Cel mai citit text apărut pe blogul meu anul acesta este mărturia unei persoane care susține că a ajuns prima la locul accidentului în care a murit polițistul Bogdan Cosmin Gigină. Relatarea dramatică a tragediei, aerul de autenticitate și tensiunea din acest reportaj de amator au impresionat publicul, care a preluat articolul și l-a redistribuit masiv pe rețelele sociale.
Martorul confirma indirect că polițistul însoțea o coloană oficială în care s-ar fi putut afla ministrul de Interne, Gabriel Oprea. La vremea respectivă, acesta era un fapt încă ascuns de autorități, care încercau să mușamalizeze cazul. Mărturia acestui trecător, rămas anonim, și viralizarea ei, au întrerupt foarte probabil eforturile de ascundere a adevărului în acest caz.
Astăzi este Ziua Mondială a Drepturilor Omului iar mai sus, ca ilustrație, se află imaginea a ceea ce ar fi fost mărturia anonimului din noaptea morții polițistului Gigină dacă în România n-ar fi fost permisă exprimarea liberă. În fine, este doar o mică metaforă vizuală: de fapt, dacă în România n-ar exista libertatea de exprimare, n-ar fi fost nici o mărturie, nicăieri, pentru că n-ar fi fost nici blogul acesta, și nici multe, multe altele. („Cum să publici așa ceva despre dl. general? E un om minunat, are 3-4 doctorate! Tu câte doctorate ai?”) Nu e o situație atât de greu de imaginat; până la urmă, sunt doar vreo 25 de ani (și un pic) de când românii erau țintele permanente ale unei propagande cumplite, care combina malefic cenzura cu un respingător cult al personalității.
Ca atare, zic să ne gândim o clipă, azi (măcar azi), la cât de important este să ne putem exercita în mod liber drepturile fundamentale și cât de prețioase sunt acestea, de fapt. În România, 72% dintre cetățeni admit că nu-și cunosc drepturile – dar, în mod paradoxal, 80% consideră că acestea le sunt încălcate.
Inspirate de Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii și de Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului adoptată în Revoluția Franceză, drepturile fundamentale ale omului au schimbat profund lumea în ultimele două secole. În România, descrierea și interpretarea lor poate fi găsită pe multe site-uri, dar platforma pe care vi-o recomand dacă vreți să înțelegeți mai mult este cea pusă la punct de APADOR-CH, care se numește, pur și simplu, Drepturi Civile.
Sau, chiar mai simplu de înțeles cum e să n-ai libertate: „Comunismul pe înțelesul Feisbucarilor”.
7 comentarii Adaugă comentariu
Cenzura, cel putin online, e in floare. Un birou al statului, ONJN, isi aroga dreptul de a cenzura siteuri dupa bunul plac. Criteriul aparent este ilegalitatea in care s-ar afla anumite siteuri de gambling (inclusiv bet365, care a platit taxele de licentiere si de penalizare). Iar oficiul trimite furnizorilor de internet liste cu siteuri care trebuie blocate (redirectionate catre o pagina-avertisment gazduita de STS), utilizatorii vazand doar asta: http://213.177.28.90/.
Practic, se cenzureaza nu participarea (legala sau nu) la jocurile de noroc respective, ci si accesul la respectivele pagini, mergandu-se probabil pe ideea ca toti cei care le acceseaza sunt niste delincventi.
Din putinele si internauticele mele cunostinte juridice, ce fac ISP-istii se incadreaza lejer la interceptarea fara drept a comunicatiilor electronice, precum si la violarea corespondentei. Practic, firmele de internet transmit catre STS toate datele de trafic, inclusiv pe cele care ar putea identifica un utilizator.
Nu stiu, poate ma ajuta cineva, daca nu cumva blocarea accesului la diverse siteuri nu se incadreaza si la Art. 30 alin. 2 din Constitutie – „Cenzura de orice fel este interzisa” si/sau alin. 4 „Nici o publicatie nu poate fi suprimata”.
Prin blocarea acestor siteuri de pe „lista neagra” a ONJN se deschide o extrem de periculoasa cutie a Pandorei. Practic orice site care mentioneaza/descrie/face trimitere la vreo adresa din blacklist, poate fi blocat de cenzorii oficiului. De exemplu Google, pot fi ei blocati pentru ca au linkuri spre siteuri interzise in .ro? Dar Facebook sau Yahoo?
Altceva: dupa ONJN, oare care va fi urmatoarea institutie a statului care isi va aroga dreptul de a cenzura o anumita portiune a internetului? Pac, sa fie interzis accesul spre siteuri unde se vorbeste despre democratie, candidati corupti, spagi, autostrazi neterminate etc.
Se argumenteaza ca siteurile de gambling „scot” banii din tara, neplatind taxe si impozite aici. Posibil, insa atunci hai sa interzicem si amazon.de, amazon.co.uk, ebay.co.uk, pentru ca si la ei platim online si le raman in tarile lor tva-ul si impozitul pe profit, nenorocitii.
Cred că aici e vorba de plata unor taxe, nu de cenzură.
Multumesc pentru raspuns. Da, sigur, este vorba si despre plata unor taxe. Desi referindu-ne strict la cazul bet365, ei au fost si f****i si cu banii luati, in sensul ca au platit taxele (inclusiv pe cele de penalizare), ca apoi sa li se interzica din nou sa primeasca jucatori din Romania.
Si totusi, modalitatea de operare a ONJN nu vi se pare cenzura? Adica daca nu platesti taxe, te cenzurez? Pe principiul asta cred ca jumatate din publicatiile online ar trebui si ele cenzurate. Sau, ma rog, redirectionate, daca vi se pare ca e prea tare cuvantul „cenzura”.
Orice blocare prin ISP este cenzura. E ca si cum ai fi cerut in anii ’90 chioscurilor de ziare sa iti zic ca au revista pe care o vrei, dar nu ti-o pot da, desi nu este ilegala.
În România libertatea celor care fac rău este garantată iar libertatea pentru cei care fac ceea ce trebuie sa facă un om normal reprezintă practic o condamnare…
‘In absolut toate cazurile posibile libertatea este buna”