– Auziţi?
Ca de obicei, portarul are să-mi spună ceva – dar, pentru prima dată, îmi dau seama că e uşor peltic. Se aude, de fapt, un „z” moale, fonfăit discret, doar aşa, un strop, un soi de „aufzitsfi” imposibil de replicat fără o ciupitură pe vârful limbii. Intrigat, mă opresc şi-ncerc să-l fac să repete:
– Hă?
– Cu căldura, zice el, evitând impasibil capcana.
– Ce-i cu ea?
– Ştiţi ce-am făcut eu aseară cu nevastă-mea?
– Ce? întreb, cu un frison.
– Am luat-o prin toată casa şi am aerisit la calorifere.
– Da?
– Egzact, întăreşte el.
– Şi, a mers?
– Păi, nu? vine, clasic deja, replica.
– Deci acum e cald?
– Păi, nu?
– Păi eu am supape d-alea cu ventil, răspund, ar trebui să se aerisească automat.
– N-are-a face, dă din mână portarul. Tot trebuie aerisite.
– Eu ştiu…
– Vă zic io.
– Păi mersi, mai spun, şi mă-ntorc spre lift. Chair înainte să intru, cu un „z” doar o firimitură peltic, se aude din nou:
– Aufzitsfi?
Mă răsucesc, triumfător, cu dovada încă reverberând în holul bocului. Portarul, cu mâinile la spate, îmi face semn cu bărbia înspre cutiile de scrisori:
– Oricum, aveţi la cutie.
19 comentarii Adaugă comentariu
Tot iel a avut ultimu’ cuvînt …
Eu il „incuiam” inca de la „Ştiţi ce-am făcut eu aseară cu nevastă-mea?” … asa, ca sa stie ca e bine sa isi foloseasca neuronu’ cand deschide gura catre mine.
Doamna portar trebuie să fie moartă după el. Nu oricine-şi scoate nevasta la un tur romantic de aerisit calorifere… :))))))
Acu’ mi-a venit in minte … daca era dupa mine, nu mai scriam eu cartea aia „De pomina cu portaru’ blocului” … nu te lasa, rabda-l si da-ne cartea !
Vad ca ti-ai gasit muza. Ai grija sa nu-ti citeasca blogul si sa-ti ceara cota parte din venit sau drepturi de autor.
Mie mi se pare simpatic portarul. Sau poate e de la modul cum povesteste proprietarul?
Informatia e utila oricum. Eu cand m-am mutat unde stau acum nu stiam de asta cu aerisitul si am ratat prima saptamana de caldura. 🙂
@ harvi
si cum te-a prins inghetul ? 😉 😆
Eh, nu m-a prins inghetul. Am stat vreo saptamana asa in ideea ca nu au dat astia drumul la caldura. Apoi cand toata lumea mi-a zis ca are caldura, am inceput sa intru la idei. Nu mai stiu cum am aflat de asta cu aerisitul (mi-a zis cineva or something) si am reusit. 🙂
Partea proasta e ca acum am dat in extrema: eu tot nu am caldura zilele astea desi multi zic ca au si aerisesc caloriferele in fiecare seara si tot reci sunt. 😀
Peşteanu, fii atent: vizavi de tine, in blocul cu TSD, e un portar rotunjor, cu mustata carunta. Lucreaza numai in zona – eu l-am cunoscut intr-un bloc din rondul de la Alba-Iulia. Imposibil sa nu se cunoasca, par din acelasi aluat. Daca-l vezi, transmite-i salutari din partea lu’ „dom’ director”, stie el. Si da-i si 20.000 din partea mea, ca eu asa obisnuiam.
a nu se subestima niciodata portarii 🙂 sunt cei mai buni informatori si , culmea , au si viata personala .
@ harvi
sa inteleg ca te-a dezghetat edvina… 😉 😛
Parca vad ca am sa citesc intr-o zi ca Vlad Petreanu a plecat in turneul de promovare al cartii „Eu si portarul”. Asa cum este si normal, cu tot cu portarul care semneaza prefata si acorda autografe celor interesati.
@ kid
cel mai mijto comentariu !!! 😆 😆 😆
fara gluma, ar fi o lovitura de marketing de maestru! 😛
Adevarul este ca suntem un popor de simpatici…pacat ca nu vedem esenta din spatele glumelor….
Deci, e cel mai tare portar. Nu stiu cum l-ai gasit, dar e maestrul portarilor!!!
VESTI BUNE -> http://www.tvr.ro/articol.php?id=90506&c= 😀
Familia mare remuneratia mica dupa buget, calorifere ruginite, amar mon cher amar.
@George Serban: bine zis!
Mr. Sam-Oan, recunoaşte că lucrezi la un scenariu pentru vreun sitcom-ceva.
Numa’ să nu-l dea o săptă la o oră, o săptă la altă oră… că am vertij, parol dă cuvânt!