Cel mai stupid atac de phishing din istorie s-a produs săptămâna trecută în România, când un mail-capcană anunţa destinatarii că au de recuperat „un impozit de 493,27 RON”. Mă scuzaţi, dar nici măcar o focă dresată n-ar putea crede aşa ceva – când a mai dat statul român bani înapoi cetăţenilor, iac-aşa, din proprie iniţiativă?
Pe mine, unul, statul m-a bombardat sistematic cu atenţionări de plată a impozitelor – asta până în primăvară, când am descoperit că aveam chiar de recuperat ceva (aferim!). Administraţia financiară nu mi-a plătit nimic, că ajunsesem „la închiderea programului, ştiţi cum e”, dar nici nu m-a mai deranjat de-atunci.
În acest context, aş vrea să vă rog să-mi explicaţi ce se poate înţelege din ştirea că statul american a distribuit aproximativ 18 milioane de dolari, în cadrul planului de stimulare a creşterii economice, unor persoane decedate. Câte 250 de dolari pentru ceva peste 71.000 de persoane, ca să fiu mai precis. Agenţia France Presse citează un oficial al serviciului de asistenţă socială din SUA care spune că da, într-adevăr, în fiecare an se mai fac „mici erori”, dar că banii n-au fost cheltuiţi (logic, aş zice, din moment ce destinatarii erau morţi şi îngropaţi).
Ce nu pricep eu e cum naiba, în România, statul nu greşeşte niciodată în favoarea contribuabilului, viu sau mort, în timp ce în State până şi răposaţii au, săracii, motive să-şi doarmă somnul de veci ceva mai liniştiţi, că le trimite guvernul câte un ajutor, fie şi din eroare.
17 comentarii Adaugă comentariu
am vazut si eu stirea mai inainte
IRS-ul are mai mult umor decat ANAF-ul
Pai unde-i interesul?
Vreo 5 ani in urma am primit inapoi 1.000 de lei (pe vremea aceea 10.000.000) – diferenta dintre ceea ce trebuia sa platesc si ceea ce platisem. Vreo 2 ani in urma platisem (in avans) toata suma datorata dar dupa o perioada de timp am primit hartie cum ca trebuie sa le platesc suma de … ; cand am ajuns la ghiseu si am intrebat ce se intampla, mi s-a spus ca „nu s-a inregistrat”. Bine ca pastrasem chitanta …
Pastrati toate hartiile, pastrati-le ca pe ceea ce este mai de pret … altfel sunteti buni de plata. ANAF este un fel de „Chiriac” – „Ce treabă am eu cu boala lui? Ce, eu sunt bolnav? Nu mă priveşte pe mine. Îl am pe listă, trebuie să se prezante la ezirciţ.” – nu conteaza ce s-a intamplat, daca sunteti in computer ca sunteti datori, tre’ sa platiti ! Pe ei nu ii priveste !
La americani mortii primesc indemnizatii, la noi mortii voteaza … „lumea cealalta” exista si poate fi folositoare unora.
in romania nu se fac greseli pentru ca statul nostru – condus de (fosti sau actuali) securisti, care stiu ce e aia treaba bine facuta – functioneaza impecabil. nu ca amatorii aia de capitalisti macdonald-izati!
la ei chiar se aplica vorba „despre morti numai de bine”… 😉 😆
Eh, nu e chiar aşa. Mai dă şi statul român. Eu ar trebui să recuperez 8 lei şi ceva… 🙂
La noi, te fugaresc atat statul cat si bancile si dupa ce mori. Sunt atatea cazuri cand, nu uita ca mortul le datora nu stiu cat. Daca ar fi statul dator, iti zic eu ca uita imediat!:)
Am depus declaraţia de venit în 2005 pentru 2004. Am zâmbit unei fete de la ghişeu care s-a uitat rapid pe cifre şi mi-a spus că ar trebui să recuperez vreo 700 de lei.
Aştept, deci, declaraţia de impunere… care nu a venit nici azi, după 5 ani. Mi-a venit, în schimb, o hârtie în care mă certau că n-am depus declaraţia de venit.
Nervos, mă duc să le dovedesc, cu acte, că am depus declaraţia. La fisc, coada cobora din clădire în stradă, trecea colţul şi se lungea pe înca 20 de metri. Am plecat.
De atunci nu am mai depus nimic.
In toamna lui 2008 am primit acasa o scrisoare cu multe stampile de la fisc – by default, fiscul nu converseaza cu multimile decat pe hartie – in care mi se recomanda sa trec pe la tejghea sa ‘ridic’ vreo 300 de lei returnati din impozitele din 2006, pentru care depusesem declaratie in primavara lui 2007. Deci se poa’!!!
Niciodata nu am stat la coada. Anul acesta a fost de-a dreptul relaxat cu o sapta inainte. la fel si in 2009. In toti ceilalti ani am trimis prin posta si, culmea, a si ajuns.
Pe mine tot incearca statul sa ma execute silit pentru 32 de lei. Insa le este cam greu sa ma descopere dupa ce am schimbat buletinul. Greu cu tehnologia, greu cu clicul in baza de date ca sa-mi descopere adresa. Ce pot sa spun, sunt o maestra in evaziuni fiscale…
@Alexandra Crisu: super, cand simti ca te-au mirosit, te iau la mine in spatiu o perioada ca sa-i derutezi iar 🙂
Cind gresesc in favoarea ta si-si dau seama vin sa-si ia banii inapoi, in loc sa-i impute aluia care a gresit, ca stii cum e, e si ala un bugetar amarit, bla-bla-bla. Fuck them!
Azi am fost sa platesc impozitul la apartament si am descoperit ca am impozit pe masina. Masina pe care am radiat-o deja de 2 ori pentru ca prima data se facuse o greseala si a 2-a oara m-au asigurat ca o sa o stearga. Cumva masina s-a antrenat in tot timpul asta, a scanat porturile de la Circa Financiara, a gasit slabiciunile sistemului si a aparut din nou pe hirtie. Azi a inceput sa-mi para rau ca am vindut masina acum 2 ani, era o luptatoare, o supravietuitoare, din respect pentru ea nu am mai facut din nou cerere de radiere de pe numele meu, am platit cu drag banii.
Eu cred că în România multe *greşeli se fac intenţionat. Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc, lăsăm hibe în legi pentru a putea fi exploatate mai târziu, ne facem că plouă ca să ne meargă bine, vremea trece, slujba merge ş.a.m.d.
cum nu, se greşeşte şi în România în favoarea contribuabililor, chiar masiv aş putea spune; e drept însă că doar în favoarea unora atent selecţionaţi; cele bune.
Egzplicaţia e simplă: funcţionarii noştrii nu greşeşte! Ei este deştepţi, bine pregătiţi şi devreme acasă! 😀
Multumesc mult, @Curly. Dupa o asemenea mutare strategica probabil statul o sa ma declare „el fugitivo” si or sa ma mai intrebe de sanatate doar la granita, cand plec in concediu 🙂