Ca tot bucureşteanul scăpat de la muncă, m-am oprit şi eu ieri după-amiază într-un mall, să iau o chiftea, ceva, de-ale gurii. La ieşirea din parcare, dintr-un cubicul fancy, o domnişară în halat alb vindea o cremă în cutii cu alură extraterestră. Imprimate pe pereţii din jurul ei, poze cu expresii de fericită surpriză feminină, priviri în ceruri, galaxii răsucite pe fundal marin-turcoaz, sloganuri cu subtext sportiv, ştiinţifico-tehnic, sănătos, optimist, misterios, iniţiatic.
Liftactiv. Sursa Dermului. Ramnoza.
Nu m-am putut abţine.
– Care e, domnişară, „sursa dermului”? De unde vine dermul?
Domnişoara, pregătită.
– Pe lângă cele trei straturi ale pielii – adică dermul, epidermul şi hipodermul, mai este unul, al patrulea, de unde vine restul.
– Restul dermului?
– Sursa pielii, da. Adică de unde se regenerează pielea.
– Şi cum îi zice?
– Păi… am uitat – a recunoscut domnişoara, doar o clipă descumpănită. Dar acest strat a fost descoperit de comapania V., care vă oferă o cremă cu efect profund de regenerare la sursă.
Uite-aşa se duc pe apa sâmbetei marile descoperiri ştiinţifice. Le uită lumea taman când nu e cazul.
– Păi şi ce vine din stratul ăsta numărul 4? am insistat.
– De aici pornesc fibrele de colagen care ajută la piele. Umplu ridurile. Şi crema stimulează colagenul.
Minunat. Colagen, fibre, al 4-lea strat cu nume uitat. Ca-n Indiana Jones.
– Şi ramnoza asta ce e?
– Este substanţa activă din cremă, mi-a transmis tânăra lecţia învăţată la training.
– Aşa, şi ce e ea, din ce se face?
– Păi din coaja unor copaci din Africa de Sud.
Corect, de-aia îi şi zice ramnoză, că de la copaci vine, copaci, ramuri, ramurinoză, ramnoză, dăăăă, cum de nu m-am gândit?
De fapt, e simplu să ghicim discuţia între laboranţi, marketeri şi accounţi.
– Et pour le marché roumain, quel nom proposez-vous?
– Quelque chose lié aux arbres, naturellement, parce-que on l’extrait des arbres.
– Sacrebleu, vous êtes brillant.
– Merci.
– Alors?
– On va lui dire „crăcinoză”.
– Qu’est-ce que ça veut dire, kratchinoza?
– En roumain, les branches des arbres s’apellent des „crăci”.
– Oui?
– Absolutament. Depuis longtemps. Et leur plus grand poète, un tipe qui s’apelle le Lutchafaire, comme en Lucifer mais avec du „tch”, a écrit un chose trés trés fameuse en Roumanie.
– De quoi s’agit-il?
– Des amis et des ennemis – le tipe disait „Tot ce mişcă-n ţara asta/Râul, crăcile/Mi-e prieten numai mie…”
– Ça ne fait pas du sense…
– Tout à fait. Mais ça n’a aucune importance, ils sont roumains.
– Ah bon.
– Et nous allons être les amis, donc leur amis – les „crăci” – d’où vient, naturellement, „crăcinoză”.
– Excellent.
– L’effet Liftactiv avec du Crăcinoză. La source du derm. Crăcinoză, et vous avez vaincu. Crăcinoză, şi pielea radiază de tinereţe.
– C’est quoi, ça?
– En roumain, chef. Pas important.*)
Crăcinoză ar fi fost mult mai bun – părerea mea – dar sigur că pe undeva s-a trezit vreun şef cu idei care a schimbat numele în chestia asta non-sexy, „ramnoză”. O mizerie.
Când, după 10 minute, am trecut din nou prin faţa standului, m-a oprit domnişoara:
– Am aflat. Derm papilar.
– Al 4-lea strat?
– Da, a făcut, triumfătoare.
– Şi cum, l-a descoperit fabrica asta de creme?
– Nooo, a intervenit un coleg. Era ştiut de mult.
Al naibii deştept, s-o facă pe fata aia drăguţă să se simtă prost.
Mi-au dat un pliant. Înăuntru, o explicaţie care dezumflă tot: „ramnoza este un zahăr ce se găseşte în mod natural în anumite plante braziliene…”
Cum, braziliene? Nu din Africa de Sud? Păi asta schimbă totul! Ori suntem din coajă de copac din Africa de Sud, ori nu mai suntem, da?
Te pomeneşti că nici omega-ceramidele nu sunt tocmai ce ne-nchipuiam noi!
____________________
*) Concurs: primul cititor care postează în comentarii o traducere cât de cât corectă şi/sau coerentă a dialogului – şi fără nazisme d-alea ortografice cu numărat accentele lipsă din textul original – primeşte de la mine o cafea la Starbucks. Sau bere şi mici la cârciuma din cartier (cartierul meu), dacă pofteşte 🙂
52 comentarii Adaugă comentariu
– Si ce nume propuneti pentru piata romaneasca?
– Ceva legat de copaci, evident, pentru ca este extras din copaci.
– La naiba, sunteti genial.
– Multumesc.
– Deci?
– O sa-i spunem “crăcinoză”.
– Ce vrea sa insemne, kratchinoza?
– In limba romana, ramurile arborilor se numesc “crăci”.
– Da?
– Cu siguranta. De mult timp. Si cel mai mare poet al lor, un tip care se numea „Lutchafaire” (n.tr.: Luceafarul), cum ar veni Lucifer dar cu “tch”, a scris o chestie foarte foarte faimoasa in Romania.
– Despre ce e vorba?
– Despre prieteni si dusmani – tipul spunea “Tot ce mişcă-n ţara asta/Râul, crăcile/Mi-e prieten numai mie…”
– Dar nu are sens…
– Exact. Dar nu are nicio importanta, sunt romani.
– Ah, corect.
– Si noi vom fi prietenii, deci prietenii lor – „cracile” – de unde vine, natural, “crăcinoză”.
– Excelent.
– Efectult Liftactiv cu Crăcinoză. Sursa dermului. Crăcinoză, si ati castigat. „Crăcinoză, şi pielea radiază de tinereţe” (n.tr. in romana in original).
– Ce inseamna asta?
– E in romana, sefule. Nu conteaza.
Traducerea:
– Si ce nume propuneti pentru piata romaneasca?
– Ceva legat de copaci, normal, doar il extragem din copaci!
– Sacrebleu, esti genial!
– Multumesc.
– Deci?
– Ii vom zice „cracinoza”.
– Ce vrea sa-nsemne „cracinoza”?
– In Romana, ramurile copacului se numesc „craci”.
– Da?
– Absolut! De mult timp. Si cel mai mare poet al lor, un ins care-si zicea Lucifer, cum e Lusifer, dar cu „ci”, a scris ceva foarte, foarte faimos in Romania.
– De ce-i vorba?
– De prieteni si de dusmani – zicea „Tout’ce que bouge dans ce pays, / le riviere, les branches/ C’est un ami de moi…”
– Dar asta n-are niciun sens!
– Cam da. Dar n-are nicio importanta, sunt romani.
– Ah, bun.
– Si noi vom fi prieteni, deci prietenii lor – „cracile” – de unde, in mod firesc, „cracinoza”!
– Excelent.
– „Efectul Liftactiv cu Cracinoza. Sursa dermului. Cracinoza… si ati invins! Cracinoza, et ta peau degage de beaute.
– Ce-i asta?
– In Romana, sefu… N-are importanta.
Pentru exersarea mainii, am curaj, o dau anonima.
-Si, pentru piata romaneasca, ce nume propuneti?
-Ceva legat de copaci, bineinteles, pentru ca e extrasa din copaci
– Fir-ar, esti genial.
– Multumesc
– Deci?
– O sa-i spunem crăcinoză
– Ce-nseamna asta, kratchinoza?
– In romana, ramurile copacilor se numesc “crăci”.
– Asa?
– Sigur. De multa vreme. Si cel mai mare poet al lor, un tip pe care-l cheama Luceafarul, ca Lucifer dar cu “cea”, a scris o chestie foarte foarte vestita in Romania
– Dspre ce e vorba?
– Prieteni si dusmani – tipul spunea “Tot ce mişcă-n ţara asta/Râul, crăcile/Mi-e prieten numai mie…”
– N-are nici o noima…
– Deloc. Da` n-are nici o importanta, sunt romani
– Bine.
– Si cum suntem intre prieteni, prietenii lor deci – “crăcile” – de unde, bineinteles, “crăcinoză”.
– Excelent.
– Efectul Liftactiv cu Crăcinoză. Sursa dermului. Crăcinoză si ati castigat. Crăcinoză, şi pielea radiază de tinereţe.
– Ce-I asta?
– E-n romana sefu`. Nimic important.
traducerea ca traducerea, dar cu absolument ce-ai avut? şi cu accentrul pe très? Şi cu p-ul din appelle? Şi sens? Nota 6.
Ioana: diriga, ce bine-mi pare sa te reintalnesc! 🙂
Pentru mici si bere (sau cafea) rog contactati apropitarul blogului prin intermediul formularului de contact, link in partea de sus a paginii. Apropitarul e chiar surprins de cata lume stie franceza la 8 dimineata!
Cand am citit prima data titlul, m-am gandit ca e ceva cu Roxana Ciuhulescu. Sunt dezamagit.
Nenea Petreanu, nenea Petreanu, nu traduceti dvs. si un butonel miiiic si dlagalas de Share in social media? Va rooog!
– Si pt piata romaneasca ce nume propuneti?
– Ceva legat de copaci, fireste, pt ca e vorba de un extract din copaci
– Sa-mi fut una, esti genial patroane!(* adaptare golaneasca cu influente Pif et Hercule…pour les connaisseurs)
– Multumesc
– Deci?
– O sa-i spunem „cracinoza”
– Ce vrea sa-nsemne asta, kratchinoza?
– In romana, ramurile arborilor se cheama „craci”
– Da?
– Sigur ca da. Din timpuri imemoriale. Si poetul lor cel mai barosan, un tip care se cheama Luceafarul, aproape ca Lucifer dar putin schimbat, a scris o chestie foarte foarte renumita in Romania
– Despre ce-i vorba?
– E cu prieteni si dusmani – gagiul zicea urmatoarea treaba “Tot ce mişcă-n ţara asta/Râul, crăcile/Mi-e prieten numai mie…”
– N-are nicio logica…
– Pula mea (* adaptare la fel de golaneasca ca si prima, doar ca Pif & Hercule nu-s implicati). Nu conteaza, asa-s romanii
– Aha.
– Cum ne vom intovarasi cu astia, vom deveni amicii lor „cracile”….de unde mai departe denumirea fireasca „cracinoza”
– Super
– Efectul Liftactiv cu Cracinoza. Sursa pielii. Cracinoza si ati pus-o. ” Cracinoza si pielea radiaza de tinerete (rom.)”
– Ce spuneti?
– E in romaneste, coaie (* same shit, adaptare golaneasca, tot fara Pif si Hercule si de data asta). Nu-ti bate capu’
curly, ai inteles exact spiritul discutiei lololol
Cat – nu stie nenea Petreanu d’astea, nu stie… Da’ o sa caut sa-nvat cum se face, promit.
@Someone: mi-era teama ca e prea deschisa la şliţ traducerea…so, cafea nu beau, micii nu-mi plac, asa ca nu ma urnesc pana la capitala chiar daca platesti tu :))
in schimb, daca ajungi pe sub poalele Tîmpei, da un semn si mergem intr-un loc unde o sa accept sa ma platesti in lichide 🙂
Dumnezeule, ai deschis cutia Pandorei, cutia cu maimutze si acum tare ma tem ca va trebui sa cumperi lazi de bere pentru a ostoi setea traducatorilor entuziasti
😀
Vai de mine, mi-au dat lacrimile de ras. Pardon, de rasnoza 🙂
Genial, genial! Si partea cu interactivul traducerii, de coma. Tare de tot.
Trop genial, cela m’a fait tordre de rire!
Foarte bune traduceri, foarte.
Atata doar, ca nimeni n-a stiut sa traduca „Sacrebleu” – este „Albastru sfant!”.
foame mare dimineata… nimeni nu vrea croissante cu suc de portocale?! doar mici si bere? n-or vrea si un concert cu Florin Salam?! 🙂
ba cei mai multi au tradus bine! „Sacrebleu” e aprox echivalent din engleza slang al lui „Holly shit”….diferenta e ca „sacrebleu” a devenit arhaism in franceza actuala si in plus da o nota de senioritate celui care il foloseste, pe cand echivalentul in engleza expima surpriza/mirarea unuia necrescut in casa cu pian
@curly 🙂 – vezi #traducerisocaciene pe twiter
– Şi pentru piaţa românească, ce nume ai sugera?
– Ceva legate de copaci, desigur, pentru că, după cum extrase din copaci.
– Pentru numele lui Alla si Jehova, cei sacri si albastri, eşti genial.
– Mulţumesc.
– Deci?
– Vom spune el „crăcinoză.
– Ce înseamnă, kratchinoza?
– În română, ramuri de copaci BIOS de „crack”.
– Da?
– Absolut. Lungeanu. Şi cel mai mare poet lor, care e numit Adrian Minune , ca Lucifer, dar cu „ch”, a scris ceva foarte foarte celebru în România.
– Ce este?
– Prieteni şi duşmani – a spus „Am prieteni si dusmani / Care ma golesc de bani/ Dar dusmanii nu-mi da pace/Ca femeile-mi au crace …”
– Nu are sens …
– Absolut. Dar nu conteaza, ei sunt români.
– Oh.
– Şi vom fi prieteni, pentru ca prietenii lor – „crack” – care vine, firesc, „crăcinoză.
– Excelent.
– Efectul Liftactiv cu Crăcinoză. sursa de derm. Crăcinoză, şi au depăşit. Crăcinoză, Si pieles radiază de Tinerete.
– Ce este asta?
– În română, şef. Nu este important .*)
@Robert: ok, era o gluma…..’ didn-t get it! silly me
Ahaaahaaa, mi-au dat lacrimile :-)))))))
Deci, termenul de ramnoză nu este atât de aiurea, garantez. Compuşii din clasa monozaharidelor au nume de genul ăsta: glucoză, fructoză, celobioză, galactoză. Astfel că ramnoza….it’s just one of them 🙂
و چه نامي براي روماني پيشنهاد شما بازار است? -بسته به درختان, بديهي است كه براي استخراج از درختان است. „دوزخ نبوغ شما. متشكرم. „بعد? „من- یعنی چه و چه در زبان رومانی زبان, شعبه از درختان به نام . بله? „قطعا بود. خیلی وقت است. و اين بزرگترين شاعر, يك نوع خوانده مى شود چه خواهد رسيد اما با لوكيفر نوشته است که يک دختر بسيار بسيار مشهور در رومانى.
… te-a mincat si n-ai zis in ce limba
excelent! cand dai cafeaua aia, ca poti face un flash mob la cata lume s-a bagat la tradus. Eu propun sa-i dai cafeaua lui Mihai. Ui’ ce frumos a scris!
eu iti propun cateva mici „corectii”:)
s’apellent = s’appellent
s’apelle = s’appelle
absolutment = absolument
le tipe = le type
sense = sens
derm = derme
Aha, si a propos, exista cuvantul „derm” in romana? asa, de sine statator?
http://dexonline.ro/definitie/derm
Carevasăzică, nu există 🙂
– Si pentru mersu’ la români, ce nume propui ?
– Ceva de se leaga de arbori naturali, parcele, extract de arbori.
– Scarabeu ! Sunteti forbalist.
– Mersi.
– Asa, si ?
– Sa-i spunem “Cracinoza”
– … “kratchinoza” ?
– Un roman in bransa apeleaza des la craci.
– Da ?
– Absolut. Despuiate de mult. Plus ca o mare poeta, o tipa care il tot apeleaza pe Lucifer cu “tech” a strigat ceva de trei ori feminin in Romania
– Si de ce s-agita ?
– Des, amicilor lu’ eminem tipa le-nsira “Tot ce este de deplasat se plateste / Rau crapat / Io-s singura mea prietena (“Tout-en déplaçant ce pays / River fissuré / Je suis seulement moi ami …”)
– Sa nu facem vreun pas fara sens …
– Ne facem de tot. Dar n-are importanta, suna romaneste.
– Si bine.
– Si noua ne merge cu tronc la amici – la craci – de unde ne alegem, natural, cu o cracinoza
– Excelent.
– Si-i de efect – sa fii activ in lift cu Cracinoza. La sursa sa dormi. Cracinoza, Chavez si Vlaicu. Cracinoza – o piele galbena ca maioneza (une peau jeune et rayonnante).
– Chiar asa ?
– Pe romaneste sefu, pasu’ e important.
Ramnoza vine de la rablagit combinat cu scleroza…ca de la o anumita varsta…cam pe atunci cand incepe sa fie nevoie si de creme :))
Uite aici traducerea:
– si pentru paiata romaneasca ce bagam?
– ceva legat de jungla, arbori, bosquetari, paduri, defrisari.
– esti genial pe naiba!
– sil vou plate mesiu !
– Deci baga..
– o s-o botezam „cracinoza”
– si ce-i asta Kratchinoza (merde)?
– in romana ramurile sunt numite „craci”
– sigur
– foarte sigur. de foarte de demult. de pe vremea unui mare poet, un tip care-l chema Lutchafaire, cam ca Lucifer dar fara tch si care scria o cestie foarte faimoasa in Romania
– nu ma-nebuni.. despre ce e vorba
– despre prieteni si dusmani .. zicea asa „tot ce mai misca p-aci/raul, cracile/mi-e prieten numa mie…
– dar nu are sens …
– exact. eh, nu conteaza sunt romani (o s-o puna me manea suna mai misto: cu dusmanii mei care mor, etc , o s-o mai auzim p-aci pe Elizee)
– ok,corect
– si noi vom fi prieteni, deci „cracile” natural mai frate „cracinoza”
– excelent
– Efectul liftactiv cu Cracinoza. Sursa dermului. Cracinoza, si am castigat. Cracinoza si pielea radiaza de tinerete
– ce inseamna asta
– ce mai conteaza sefule.
traducere!
-Daca vreti sa-l vindem, cum sa-l numim?
-Cracinoza!
-A..
-Da, romanii is usor de prostit!
La naiba – si dupa ce am terfelit-o consecutiv prin vreo 12 limbi si inapoi in romana cu Google Translatoru’, „Cracinoza” rezista nealterata!!! Mare lucru sa ai un cuvant doar al tau dom’ne, trebe facut un drum la OSIM rapid.
P.S. La mine replica de final retradusa (din estoniana parca) mi-a generat un lejer frison pe spinare: „- În România, primarul. Oricare ar fi.”
e grozav:)
Cafeaua o merită culy şi mihai, nu tanti profa aia de franceză care are ea trebă să corecteze lucări de control.Părerea mea, hîc…
Banzai!
Monsieur, vous êtes malade! Dar asta o ştii deja 🙂
Hai, lasa, nu o mai da dupa cires. Recunoaste ca ai intrat in vorba cu domnisoara in halat alb pentru ca mureai de curiozitate sa afli cum e cu cremaraia antirid, ca mastile cu castraveti nu-ti mai ajuta la ascunsul virstei. Cochetule :))))
„Sacrebleu” ca c’est „La naiba!” Quel bordel!!!
Doamne, am ras cu lacrimi de vipera cu dermul neramnozificat!
Sacrebleu fara pian (sau perdea)!
Numele originar al extractului de brazilience este Rhamnose, cu H. Ai naibii francezi, zgarciti, au extras hidrogenul din produs pentru piata din Romania. Da’ pun pariu ca la pret n-au umblat. 😛
Bun, ne-am distrat deci bine azi 🙂 Pentru cafeaua traducătorilor – cred că sâmbătă dimineaţă la Starbucks Vitan ar fi o bună ocazie. De pe la 11.
Suntem fara nici o indoiala un popor francofon, dovada cele de mai sus. Am ras si eu cu lacrimi, desi in momentul cand am citit articolul am tradus automat totul si nu mi-am dat seama ca o parte era in franceza. Obiceii prost, sa citesc ce se scrie in limbi straine 🙂
Ce-ai scris vere acolo? Eu n-am inteles decat „ma predau”!
dacă e fără nazisme, nu mă bag.
în schimb, bun momentul de eddie izzard în franceză.
:)))))))) Petreanu, ești țicnit! Definitiv! Dar tot definitiv simpatic.
– Lè pou mache Roumain, ki rele Ofri-nou?
– Gen yon bagay mare nan pyebwa yo, Natirèlman, paske yo-a ke yo ekstrè nan pyebwa yo.
– Sacrebleu nou, nou k’ap klere.
– Mèsi.
– Lè sa a?
– Yo pral di li „crăcinoză”.
– Ki sa sa vle di, kratchinoza?
– An Roumen yo, moun branch pyebwa s’apellent nan „crăci”.
– Wi?
– Absolutament. Depi lontan. Yo ak pi gran powèt, yon tipe ki s’apelle la Lutchafaire, tankou nan men ak Lucifer nan „tch”, te ekri yon bagay ki trè trè konnen an Roumanie.
– Kisa se-li?
– Ak zanmi ak lènmi – tipe a t’ap di „bonè sa mişcă-n Tara asta / Raul, crăcile / mitan-E prieten numai mie …”
– Sa p’ap fè t nan sans …
– Tout moun nan fè. Men, sa gen okenn enpòtans yo, yo Roumain.
– O ‘bon.
– Lè nou pral ka zanmi yo, konsa yo zanmi – yo „crăci” – kote soti, Natirèlman, „crăcinoză”.
– Bon jan.
– Se vre Liftactiv avèk Crăcinoză. Sous nan derm. Crăcinoză yo, nou te deja pèdi devan. Crăcinoză, si pielea radiază pou tinereţe.
– Se sa, sa?
– An Roumain, chèf. T enpòtan .*)
Sa inteleg ca nu numai gasca mea e oripilata de ramnoza… da de extract de brusture bio ce ziceti, da de bozvelox?
Citez din discutia cu un prieten ” Doamne fu…-l brusture BIO”
http://en.wikipedia.org/wiki/Rhamnose
Daca si asta reduce ridurile …. It can be classified as either a methyl-pentose or a 6-deoxy-hexose.
senzational! am ras cu lacrimi. imi curge rimelul. pardon, vichy-nelul! 🙂
Frumos, frumos, n-am ce zice! Si il admir mult pe dl Petreanu de cand cu „Istoriile franceze ” de pe DC. Nu stiu, insa, daca a semnalat-o cineva: Roumains – intotdeauna cu majuscula pt ca e nume de popor. Cu sincere multumiri d-nei Stroe, prima mea profesoara de franceza.