Câteva reguli pentru a-ți ține sub control viitorul financiar

Eu cred că urmează, din păcate, o perioadă destul de neplăcută din punct de vedere economic. Noul guvern va trebui să reducă uriașul deficit bugetar, care va ajunge anul acesta la 9% din PIB, atât din cauza pandemiei, dar și din cauza politicilor economice nesăbuite din ultimii ani, când creșterea economică a fost irosită pe diverse mite electorale în loc să fie investită în dezvoltare și chiar chivernisire prudentă în anticiparea următoarei crize. Că nimeni nu și-a imaginat amploarea planetară a celei pe care am ajuns s-o traversăm nu e o scuză pentru irosirea resurselor când încă mai era timp.

Va trebui să luăm și noi, fiecare, decizii importante pentru finanțele personale și ale familiei. Nicio plăcere să tai cheltuielile, dar din când în când e foarte sănătos să-ți analizezi bugetul, să observi unde risipești bani și să corectezi lucrurile. Eu, unul, folosesc de ani de zile diverse aplicații de analiză a fluxului financiar (fiecare familie are un flux financiar, venituri, cheltuieli și, măcar teoretic, economii), aplicații care-mi arată, grafic, ponderile diverselor cheltuieli lunare prin comparație cu veniturile mele. Acesta e un comportament pe care-l recomand cu inima deschisă oricui: îți schimbă profund comportamentul financiar. De mai mult timp, folosesc un analist financiar automat din ecosistemul George/BCR, care mă scutește de multe bătăi de cap – toate tranzacțiile sunt alocate automat pe categorii.

Iată cum arată, de pildă, împărțirea cheltuielilor mele din ultima lună (aici e doar un screenshot în care am mai mascat diverse detalii, dar, în pagina George, graficul e interactiv și fiecare categorie poate fi analizată separat, în detaliu):

Cei mai mulți bani se duc, întotdeauna, pe mâncare – dar cheltuielile cu casa vor crește în perioada următoare, că e iarnă și gazul e scump.

Pentru mine, graficul acesta este un îndemn să mă uit mai atent la ce cumpăr pentru a-mi umple burta și, în egală măsură, un semnal de alarmă: mâncarea pe care o aruncăm (că suntem în top în Europa), costă o mulțime de bani; e ca și cum am arunca la gunoi o parte mare din salariul nostru.

Nu te naști cu inteligență financiară. Trebuie să fii educat, dar și să te educi astfel încât să înțelegi măcar lucrurile elementare în această privință. Dar nu e nevoie să faci neapărat cursuri financiare specializate ca să-ți exersezi și să-ți dezvolți inteligența financiară. Unele lucruri pot fi înțelese aplicând, pur și simplu, principii de bun simț. Până la urmă, toți avem un buget personal de stăpânit, oricât ar fi el (paranteză: un alt avantaj al înțelegerii modului în care se echilibrează un buget personal este că devenim mult mai puțin creduli față de promisiunile mincinoase ale politicienilor în privința bugetului național).

Iată, de pildă, un principiu simplu care poate fi urmat dacă vrei să-ți ții sub control viitorul financiar.

Este principiul 50/30/20, care se traduce astfel: 50% din banii pe care-i câștigi, rezervă-i pentru nevoi fundamentale (utilități, mâncare, transport, taxe și impozite, rate, datorii inevitabile); 30% din banii tăi, folosește-i pentru a trăi în prezent (excursii, ieșiri în oraș, gadgeturi, hobby-uri, dar și dezvoltare personală); în fine, 20% din ce câștigi pune-i deoparte pentru ceea ce s-ar încadra, generic, în categoria „economii”, dar asta nu înseamnă, cumva, bani la saltea, ci depozite bancare, investiții, contribuții la fonduri private de pensii, depozite cu acumulare etc, adică bani care să lucreze pentru tine, nu să stea grămadă undeva, că acolo vor fi erodați de inflație.

Aici este un grafic care ar trebui să facă lucrurile chiar mai simplu de înțeles:

Desigur, fiecare are particularitățile sale în alcătuirea bugetului personal, dar ideea este să conștientizezi care ar trebui să fie capitolele mari ale acestuia și să acționezi în consecință – pe termen lung, lună de lună, an de an.

Că veni vorba: eu fac parte din generația decrețeilor. Când voi ieși eu la pensie, vom fi atât de mulți încât am mari îndoieli că statul ne va putea plăti o pensie cât de cât rezonabilă (pensiile de stat, adică așa-numitul Pilon I, se plătesc din contribuțiile angajaților; principiul e de solidaritate între generații, doar că generațiile care îmi urmează sunt mult mai reduse numeric ca a mea; scădeți și emigrația, deci în vreo 15 ani din ce în ce mai puțini salariați vor trebui să susțină mult mai mulți pensionari; care credeți că va fi rezultatul?). Ca atare, eu am început să mă pregătesc de mai mult timp pentru perioada în care nu voi mai putea fi atât de activ. Timpul trece repede.

Deși mi se pare de prisos să spun că pregătirea asta trebuie să înceapă cât mai devreme, în România puțini acționează în acest sens, puțini sunt preocupați încă din tinerețe de perioada pensiei. Dar cei care au o minimă inteligență financiară înțeleg însă că pregătirea asta nu este opțională. E obligatorie.

Din punct de vedere financiar, am putea să ne împărțim viața în patru perioade mari, de pildă. E vorba de perioade în care suntem răspunzători de propriile noastre finanțe, evident.

Prima este cea de la începutul carierei, o perioadă în care banii nu-s aproape niciodată îndestulători pentru nimeni iar viața merită trăită la intensitate maximă. Aici se cheltuiește mult pe excursii, festivaluri, chefuri, distracție, dar cei cu inteligență financiară știu că trebuie să-și rezerve o parte din banii (puțini) pe care-i câștigă pentru studii, cursuri de perfecționare și dezvoltare, pentru că acestea sunt investiții într-un venit mai mare peste câțiva ani.

O a doua perioadă începe, de obicei, când este întemeiată o familie. Apar cheltuieli noi, poate un credit imobiliar, poate un copil, doi, vacanțele sunt deodată mai scumpe, dai mai mult pe mâncare, pe haine, pe medicamente, pe școală. Și tot acum, chiar dacă pare foarte devreme, e momentul în care un adult responsabil va începe să-și pregătească pensionarea. Cine știe că are o disciplină de oțel poate să-și pună el însuși deoparte, lunar, o anumită sumă de bani, dar astfel de cazuri de stoicism financiar care rezistă decade la rând sunt rare. Automatizarea plăților pentru un fond de investiții sau o contribuție lunară automată la pilonul III sunt mai sigure – deși, inevitabil, va veni la un moment dat o scădere de venituri, o perioadă de șomaj, o criză, o restrângere economică; pentru asta, cei prudenți au pusă deoparte o rezervă de avarie care, în mod ideal, permite menținerea nivelului de cheltuieli între 3 și 6 luni. E greu, da, să constitui rezerva asta, dar nici nu trebuie s-o faci prea des în viață – dacă lucrurile merg, totuși, bine, poate chiar o singură dată.

A treia perioadă este cea de dinaintea pensionării. Cam cu un deceniu înainte de acest moment important, oamenii cumpătați își rezolvă probleme costisitoare cât încă mai au venituri semnificative. Ar trebui să faci o renovare și reparație generală a casei în care stai deja de multă vreme; să-ți schimbi mașina cu una mai puțin costisitoare; să-ți închizi creditele și să-ți lichidezi datoriile; să-ți repari dantura și să-ți rezolvi, în sfârșit, problemele de sănătate rezolvabile, pe care le amâni de multă vreme. În câțiva ani, totul va fi mult mai greu de gestionat.

În fine, a patra perioadă e cea a retragerii din activitate. Pentru mulți români, începe o perioadă de mari privațiuni, sărăcie, umilințe. Din păcate, mulți s-au bazat doar pe pensia de la stat, care nu va fi niciodată suficientă pentru un trai decent (în afara poensiilor speciale, dar asta e o altă discuție). Cei prudenți, care au investit din timp în pilonul III, în fonduri de investiții, businessuri profitabile, poate în imobiliare, poate altceva, cei care și-au diversificat sursele de venituri și și-au pus la timp cheltuielile sub control, aceștia pot amortiza cu succes șocul trecerii de la salariu la pensie (Comisia Europeană estimează că, în 2050, pensia publică pilon I va reprezenta, în medie, mai puțin de o treime din ultimul venit salarial).[/box]

În fine, mai las aici un grafic, că știu sigur că unii dintre voi veți protesta: „eu câștig atât de puțin încât oricum nu s-ar simți nimic dacă aș economisi ceva”. Ba nu. Dacă ți-aș spune că ai putea ieși la pensie cu un cadou de 20-30.000 de euro, m-ai crede? Ar trebui doar să pui deoparte 200 de lei pe lună, câteva decenii la rând. Ți se pare mult, 200 de lei pe lună?

Acumularea lunară este un instrument miraculos, dacă înveți să-l folosești în propriul interes.

Info
Graficele educative din acest articol sunt oferite de echipa BCR. Dacă ești interesat de mai multe informații și explicații despre alegerile financiare inteligente care-ți pot asigura independența, poți intra pe pagina dedicată BCR. De asemenea, începând de azi, timp de trei zile (9-11 decembrie), pe pagina de Facebook BCR vor avea loc în fiecare dimineață, de la 11.30, sesiuni de training în inteligență financiară.

Articol din categoria: ACTUALITATE, ADVERTORIAL

7 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    E un topic dureros asta. In urma cu ceva timp am facut o analiza asupra „vampirilor financiari” care imi iu din cont putin cate putin… fara nici o utilitate. Disney+, netflix, amazon, subscriptii de tot felul, pe care le utilizez extrem de rar, dobanzi la credite pe care as putea sa la inchid dar din comoditte n-o fac, mancare aruncata, lumina tinuta permanent aprinsa prin diverse colturi ale casei, un calculator care sta in permanenta deschis fara sa fie nevoie, Alexe (asistent amazon) si cate si mai cate… Principiul asta foarte periculos in care ne uitam la costul individual fara sa luam in calcul impctul macro, sa zicem la nivelul unui an… e cumplit. Traiesc intr-o tara in care se gandeste la nivel macro. Cat economisesc anual daca iau detergent in ziua de reduceri, cat economisesc anual daca platesc anual vs lunar o subscriptie si asa mai departe… Nu am ajuns la performanta de a gandi macro, lucrez la asta, dar cred ca asta e cheia succesului.

    2
    0
    • Una dintre cele mai mari economii pe care le poate face cineva este să scape de fumat. Vorbesc aici de peste 1000 de euro anual, dacă nu mai mult. Plus că asta este nu doar o economie, ci și o investiție, în propria-ți sănătate.

      0
      0
  2. #3 Comentariu nou

    „creșterea economică a fost irosită pe diverse mite electorale în loc să fie investită în dezvoltare”
    Ce insemna investitie in dezvoltare? Multi recita mantra asta dar nu spune nimeni care sunt investiile in dezvoltare, in ce directie, cat se investeste, cat se castiga, in cat timp. Daca se dau toate detaliile. probabil ca mai multi oameni vor intelege si vor sustine. Nu vreau sa creada vre-un taliban ca sunt contra investitiilor insa doar sa se vorbeasca de investitii si atat e ca aia – sa fie bine sa nu fie rau

    0
    0
    • Dezvoltarea personala inseamna sa inveti mereu lucruri noi care te ajuta sa devii mai bun in ceea ce faci si/sau sa capeti abilitati in noi domenii.

      Investitiile in dezvoltare nationala inseamna investitii in educatie, cercetare, infrastructura, alte domenii ce pot duce, in timp, la cresterea solida a prosperitatii.

      0
      0
    • #5 Comentariu nou

      Am intrebat pentru dezvoltarea nationala. Foarte corect cu investitia in educatie. In cercetare e foarte greu pentru ca pana acum cercetarea a fost distrusa. Cu infrastructura nu prea merge dupa experienta cu Bechtel. Oricum, drumuri bune folosesc mai mult celor care taie paduri si scot lemnul din tara. In agricultura ar fi bine dar nu se poate pentru ca e pe subventii adica altii au subventii de 2-4 ori mai mari decat romanii deci daca se gaseste o cale de subventionare echilibrate se supara ‘aliatii’ Ai scris alte domenii. Care sunt?

      0
      0
    • #6 Comentariu nou

      Buna ziua Vlad, Gigi,
      Pai, la ‘alte domenii’, ar fi in primul rand SANATATEA. Nu de alta dar pe un analfabet il poti trata, ii faci investigatii, analize, te dumiresti de ce sufera si il tratezi, da’ pe unul cu febra si dureri de cap, te straduiesti degeaba sa-l inveti ceva.
      Evident, nu e vorba de a construi niste spitale in care sa nu ai pe cine angaja, ca jumate din absolventii de medicina se tireaza in occident. Si nu din cauza veniturilor mici din sistemul sanitar!

      0
      0
  3. #7 Comentariu nou

    O remarca.
    Avansul technologic in domeniul sanatatii va permite multor oameni chiar si din Ro, sa-si prelugeasca viata cu cativa ani buni. In consecinta, nu dai ortu’ popii la 70-75 de ani ci poate +80 forward. Asta inseamna de asemenea necesitatea unui trai decent. Corecta remarca ca numarul celor care vin din urma nu vor putea sustine o armata de pensionari, ceea ce inseamna la urma urmei, fie o pensie infima pt toti sau cei educati financiari, cu o sursa financiara suplimentara care sa le usureze ultima parte a vietii.
    Asta inseamna sa incepi devreme sa pui de-o parte o suma x care sa amelioreze si inflatia care chiar daca nu e palpabila fizic, o simti cand mergi la cumparaturi.
    Bagat bani fie in actiuni, aur sau imobiliare pe care le poti vinde ulterior pt a te sustine financiar.

    Exemplu din Germania: prin anii 80 a fost un ministru al muncii care a spus: Pensia e sigura. Da, sigur e sigura insa nu a spus care va fi nivelul pe care il vei primi. Aici multe lume striga Hua!!! cand vine vorba de a fi actionar. Capitalist! ne ia mancarea de la gura……Pe cand e asa de simplu sa fi investit pe bursa. Azi e posibil sa cumperi o fractiune de actie, ETF’s, fonduri cu cotizare lunara incepand cu 25€.

    E mai usor sa cheltui banii pe „prostii” efemere decat sa economisesti pt viitor.

    0
    0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.