Cât ne pregătim de vorbă, vorbind despre toate şi despre nimic, în bibliotecă intră două fetiţe de şcoală. Andra e în clasa a patra, Dana într-a doua. Dana e cam împinsă de la spate de Andra, care a adus înapoi Amintiri din copilărie, a lui Creangă, şi cere acum ceva nou, nu doar pentru ea, ci şi pentru prietena ei mai mică şi cam timidă, dar care pare, totuşi, hotărâtă să-şi învingă emoţiile pentru a-şi mai exersa un pic deprinderea asta nouă, cititul unei cărţi.
Au auzit de Vrăjitorul din Oz? Daaa, răspund mogâldeţele, în cor, sigur că au auzit. Ei bine, asta primesc. Mihaela Gudană întinde volumul, apoi mai răscoleşte un pic prin raftul pentru copii şi mai aruncă o întrebare: dar de povestea cu ridichea uriaşă au auzit? Fetiţele fac ochii mari, rotunzi, şi-i trag un ooaauu încântat, da, da, ce bine, vor şi povestea cu ridichea uriaşă. De unde ştiu de ea? De la grădiniţă, când erau ele mici (nu ca acuma), dar nici nu şi-ar fi putut închipui că e şi o carte scrisă după ce le spunea lor educatoarea.
Lumea cărţilor e plină de minuni.
[…]Cu acest tease se încheie seria reportajelor Biblionet. Au ieşit 9, în cele din urmă, iar pentru mine au fost 9 moduri de a re-cunoaşte România. Sunt recunoscător echipei IREX, care m-a acceptat în rândul celor care au fost poftiţi să scrie despre proiectul Biblionet, cât şi GMP – şi mai ales Sabinei, care a muncit mult mai mult ca mine, fără îndoială, ca să iasă bine toate călătoriile de documentare ale celor implicaţi în construirea cărţii.
Puteţi citi alte paragrafe-tease, ale lui Radu Paraschivescu şi Cătălin Ştefănescu, pe site-ul Căutătorii de Poveşti.
O să vă ţin la curent cu evoluţia proiectului. Eu mai am numai câteva zile până intru în vacanţă – timp în care va fi destul de linişte pe acest blog. N-am uitat de promisiunea cu relatările din Iran, vin şi ele când revin şi eu – plus, foarte probabil, şi alte poveşti de pe unde voi ajunge.
