si ar trebui in viitor sa se faca acele donatii zilnice? Din cate stiu un pacient vindecat poate ajuta unul, maxim doi altii daca doza e mai mica si nu poate reveni decat dupa o perioada de timp pentru donare. Ati vorbit si cu specialisti in hematologie? Situatia e aceeasi peste tot in tara sau doar in unele cazuri/orase?

    Thumb up 0
  8. Foarte bun articolul. Jurnalism old school! Felicitari!

    Thumb up 2
  9. #20

    Imi amintesc de un articol, pe blogul asta, cu mii de litri de plasma aruncate la canal. De unde ideea asta ca, in plina criza, statul nostru mananca ceva jaratec, se scutura de rapciuga si devine un armasar frumos, vanjos si de ajutor voinicului autohton. E o confuzie de personaje. In basmul asta istoric, statul e balaurul cu al naibii de multe capete, greu de taiat de niste feti frumosi inchisi in turnurile lor.

    Thumb up 1
    • #24

      E o minune pe care profanii nu pot sa o inteleaga. Daca s-au inmultit ele, painile, de ce nu s-ar face un pliculet de plasma ditamai leacul de covidenie. Sper ca i-au mai bagat si ceva stemuri, T-uri si alte blestematii ale stiintei si sa iasa intremat, intinerit si invigorat, sa-si poata termina operele literare de maturitate despre mult preaobservarea aproapelui.

      Thumb up 0
  10. Cred ca articolul abordeaza problema dintr-un singur unghi si nu tine cont si de aspecte ce tin de etica medicala (la fel ca in orice studiu clinic sau grant de cercetare clinica) si care sunt foarte importante si nu pot fi ignorate de nimeni, ba chiar obliga la o abordare aprofundata (cu atat mai mult cu cat tratamentul cu plasma convalescenta este un tratament experimental). Am vazut multe articole pe aceasta tema, dar niciunul nu abordeaza pe larg si conditiile in care se fac aceste sponsorizari (de exemplu ce obligatii isi asuma beneficiarii acestor sponsorizari prin contractul de sponsorizare). Ca profesionist am aceasta curiozitate, eu una nu exclud posibilitatea ca forma contractului de sponsorizare sa fie sursa rezistentei sistemului. Ar fi interesant sa se faca public si acest contract, poate ne ajuta sa intelegem mai bine situatia. Totodata, in toate cazurile, masurile luate sa asigure pe deplin protejarea pacientilor (atat a donatorilor, cat si a beneficiarilor).

    Disponibilitatea pentru a acorda o sponsorizare cu aceste aparate este laudabila, dar ma tem ca nu este suficient sa fie puse la dispozitie aparatele de plasmafereze (asta este numai 1 pas dintr-un proiect mult mai complex). Cadrul legal aplicabil (atat la nivel national, cat si la nivel European) este complex si pe alocuri destul de birocratic, perfectibil (da), dar nu simplu/simplist. Nu este suficient sa iti doresti sa donezi aceste aparate, iti trebuie si infrastructura (logistica si legislativa) pt. ca acest demers sa functioneze. Mai mult decat atat, este esentiala o abordare transparenta, responsabila si unitara la nivel national, care pare sa lipseasca in cauza.

    In privinta numarului de donatori, mi se pare putin ciudat sa ne miram (indignam) ca numarul este foarte scazut. Daca tinem cont de statisticile din Romania privind donatorii de sange (in conditii non-covid, deci procentul mai mare), doar 1,7% dintre romani doneaza sange – pur si simplu nu ne sta in fire sa fim altruisti. Unii nu pot dona din motive medicale (existenta unor afectiuni – de ex: afectiuni cardiace, diabet, hepatite, cancer, probleme de tensiune arteriala, boli imunologice etc.), altii sunt slab de inger (pare incredibil, dar unii chiar se tem foarte tare si chiar lesina odata ajunsi pe scaun), iar altii nu doneaza pur si simplu (acestia sunt cei mai multi, cred).

    Indignarea “Sunt peste 4.500 de persoane vindecate deja de covid-19 în România, de la care s-ar putea recolta, dar Centrele de Transfuzii n-au găsit decât 2 donatori. Oricum ai încerca să explici cifra asta, nu-ți iese la final decât “bătaie de joc” pare superficiala si tredeaza o neintelegere profunda a situatiei. Astazi avem 5788 de vindecati. Aplicand (optimist) acelasi procent de 1,7% la cei 5788 de pacienti vindecati de COVID-19 am avea (azi) 98 de potentiali donatori benevoli de plasma convalescenta (la nivel national). Cati dintre cei 5788 de romani recuperati sunt intre 18 si 60 de ani si nu au alte afectiuni care impiedica donarea? Cati dintre acestia pot dona prin plasmafereza (procedura speciala care necesita un profil medical special al donatorului)? Alternativ, recoltarea plasmei Covid 19 poate fi facuta si din sangele total (donare clasica), dar asta inseamna ca fiecare donator poate dona la fiecare 8 saptamani (spre deosebire de 2 saptamani la plasmafereza). In plus, pentru recoltarea de plasma trebuie sa fi trecut cel puțin 14 zile de la recuperarea completa a donatorului sau, pentru persoanele asimptomatice, la cel puțin 14 zile după sfârșitul izolării preventive sau a perioadei de carantină (care este de 14 zile după testare pozitiva). Vedeti, sangele nu se cumpara, se doneaza, iar actul de donare este benevol. Nimeni nu poate fi obligat sa doneze si multi dintre cei care vor sa o faca nu o pot face (din ratiuni medicale). Mai mult decat atat, astfel cum s-a stabilit si in Ghidul Comisie Europene privind recoltarea de plasma convalescenta COVID-19 transmiterea datelor cu caracter personal a potentialilor donatori trebuie sa respecte regulile naționale si UE de protectie a datelor, deci daca un pacient vindecat nu si-a dat acordul, acesta nu poate fi contactat de catre Centrele de Transfuzii.

    Cand ne indignam ca nu sunt donatori, hai sa ne gandim de cate ori am donat sange noi sau cunostintele noastre si cred ca asa ne vom da seama ca statisticile (triste) sunt reale, iar asta tine in primul rand de lipsa de responsabilitate din partea noastra, ca societate. Ar fi profund imoral (dar nu atipic) sa pretindem de la altii ceea ce nici noi nu facem, dar o astfel de abordare nu este constructiva (ci din contra).

    In plus, in data de 22.04.2020 s-a publicat in MO metodologia privind recoltarea si distribuirea de plasma convalescenta si conform metodologiei este necesara incheierea unor contracte subsecvente intre centre de transfuzii si spitale (ia timp). Contactarea pacientilor vindecati pentru donarea de plasma nu putea fi facuta inainte de 22.04.2020, iar recoltarea nu poate fi facuta decat in conditiile in care aparatul este disponibil, iar donatorii benevoli (dintre cei vindecati) au fost identificati si acceptati din punct de vedere medical (urmarind toate conditiile de eligibilitate). Daca toate aceste aspecte sunt luate in calcul, veti constata ca numarul de potentiali donatori este in mod real foarte mic.

    Inteleg ca noi romanii ne pricepem foarte bine la fotbal, politica si mai nou la medicina, dar totusi hai sa facem un pas in spate si sa privim padurea – riscam sa nu o vedem din cauza copacului din fata ochilor.

    Thumb up 12
  11. Un articol foarte interesant cu multe sfaturi utile. Multumesc!

    Thumb up 0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Acest blog folosește serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor. Pentru setarea unui avatar, accesați acest link.